Page 87 - Drumul_socialismului_1971_06

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5120 ® VINERI 25 IUNIE 1971
a

Acordul global-pîrghie In sala căminului cultu­ A apărut: turile răcoritoare sînt
In oraşul Brad, bău­
ral din lila, a avut Ioc fes­
tivitatea de inminare a fa­ „Probleme economice" nr. 6 o „problemă" care, du­
pă ani îndelungaţi de
esenţiala de sporire rală fruntaşă pe judeţ" a­ De curînd a fost editat nr. legată de aceeaşi temă, dar a- „studiu şi cercetare",
nionului de „Unitate cultu­
nu şi-a găsit încă o re­
şezămintelor din această zo-
vlnd un clmp vizual prospec­
6 al revistei „Probleme econo-
miee“, care cuprinde o serie tiv, este şi cea intitulată „O zolvare corespunzătoa­
re. In această situaţie,
a producţiei animaliere de materiale informaţionale, conducerii industriale — stu­ comitetul executiv al
nouă perspectivă In
ştiinţa
şi
de analiză, de conducere
consiliului popular oră­
Cămine culturale planificare economică, expe­ diul psihologiei uzinale", sem­ şenesc a aprobat ca
nată de dr. T, Hersenl.
O-C.L. comert-mixt
să
rienţe naţionale de moderni­
zare a structurii economice, Tot In acest număr se con­ autorizeze şi un parti­
Trecerea de la sistemul de favorabil situaţia veniturilor tori. Merită evidenţiat totoda­ tinuă şi dezbaterile : „Anche­ cular să producă „ci­
remunerare pe bara zilei- din zootehnie, numai la pro­ tă că şi la Ingrăşâtoria de ti­ fruntaşe recomandări pentru învâţâ- ta privitoare la sistemul In­ tronadă".
muncâ la aplicarea acordului dusul lapte acestea situin- neret bovin se înregistrează mîntul de partid precum şi Această băutură —
şl
global a constituit o măsură du-se peste prevederi cu mal rezultate de seamă, Iosif Dâ> dezbateri, consultaţii etc. dicatorilor de plan" (II) în apă colorată, cu puţin
producţiei
„Profilarea
de Însemnătate excepţională mult de 32 000 lei. nilâ fiind unul din oamenii Astfel, M. Georgeseu, dr.
pentru stimularea participării Cum se explică asemenea care depun mult suflet pen­ B. Almăşan, D. Burlacu pre­ C.AP." (II), „Economisirea re­
cooperatorilor la activitatea succese 7 Fără îndoială, au tru realizarea sarcinii de ni, ale căror formaţii s-au zintă lucrările : „Coordonatele surselor materiale — necesi­
de producţie în C.A.P., pentru declarat Interlocutorii, rezul­ plan la producţia de carne. distins prin merite deosebi­ politicii de investiţii", „Pro­ tate vitală a ridicării calitati­
creşterea răspunderii acesto­ tatele sînt nemijlocit legate Demn de remarcat este câ în te în activitatea artistică. gram amplu de extindere a ve a activităţii de producţie".
ra faţă de rezultatele obţinu­ de introducerea acordului cadrul acordului global, pon bazei de materii prime" şi La rubrica „Conjunctura şl „Citronada"
te. Cu toate că de la data global, de cointeresarea ma­ derea principală a remunera­ Au primit această distincţie „Concentrarea — premisă a prospectiva economică" apar c
introducerii noilor forme or­ terială puternică determinată ţiei — peste 75 la sută — se i căminele culturale din Lă- modernizării producţie] în „Tendinţe de evoluţie ale pie­
ţei
ganizatorice şi de retribuire de aplicarea sistemului res­ acordă pentru producţia ob­ pugiu de Sus (pentru for­ C. A.P.", iar în vederea creş­ internaţionale de echipa­
s-a scurs o perioadă relativ pectiv de retribuire a muncii ţinută, iar restul pentru în maţia de dansuri perechi), terii şi eficienţei economice ment electronic", „Energia e- de
scurtă, rondele lor sînt cit Cunoscînd cît trebuie să grljlrea animalelor. Dobra (corul), Almaş-Săliş- desprindem articolele „Echi­ lectrîcâ în anul 2000”, precum
se poate de evidente, concre- muncească, cît trebuie să Fiind un stimulent deose te (dubaşii), Gurasada (obi­ librul bugetar — componentă şi „Baze organizatorice ale ac­
tizlndu-sc in executarea la producă şi ce plată li se cu­ bit de puternic, un factor ceiul folcloric inedit adus a echilibrului economic", „A­ tivităţii de prognoză în unele
un nivel agrotehnic superior vine, îngrijitorii de animale cheie în ansamblul mâsurilor Sn scenă de artişti amatori) vantaje economice ale meta­ ţâri socialiste". Brad
a lucrărilor agricole, în spo­ dovedesc un deosebit interes iniţlate de conducerea parti şi Ilia (formaţia de dan­ lurgiei pulberilor", „Cerinţe In încheiere, I. Predoi şi S.
rurile substanţiale înregistra­ şi grijă faţă de soarta pro­ dului pentru a asigura pro suri). ale perfecţionării conducerii Glosa semnează materiale de
te la producţia animalieră. ducţiei. Ni s-a relatat şi o în- greşul rapid al agriculturii, In încheiere, formaţiile C.A.P.". critică şi bibliografie : „Con­
Printre unităţile coopera­ tîmplare care, deşi nu este aplicarea acordului global a artistice ale liceului din lo­ De asemenea, dr. R. Moldo- fruntări de opinii în studierea
tiste unde aplicarea acordu­ poate cea mai reprezentativă, devenit realmente o pîrghîe van vine în ajutorul conduce­ fenomenelor economice actuale
lui global în sectorul zooteh­ denotă răspunderea cu care esenţială în mobilizarea cîi calitate au prezentat un re­ rii şi planificării economice şi de perspectivă", „Un util suc şi îndulcită cu pu­
nic a determinat o îmbună­ îngrijitorii privesc îndeplini­ mai deplină a rezervelor de Siluetele zvelte zic blo­ uşit program artistic. cu lucrarea: „Legături Inter instrument de lucru în pro­ ţin zahăr — este servi­
tăţire radicală a situaţiei in­ rea sarcinilor ce şi le-au asu­ creştere a' producţiei agricole, curilor cu apartamente con­ şl multidl6ciplinare între pla­ bleme de organizare şi con­ tă de O.C.L. In cofetă­
dicatorilor de plan se situea­ mat. Deşi nu era de serviciu, determinînd un interes şl o fortabile In care locuiesc as- i: nificare şl sociologie". Tot ducere". rii şl de producătorul
ză şi C A P Câstâu. Cîteva îngrijitorul Petru Vlaicu, răspundere deosebită din par­ tftzi majoritatea oamenilor particular In plaţi, la
detalii în această privinţă ştiind că una din vacile pe muncii din judeţul nostru autogari şl alte centre
ne-au furnizat Inginerul şef care le are tn primire trebuia tea tuturor cooperatorilor fa­ sint prezente In toate loca­ ...Acest „sperăm" al ingine­ aglomerate ale oraşului.
al unităţii, Ioan Iurian, şi să fete din moment In mo­ tă de introducerea şi folosi­ lităţile urbane. rei Maria Medrea ne-a prile­ Amtndouă băuturile —
tehnicianul veterinar Macorie ment, a stat o noapte întrea­ rea pe scară largă a tehno­ Foto i N. GRENA Recoltarea cerealelor juit continuarea discuţiei în a O.C.L.-ului şi a par­
Dan. In privinţa realizării e­ gă lîngâ animal. Aşteptarea logiilor avansate de lucru în altă parte: la secţia S.M.A. ticularului — au ace­
fectivelor planificate este me­ care deserveşte cooperativa a- eaşi calitate — sînt ne-
ritoriu de consemnat că, faţă s-a dovedit de mare utilitate, fiecare sector de activitate. vitate — va deveni realmente gricolâ din Haţeg. Interlocu­ corespunzfitoare.
de prevederile anuale, la sfîr- deoarece s-au Ivit complica­ fapt împlinit, estlmîndu-se ca torul nostru a fost tovarăşul Vinzătorii de apă co­
şitul lunii mal cooperativa se ţii care au fost evitate numai (Urmare din pag. .1) Mihai Melicuţ, şeful secţiei lorată din Brad — pen­
datorită prezenţei îngrijitoru­ la culturile de cereale pâioa- tru a induce In eroare
prezenta cu depăşiri de 32 de lui şi intervenţiei tehnicianu­ Aufodotarea în industria locală se sporul recoltei medii la de mecanizare. cumpărltoril — pun la
capete la specia bovine şl 60 lui veterinar. Petru Vlaicu hectar, peste prevederile pla­ — Sînteţi pregătiţi pentru vedere pe tarabele lor
de capete la ovine. Dacă se cunoştea cu precizie că un Autodotarea a c&pâtat In acest an o largft extindere şl păşirea producţiilor planifica­ nului, să ajungă la circa 900 seceriş ?
are în vedere că se vor mai viţel obţinut şi predat sănă­ In Industria looalâ a judeţului no9tru. Investiţia de Inte­ te în toate sectoarele de acti­ —1 000 kg. — Dacă e cazul, îl putem în­ ca reclamă sticle pe
ligenţa, energie şl forţa de munca se concretizează In rea­
înregistra circa 40 de fâtâri tos la vtrsta de 21 de zile, îi lizarea de diapozitive, Instalaţii şl utilaje a căror valoare cepe chiar de mîine. La C.A.P. care este imprimată
la bovine, luînd în considera­ aduce un cîştig la plată de se ridică la 1,1 milioane lei. Intre aceste realizări se nu- Haţeg vom lucra cu patru marca citronadei pro­
re şi livrările de animale 268 lei. mflră: Instalaţia cu uscător rotativ pentru măcinarea ben- Gata de seceriş combine şi două prese de ba­ duse de I.I.L. Hunedoa­
ra î
tonltel, diapozitivele de aplicat furnire pe profUe rotunde,
contractate, este uşor de înţe­ Pe baza acordului global, staţia de dedurlzare a apel, Instalaţia de sortare şl spălare lotat paie, iar în schimburile
les că la unitatea respectivă fiecare îngrijitor este retri­ a deşeurilor do calcar, cuptorul de uscat cu raze infraroşll de noapte se vor efectua ară­ Nu se găsesc oare tn
nu se ridică nici o problemă pentru vopsitori* pieselor metalice etc. Est o în curs dc Pregătirea în vederea sece­ — Pe cînd întrevedeţi în­ turi pe cel puţin 50 de hec­ oraşul Brad posibilităţi
buit în funcţie de rezultatele montare a doua linie de conoasare Şt sortare a criblurii rişului a fost tema unei re­ ceperea secerişului ? pentru a se desface
privind îndeplinirea efective­ obţinute în producţie. Cîteva de la carierele z&m şl Zlaştl. Se prevede oa plnă Ia sflr- cente discuţii purtate la — Orzul de pe cele 10 hec­ tare. In ce priveşte tractoa­ băuturi răcoritoare de
ŞItul anului, valoarea autodotărllor să ajungă la 0,5 mili­
lor stabilite. De asemenea, pe exemple concrete sînt cît se oane lei. C.AP. Haţeg cu ing. Maria tare va fi recoltat în cursul rele, combinele şi presele, calitate, care să cores­
lîngâ preocuparea pentru ri­ poate de edificatoare. In luna Medrea. acestei luni pentru că a dat acestea sînt reparate şi au pundă din toate punc­
dicarea indicelui de natalita­ mai ac., îngrijitorul mulgă­ — In aceste zile, suprafaţa în pirgă. Grîul şi secara de fost supuse la probe Şi me­ tele de vedere şi să
te, maximă atenţie s-a acor­ tor Dumitru Rednic a reali­ cultivată cu păioase ridică în pe 145 hectare se vor secera canizatorii sînt pregătiţi să satisfacă nevoile şi ce­
dat prevenirii mortalităţii, zat un cîştig de 1 940 lei, par­ faţa conducerii cooperativei in luna viitoare. Greutăţi nu înceapă lucrul. LI s-a făcut rinţele îndreptăţite ale
pînă acum la bovine neînre- tea de retribuţie în natură şi specialiştilor anumite pre­ vor fi deoarece avem căzut instructajul profesional, cel cetăţenilor ?
glstrîndu-se nici un caz de fiind calculată la preţ de stat. Birou de proiectare tenţii. Cum v-aţi pregătit să numai circa un hectar de orz de protecţia muncii şi cu nor­
pierdere, iar la ovine procen­ Suma respectivă este compusă le satisfaceţl 7 pe care am stabilit să-l taie mele de p.c.i.
tul nu depăşeşte 2 In sută din 806 lei cuveniţi pentru — Dacă vă referiţi la mo­ cooperatorii cu coasele. Re­
din efectivul r.ulaf. producţia de lapte obţinută dul cum ne-am pregătit pen­ colta promite, şi contăm pe
Iii codrul Direcţiei Judeţene de Industrie localA a fost
Cooperatorii se prezintă cu de la lotul de animale pe ca­ Înfiinţat un birou d« proiectare pentru Industria locAlâ, cc tru seceriş, putem răspunde un plus de 50 pînă la 100 kg
un bilanţ pozitiv şi la pro­ re le îngrijeşte — 2 122 litri are sarcina de a proiecta produse şl tehnologii noi, de a printr-un da în înţelesul real Aplicarea normelor unificate
ducţia de lapte şi carne. Pî­ —. 804 Ici pentru cei trei vi­ perfecţiona şl îmbunătăţi produsele şl tehnologiile nctualc. al cuvîntului. Şi dacă ar fi boabe la hectar faţă de me­
nă la începutul lunii iunie tei obţinuţi şi predaţi, iar 330 El va proiecta Instalaţii, maşini şl utilaje, scule, dispozi­ să enunţ telegrafic cîteva din dia evaluată iniţial. In rest,
tive şl verificatoare. Se preconizează aă se organizeze şl
a.c., comparativ cu prevede­ lei pentru îngrijirea lotului un atelier In care să se execute prototipurile pentru noile măsuri, aş începe cu planul recoltatul propriu-zîs este
rile contractuale, se livrase­ ce-1 ore în primire Cîştlguri produse, sculele, dispozitivele şl verlflcatoarole. ColecUvul operativ întocmit pentru cam­ contractat cu S.M.A. şi spe­ unităţile C.M.N, Deva, fapt
ră în plus 19 000 1 laple. De­ bune — între î 700—1 900 lei Acestui birou a proiectat matriţele pentru notie produse pania de recoltare a păioase- (Urmare din pag£ 1) pentru care s-a efectuat o
ale Atelierului de mase plastice de la I.I.L. Deva şl lucrea­
păşiri însemnate există şl în — au realizat, de asemenea, ză Ia definitivarea tehnologiei pentru cuptorul vertical de lor, care a fost discutat şi a­ răm că mecanizatorii îşi vor pregătire prealabilă a cadre­
privinţa onorării contractelor Ion Fagu, Fleonora Sâlâjan, fabricat var care se construieşte la Vaţa de Jos. probat de adunarea generală face datoria aşa cum se cu­ lor de normare cu scopul în­
la came, fapt ce a influenţat Petru Vlaicu şi alţi îngriji­ a cooperatorilor. vine. suşirii unui mod unitar de
numai pentru lucrări şi con­ muncă, de-a stabili „mache­
diţii de muncă oe se regăseau tele normative", corespunză­
la o singură unitate, s-au
produs greutăţi în urmărirea toare condiţiilor concrete de
lucru.
şi corelarea rezultatelor cit
LA C. S. HUNEDOARA şi în aplicarea lor la alte uni­ Aplicarea normativelor uni­
tăţi. Un pas important Sn so­ ficate de timp pe faze tehnice
rînd
va asigura In
primul
luţionarea optimă a acestei aplicarea unor norme a căror
probleme în cadrul centralei -ealizare solicită un ggjd de
Se construieşte o nouă instalaţie de transport s-a făcut o dată cu unificarea dificultate mai | Uniform din
normativelor de timp la nivel
partea executanfildi*. "rtJlbdatâ
de proces simplu pentru prin­
cipalele lucrări din subteran conducerile tehnice de la fie­
care unitate vor trebui să in­
La Combinatul siderurgic ajutorul acestuia se trans­ talică şi circa 300 tone de cu forma de salarizare în a­ tervină mai prompt în orga­
Hunedoara se construieşte o portă concentratul de fier utilaj. cord, la baza cărora stau mă­ nizarea fiecărui loc de mun­
instalaţie de transport unică la fabrica nouă de aglome­ — Care va fi eficienţa e- surători efectuate la locurile că, generalizînd procedeele ce­
în felul ei Este vorba de rare şi cocsul de la uzina conomicâ a acestei instala­ de muncă Experimental au le mai raţionale şi eficiente de
un transportor aerian în cocso-chiniicâ la furnalele ţii ? fost unificate normele pentru execuţie şi în . special cele ca­
lungime de aproape 2 000 de mare capacitate. Con­ — Conform proiectului, a­ perforarea găurilor de mină. re aduc o economie însemnată
metri care, cu ajutorul ben­ strucţia. ingenioasă prin so­ ceastă instalaţie va putea evacuarea materialului dero- de manoperă care astăzi încă
zilor rulante, va asigura a­ luţiile sale, are pe traseul transporta întreaga cantita­ cat şi transport in subteran, se mai cheltuieşte inutil.
provizionarea ritmică cu suspendat 12 staţii în care te de concentrate de fier operaţii caie în norma com­ Ţinînd seama că orice îm­
materie primă a furnalelor sînt montate utilajele care şi cocs. pentru aglomerato- plexă au o pondere de 40-50 bunătăţire In activitatea de
şi fabricilor de aglomerare acţionează benzile transpor­ rul nou şi furnalele din sec­ la sută. normare aduce cu sine şi
Alte caracteristici ale aces­ torului. ţia a Il-a. Prin intrarea în Rezultatele experimentări­ trebuie să aducă un spor la
tui obiectiv industrial le-am — Aceasta înseamnă că producţie a acestei instalaţii lor au fost din cele mai bune. realizarea randamentelor se
aflat de la tovarăşul ingi­ se va pune In operă o în­ se va elimina transportul îmbunătăţirea realizărilor me­ consideră câ acţiunea iniţiată
ner Ludvic Mudreschi, se semnată cantitate dc con­ feroviar, asigurîndu-se o a­ dii de normă numai în pri­ pe întreaga Centrală a mine­
ful şantierului I ri\onlaj-in- strucţie metalică şi utilaje provizionare ritmică, con­ mul trimestru din acest an reurilor neferoase Deva va
stalaţii, din cadrul întreprin­ — Da Lucrările de mon­ stantă, furnalelor de 1000 de este de 2,6 la sută. echivalen­ contribui din plin la realiza­
derii de construcţii siderur­ taj se află în plină desfăşu­ metri cubî. Este Important tul valoric fiind de 1,3 mili­ rea Indicatorului de produc­
gice Hunedoara. rare, urmind ca peste cîteva faptul că, In acelaşi timp, oane lei. tivitate a muncii.
— Intr-adevăr acest trans­ zile să înceapă rodajul în cheltuielile de transport se Pornind de la aceste rezul­
portor pe benzi al concentra­ gol al benzilor. S-au mon­ vor reduce cu circa 4 lei pe Trecute prin cajc, laminatele încinse se opresc o vreme pe paturile de râclre. tate s-a considerat posibilă Ing. ANDREI KOVACS
telor şi al cocsului este o tat pînă în prezent aproape tonă. In foto: Aspect de la laminorul de 650 mm din Hunedoara. unificarea normelor la toate şei serviciu organizarea
lucrare nouă pentru noi. Cu 800 tone de construcţie me­ MARIN NEACŞU procesele simple, prin adînci- producţiei şi a muncii din
rea studiului muncii la ţoale cadrul C.M.N, Deva
Mai era puţin plnă in zorii să pătrundă prin apă şi fum
unei duminici. La mina Uri- pină la locul unde ardea jo­
cani totul părea normal, o­ cul. Fiecare metru trebuia Dialectica generalului şi particularului
bişnuit. După încă o săptămi- cucerit cu grijă şi cu trudă.
nă de muncă ultimul schimb Timp de 5 ore s-a lucrat in
se pregătea pentru o meri­ condiţii deosebit de grele
tată zi de repaus. pentru identificarea, locali­ în edificarea societăţii socialiste
Deodată alarmă. Prin a­ zarea şi stingerea incendiu­
bataje şi in oraş s-au răs- lui. Mulţi dintre oameni e­
pindit cu iuţeală de fulger rau istoviţi da* n-aveau
cuvintele : j o c l la mină la dreptul cedeze. Misiunea
Semnalele date chemau cu devenea tot mai grea şi cu Sub conducerea partidului societăţii în ansamblu; igno­ proprie a fiecărui partid co­ are crearea şi dezvoltarea ba­ modernizării acestei ramuri suprastructurii socialiste a
toată urgenţa pe cei care toafe eforturile făcute erau comunist. înaîntînd pe dru rarea sau nesocotirea lor nu munist. De aici, însemnăta­ zei tehnico-materiale a socia­ cu convingerea ţărănimii a­ întregii societăţi.
puteau să dea o mină de a- şanse mici de izbindă. For­ mul deschis la 23 August poate duce decît la orientări tea unităţii dialectice dintre lismului, pe fundamentul in­ supra avantajelor marii gos­ Activitatea de creaţie ori­
jutor. Era ora 4 şi jumăta­ ţele de intervenţie erau 1944, oamenii muncii din greşite, la pierderea perspec­ general şi particular, a luării dustrializării. pentru ţâri ca podării socialiste, cu folosi­ ginală pentru a realiza sinte­
te. Undeva, sub pămint, un prea mici. Intr-un tlrziu a România au înlăturat 1omi- tivei revoluţionare, In înceti­ Sn considerare a condiţiilor România, care au moştenit rea pe scară largă a forme­ za între adevărurile genera*
preabataj se umpluse de venit o propunere; naţia claselor stâpînitoare şi nirea ritmului dezvoltării so­ specifice sociale, politice, na­ lor simple şi mai ales inter­ le ale marxism-leninismuiui
a imperialismului străin, au ciale. ţionale, istorice din fiecare de la vechea orînduire un ni­ mediare de asociere în mun­ şi condiţiile particulare, spe­
înfăptuit revoluţia populară, Experienţa României, ca şi ţară. „Succesul activităţii vel scăzut de dezvoltare a că a ţărănimii, fără a se re­ cifice are o importanţă ho­
âu asigurat triumful definitiv a altor ţări, confirmă câ des­ oricărui partid, şi mai ales forţelor de producţie. Situînd curge la naţionalizarea pâ- târîtoare nu numai pe plan
Mina este din nou al socialismului în patria carea victorioasă a noii orîn- a unui partid de guvernă­ în centrul programului său mîntului. Este cunoscut câ naţional, perttru propriul po­
făşurarea revoluţiei şi edifi­
transformarea socialistă a sa­
por, ci şi pe plan internaţio­
noastră.
Cum a putut partidul să duirl sociale ar fi fost de ne­ mânt — sublinia tovarăşul economic industrializarea so­ tului românesc a fost însoţi­ nal, reprezentînd un aport al
determine asemenea transfor­ conceput fără cucerirea pu­ tă de creşterea permanentă a partidului nostru la tezaurul
A i i 4 u K » 4/ mări radicale în viaţa socie­ terii politice de către clasa producţiei agricole, ceea ce a teoretic al marxism-leninis-
in deplina siguranţa tăţii ? Explicaţia rezidă, îna­ muncitoare şi aliaţii săi, în­ dovedit inconsistenţa acelor mului, al experienţei mişcă­
teorii potrivit cărora coope­
inte de toate. In devotamen­
liste cu proprietatea socialis­
la creşterea forţei de atrac­
tul său faţă de popor, în locuirea proprietăţii capita­ C O N S U L T A J IE rativizarea agriculturii ar fi rii comuniste şi muncitoreşti,
secondată, în mod inevitabil,
fum. Explozivul folosit la — Sd chemăm ajutoare. faptul că şi-a identificat pe tă asupra mijloacelor de de scăderea producţiei agri­ ţie a ideilor socialismului.
puşcare n-a confirmat pre­ Nimeni nu mai ştie cine deplin fiinţa cu interesele producţie şi desfiinţarea, pe cole. Este evident câ fiecare din­
scripţiile tehnice şi normele a fost cu ideea dar alarma clasei muncitoare, cu năzuin­ această bază, a exploatării o- In ritmul şi pe măsura dez­ tre partidele comuniste şi
de siguranţă. S-a provocat a ajuns pînă la Petrila, un­ ţele poporului spre dreptate muluî de către om, crearea Nicolae Ceauşescta — este cialistă a ţârii, partidul nos­ voltării economiei, a satisfa­ popoarele celor 14 ţâri socia­
un început de incendiu care de alţi oameni au înţeles şi libertate socială şi naţio­ noii suprastructuri politice şi determinat de existenţa unei tru a imprimat acestei poli­ cerii nevoilor materiale ale liste contribuie, prin modul
punea mina In primejdie. urgenţa chemării. Era zi de nală. Singur devotamentul ideologice, a culturii socialis­ linii politice generale care tici trăsături distinctive, co­ oamenilor muncii s-a desfă­ de aplicare a marxism-leni-
In orice moment se putea odihnă şi salvatorii se a­ n-ar fi fost Insă de ajuns. te, întărirea statului socialist să aplice principiile marxism- respunzătoare nivelului de dez­ şurat pe un front larg revo­ nlsmulul la condiţiile concre­
produce o explozie. Trebuia flau pc la casele lor. O greu­ Partidul s-a putut afirma ca şi dezvoltarea democraţiei, leninismului In conformitate voltare economică a ţârii şi luţia culturală, parte inte­ te din ţara respectivă, la îm­
să se acţioneze cu maximă tate fn plus. Dar a fost tre­ forţă conducătoare Îq lupta creşterea nivelului de trai al cu condiţiile istorice ale ţării necesităţilor de a construi ra­ bogăţirea experienţei mişcării
operativitate dar şi cu ma­ cută. Peste două ore salva­ pentru transformarea revolu­ oamenilor muncii, întărirea respective, corespunzător fie­ pid o industrie puternică, în grantă a revoluţiei socialiste. comuniste şi muncitoreşti
ximum de calm. Tehnica torii din Petrila erau la Uri- ţionară a societăţii noastre rolului conducător al parti­ cărei etape de dezvoltare a Transformărilor care nu avut Acţionînd în mod creator,
minerească n-a reuşit încă cani ca să-şi ajute ortacii. datorită capacităţii sale de a dului. Rolul P.C.R. nu s-a societăţii". măsură să asigure reutllarea loc în viaţa economică a ţâ­ elaborindu-şi politica în con­
să evite asemenea situaţii Au venit Cornel Bosa, C. aplica creator adevărurile redus însă şî nu se reduce la întregii economii şi înflorirea rii le-a corespuns, ca urma­ formitate cu cerinţele obiec­
dar ea a găsit mijloace po­ Benone, P. Tudor> Iosif Hu- generale ale teoriei marxlst- simpla transpunere a legilor O asemenea politică este economică şi socială a pa­ re a luptei duse împotriva i­ tive şi condiţiile concrete ale
trivite pentru intervenţii. san, Grigore Paiam, Pavel leniniste la condiţiile ţârii generale ale revoluţiei şi definitorie pentru partidul triei, ridicarea gradului gene­ deilor, concepţiilor şi teoriilor ţârii noastre, Partidul Comu­
In astfel de cazuri nu Lenea, Iosif Nampu şi alţi noastre, de a îmbina cu suc­ construcţiei socialiste în nostru. Unind Intr-o sinteză ral de bunăstare şi civilizaţie. burgheze, victoria pe târîm i­ nist Român îşi îndeplineşte
oricine se poate avtnta In ingineri, maiştri, mineri. A­ ces, în mod dialectic, gene­ practica socială, iar impor­ organică fidelitatea nestră­ Un alt proces legic de im­ deologic a marxism-leninis- cu sucoes misiunea de forţă
mului.
luptă cu focul. Există niş­ tunci, ca şi (n alte ocazii, ralul cu particularul, naţio­ tanţa experienţei construcţiei mutată fată de teoria mar- portanţă hotârîtoare pentru politică conducătoare a socie­
te oameni specializaţi in a- toţi erau salvatori. Cu forţe nalul cu internaţionalul. noastre socialiste nu rezidă xist-Ienlnîstâ. faţă de princi­ asigurarea, în orice ţară, a O manifestare grăitoare a tăţii, călăuzeşte în mod ferm
ceastă meserie dură şi peri­ sporite a inceput un nou In elaborarea politicii sale doar în faptul câ ea confir­ victoriei socialismului, cum modului creator în care par­ România pe calea socialis­
culoasă de stingere a focu­ „asalt" împotriva focului. partidul nostru s-a întemeiat mă. verifică adevărul acestor piile sale generale, cu spiri­ este transformarea agricultu­ tidul nostru abordează pro­ mului. a progresului şi civi­
rilor de mină. Aceşti oa­ Trecuse bine de amiază şi se întemeiază pe ştiinţă, legi. Legile generale nu se tul creator, străin oricăror rii pe baze socialiste, a întru­ blemele construcţiei socialis­ lizaţiei. In felul acesta, par­
meni, numiţi salvatori, e- cînd, de undeva din adîn- pe cunoaşterea legilor obiec­ manifestă în forme stereotl- dogme, întemeiat pe cunoaş­ nit în România un şir de ca­ te o constituie hotârîrite Con­
rati cei mai căutaţi in noap­ curi ieşeau nişte oameni is­ tive ale realităţii sociale. terea aprofundată a realită­ racteristici originale şi parti­ gresului al X-Iea. Pornind tidul nostru răspunde atît în­
tea aceea. toviţi şi plini de noroi. Sa­ pe, identice de la ţară la de la analiza stadiului atins datoririi faţă de propriul po­
Au trecut numai cîteva tisfacţia victoriei era insă Luarea în considerare a ce­ tară. Generalul acţionează ţii, a cerinţelor obiective şi a cularităţi determinate de spe­ în construcţia socialistă. Con­ por, cît şi îndatoririi interna­
clipe de cînd maistrul Va­ mai puternică decît obosea­ rinţelor legilor obiective ale în şi prin particular; de a­ posibilităţilor reale, P.C.R. o cificul agriculturii noastre gresul a stabilit câ obiectivul ţionaliste de a contribui !n
lentin Rauţ a dat alarma. la. Salvatorii din Petrila şi dezvoltări» sociale. în care işi ceea. legile generale determi­ stabilit obiectivele concrete Aşa, de pildă, existenţa unui întărirea sistemului mondial
Inginerul Gheorghe Mihala- cei din Uricani, după aproa­ găsesc expresie necesităţile nă esenţa deciziilor, dar nu mare număr de gospodării ţă­ fundamental al partidului, al socialist, a forţelor păcii şi
che. lăcătuşul tlie Dragomir pe 11 ore de muncă şi deo­ obiective majore, general va­ şi forma lor. nu şi modul ale fiecărei etape, căile de re­ răneşti, mici şi mijlocii, cu o întregului popor este în pre­ progresului din întreaga lu­
şi alţi salvatori ajunseseră sebite eforturi au biruit fo­ labile. ale progresului so- *, concret dc acţiune. Acestea zolvare a problemelor con­ productivitate redusă, a im­ zent făurirea societăţii socia­ me.
rapid in preajma 2onei pe­ cul. Mina era din nou în si­ cial. este o condiţie sine qua trebuie să fie rodul politicii strucţiei socialiste, potrivii pus efectuarea transformării liste multilateral dezvoltate. PAMFIl NICHIŢELEA
riculoase. guranţă. non a eficienţei oricărei acti­ creatoare, al analizei ştiin­ condiţiilor din ţara noastră socialiste a agriculturii ca un Aceasta va fl o etapă nouă. cercetător ştiinţific la
Purtînd in spate aparate­ vităţi sociale şi. cu atit mai ţifice a condiţiilor social-eco- proces treptat, continuu, care de maturizare a socialismului Institutul de studii is’o^cs
le grele, salvatorii încercau T. ARDELEAN mult, a activităţii politice, de nomice şi istorice concrete, Este binecunoscută impor­ a îmbinat asigurarea bazei în toate sferele vieţii sociale, şi social*politice de oe I ngn
conducere Şi organizare a al aprecierii lor cu gîndirea tanta primordială pe care o tehnico - materiale necesare de perfecţionare a bazei şi C,C. al P.C.R!