Page 89 - Drumul_socialismului_1971_06
P. 89
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 3120 • VINERI 25 IUNIE 1971
32
COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL secvenţe internaţionale • secvenţe internaţionale • secvenţe internaţionale
privind vi/ita delegaţiei de partid şi guver Sesiunea Camerei Populare a Declaraţia Comisiei de anchetare
Republicii Democrate Germane a crimelor de război comise de
namentale a Republicii Socialiste România imperialiştii americani în Vietnam
BERLIN 24 (Agerpres) — roului Politic al C.C. al conformitate cu Constituţia
L« Berlin au avut Joc joi lu P S U G , a fost ales vicepre R.DG,, In această funcţie a
crările celei de-a 20-a sesiuni şedinte al Prezidiului Came fost desemnat primul secre- HANOI 24 (Agerpres). — de grupe de „curăţire", la
in Republica Populară Mongolă a Camerei Populare a Repu rei Populare, iar Erich Muc- Ur al CC. al PSU.G., E- Comisia de anchetare a Cri care iau parte 44 000 de sol
regimului-marionetă
daţi ai
kenberger, membru al
ricli Honecker.
Bi
Germane.
melor de război comise
blicii Democrate
de
Cu acest prilej, parlamentul roului Politic aii C.C. al Deputaţii au aprobat’ nu imperialiştii americani în de la Saigon. Aceste opera
a însărcinat Consiliul de Stal P S U G . a fost ales membru mirea in funcţia de prim-vi- Vietnam a dat publicităţii o ţiuni sint conduse dc 7 400 de
al R.D.G. să organizeze la 14 al Prezidiului Camerei Popu ceoreşedinte al Consiliului de declaraţie in care condamnă consilieri americani Bom
La invitaţia Comitetului gole, llamdinnerenghiin Ha- gresive, aventuriste a impe lare. Miniştri a lui Horst Sinder-
Central ol Partidului Popu taa. membru supleant al Co rialismului, şi in primul rind noiembrie 1971 alegerile de mann, membru a) Biroului acţiunile represive sâvîrşi'te bardierele strategice ,.B-52“
La următorul punct al or
lar Revoluţionar Mongol şi a mitetului Central al Partidu a imperialismului american, deputaţi in Camera Populară dinii <le zi. Camera Populară Politic al C.C al P S UG., şi d» trupele americano-saigo- ale forţelor aeriene ale S.U.A.
Guvernului Republicii Popu lui Popular Revoluţionar care îndreaptă tăişul acţiu şi in consiliile regionale. a ales preşedintele Consiliu în cea dc vicepreşedinte al neze Sn perioada îndeplinirii efectuează misiuni nu numai
lare Mongole. între 21 şi 24 Mongol, ambasador extraordi nilor sale impotriva socialis In cadrul şedinţei, Frie- lui Naţional al Apărării In Consiliului de Miniştri a lui planului nşa-numitei „paci asupra regiunilor muntoase,
iunie 1071. o delegaţie de nar şi plenipotenţiar al Re mului, încearcă să inăbuşc drich Ebert. membru al Bi Gunther Kleiber, membru su ficări" a Vietnamului dc sud. ci şi în Delta Fluviului Me-
partid şi guvernamentală a publicii Populare Mongole in forţele de eliberare naţională, pleant al Biroului Politic al Declaraţia relevă că in Viet kong, în zonele de clmpie şi
Republicii Socialiste Româ Republica Socialistă România, să oprească procesul irever C.C. al PS.U G namul de sud acţionează 800 chiar în raioanele aflate la
nia, condusă dc tovarăşul precum şi Punţaghiin Sag- sibil de înnoire revoluţionară La Fiensburg a reînceput procesul Intentat
Nicolae Ceauşescu, secretar «larsuren şi Dojidiin Cimid- a lumii. Părţile sprijină cu 10 km de Saigon.
general al Partidului Comu dorj. membri ai Comitetului hotărâre lupta popoarelor im Partidului Comunist din Germania Jn perioada aplicării planu
nist Român, preşedintele Con Central al Partidului Popular potriva colonialismului şi lui de .pacificare", populaţia
siliului de Stat al Republicii Revoluţionar Mongol, şefi dc ncocolonialismiilui, pentru în BONN 24 (Agerpres) — In publicităţii o declaraţie In Presa americană continuă publi din Vietnamul dc sud a fost
Socialiste România, a făcut o secţie la Comitetul Central al făptuirea independenţei poli oraşul Fiensburg a fost re care califică procesul inten supusă unor masacre in masă.
vizită oficială dc prietenie în Partidului Popular Revoluţio tice şi economice a ţârilor re luat procesul intentat Parti tat Partidului Comunist din Potrivit datelor furnizaie de
tuturor carea extraselor din documen
Republica Populară Mongolă. nar Mongol, Deramin Jon- cent eliberate, pentru dezvol dului Comunist din Germa Germania drept o acţiune în Comisia de anchetare, in lu
In această vizită, tovarăşul don, adjunct al ministrului a- tarea pc calea progresului so nia în legătură cu confisca dreptată împotriva nile martie şi aprilie 1960. in
Nicolae Ceauşescu a fost în focerilor externe al Republi cial. rea, in anul 1968, a 60 000 e forţelor democratice din ţară. provincia Quang Ngai au fost
soţit de soţia sa. tovarăşa cii Populare Mongole. Părţile română şi mongolă xemplare ale proiectului de După cum relatează agen
Elena Ceauşescu Delegaţia mongolă a rele condamnă in mod ferm con program al partidului înce ţia TASS, în cadrul unui mi tele secrete ale Pentagonului ucişi I 600 de locuilori. De
vai cu satisfacţie că, in de tinuarea războiului agresiv al put la 0 octombrie 1970. pro ting care a avut Ioc miercuri asemenea. în cinci sate din
In timpul şederii în Repu cesul a fost suspendai Ia pu la Fiensburg. Max Rcimann.
blica Populară Mongolă, de cursul celor 27 de ani care imperialismului american in ţin tinvp după ce Comitetul luind cuvîntul în calitate de WASHINGTON 24 (Ager premă a S.U.A. impotriva a provincia Quang Nam. în no
legaţia de lAartid şi guverna s-au scurs de la eliberarea ţă Indochina şi subliniază nece de iniţiativă pentru legaliza pres) — Două curţi federale cestei clauze restrictive. iembrie 1969 au fost ucise
mentală a României a vizitat rii de sub jugul fascist, har sitatea retragerii imediate, rea PC. din Germania n pre preşedinte al Comisiei P. C. de apel — una la Washington Cazul celui dc-al Ireilea peste 700 de persoane civile.
întreprinderi industriale şi in- nicul popor român, sub con complete şi necondiţionate a zentat tribunalului dovezi din Germania pentru con vor şi alta la New York — au de ziar care a publicat extrase
la anularea
biri cu privire
xtltuţii de cultură din oraşul ducerea Partidului Comunist trupelor S.U.A. şi ale aliaţi convingătoare care demon interdicţiei partidului, a sub cis să permită publicarea în din studiul secret al Pentago
Ulan Ha tor, s-a Sntitnit cu Român, a obţinut mari suc lor Ior din Vietnamul de sud strau caracterul ilegal al con continuare de către ziarele nului — „Boston Globe" — —
membrii unei unităţi agrico cese în construirea vieţii noi. şi din Peninsula Indnchiria. fiscării Kl a fost reluat a liniat că menţinerea interzice „Washington Post" şi „New se află încă în suspensie FI >
le din aimacul central, a lu transformind ţara intr-un stat pentru a da posibilitatea po cum. la cererea Ministerului rii PC. din Germania este o York Times" a documentelor nu a fost încă examinai deci? 4
at cunoştinţă de viaţa oame socialist cu o industrie dez poarelor acestei regiuni să Justiţiei al II F G piedică în calea spre o poli secrete extrase dintr-un stu de pi inia instanţă. t
nilor muncii din Republica voltată. agricultură cooperati- hotărască singure asupra des Biroul de presă al Partidu tică de pace, înţelegere reci diu în 47 de volume ale Pen Joi dimineaţă, un alt mare )
vizată şi cultură înfloritoare. tinelor lor. fără nici un a tagonului asupra implicării cotidian american — „Phila- \
Populară Mongolă, de realiză Partea mongolă a felicitai cu mestec dinafară. lui Comunist German a dat procă şi securitate europeană delphia Enquirer" — a început«(
rile lor in construcţia socia căldură poporul frate român Reafirmind solidaritatea de Statelor Unite în războiul din publicarea unor fragmenie >
Vietnam. Tribunalele respec
listă. bucurîndu-se pretutin pentru marile realizări obţi plină cu popoarele vietna tive au reţinut decizia pri din documentele secrete pri- )
deni de o primire caldă, to nute şi i-a urat noi succese mez, laoţian şi cambodgian, mei instanţe, care, după cum vind Vietnamul. Toate cele- 4
vărăşească. Delegaţia română in îndeplinirea sarcinilor sta se ştie, a apreciat că insera lai te zece ziare ale reţelei î -j y .
a exprimat vii mulţumiri pen bilite de Congresul al X-lea cele două părţi declară că rea documentelor în coloane Knight de pe coasta răsări- ) R o p i r t t
sint hotărite să acorde şi în
tru ospitalitatea cu care a al Partidului Comunist Român viitor sprijin susţinut luptei le ziarelor nu prejudiciază teană a S.U.A. au inserai ace-4
fost înconjurată, văzind în a în vederea construirii socie lor juste Pentru apărarea li securitatea S.U.A. Interdicţia leaşi pasaje ; Un cunoscut avocat uru-
ceasta o manifestare a priete tăţii socialiste multilateral bertăţii, independenţei şi uni provizorie, impusă anterior Daniel Fllsberg, despre care ' quayan, Alfredn Cambon
niei frăţeşti oare leagă po dezvoltate in Republica So de instanţele inferioare. a se afirmă că ar fi remis zin- \ Cnmţyos, a fost răpit dc In
porul român şi poporul mon cialistă România. tăţii ţărilor lor. fost prelungită pînâ la 25 iu relor copii ale studiului se- 1 locuinţa sa diu Montevi
Părţile sprijină lupta dreap
gol. nie, ora 22 GMT. Reprezen deo. Surse ale politici au a-
Delegaţia română a salutat tă a poporului coreean pentru i ret al Pentagonului, la aleâ-
Intre delegaţiile de partid cu bucurie realizările însem retragerea trupelor S.U.A. din tanţii guvernului au anunţat tuirca căruia n lucrat în anii ) finnnt cu autorii răpirii ar
şi guvernamentale ale Repu- nate obţinute de poporul Corcea dc sud. pentru unifi că vor folosi acest răgaz pen 1967-1960 în calitate de cx- l ji demente nporfinind orw-
bticii Socialiste .România şi mongol, sub conducerea Par carea paşnică a patriei. tru a face apel Ia Curtea Su pert, a acordat un interviu , pării rtr gurrrila urbană
Republicii Populare Mongole tidului său Popular Revolu Ele sc declară solidare cu premă a S.U.A. contra deci cunoscutului comentator al \ Tupamaros. Această organi
au avut loc convorbiri. în ţionar, în cei 50 de ani care lupta poporului cubanez im ziei curţilor federale de apel. reţelei de televiziune „Co- ţ zaţie mai deţine in prezent
cursul cărora s-a efectuat un potriva ameninţărilor imperi Sentinţa Curţii Federale de Inmbia Broadeasling System", . ca plivi pc ambasadorul An-
schimb de păreri privind dez au trecut de la înfăptuirea alismului american, pentru a Apel din New York cuprin Walter Cronkitc El a decla- » qlici. (icoffrc t/ Jackson,
voltarea relaţiilor romAno- revoluţiei populare Partea părarea independenţei ţării, de şi o clauză restrictivă. A- rat câ „niciodată nu ar fi fost ' precum şi hei induşi rinşi ţ
mongole şi asupra unor pro română a felicitat călduros pentru construirea socialis ceastâ instanţă a trimis ju un război în Vietnam, dacă J uruguai/eni.
bleme de Interes comun ate poporul frate mongol pentru decătorului Murray Gurfein, banii S.U A nu l-ar fi aii- ţ
vieţii internaţionale şi mişcă rezultatele importante dobîn- mului. Părţile se pronunţă care a examinat iniţial plln- mentat Citind istoria, a spus / Trafic de stupefiante J
rii comuniste şi muncitoreşti. dite, adresindu-i urări de suc pentru soluţionarea problemei gerea guvernului, o listă a cl, îmi dau seama că S.U A S \
din Orientul Apropiat, în con
de
documentelor considerate
poartă răspunderea principn-4
Convorbirile s-au desfăşurat ces în îndeplinirea sarcinilor formitate cu rezoluţia Consi lă pentru fiecare viaţă pier- < Departamentul dc Stal
într-o atmosferă tovărăşeas trasate de Congresul al XVI- liului dc Securitate din 22 Pentagon drept „foarte secre dutâ In luptele din Indoehi- ) al S.U.A n anunţai cu, a
te'', cu indicaţia de a decide
că, in spirit de prietenie şi Ica al Partidului Popular Re noiembrie 1967 în fiecare caz în parte dacă na 1n ultimii 25 de ani”. ^ nul acesta. 7-17 de ameri-
sinceritate. voluţionar Mongol in vederea Cele două părţi au subli câni au fost arestaţi in 50
desăvirşirii construirii bazei poate fî sau nu publicat în Fllsberg nu a precizat dacă l dc ţări sub acuzaţia de tra
La convorbiri au participat: niat că una din problemele R.F.D. COREEANA. In fotografie Aspect de la fabrica de cl- „New York Times”. Conduce cl a fost acela care a furm- } fic de stupeJiante.. Mulţi
— din partea română, tovară tehnico-maleriale a socialis cardinale ale vieţii interna ment „8 Februarie". rea acestui ziar a anunţat câ zat ziarelor textul studiului ) dinlre aceştia riscă pedep
mului în Republica Populară
şii : Nicolae Ceauşescu. secre Mongolă. ţionale actuale o constituie va face apel la Curtea Su secret al Pentagonului. j se pină la 15 ani închisoa
tar general al Partidului Co realizarea securităţii europe re, tar in Iran chiar con
munist Român, preşedintele Cele două părţi au consta ne, statornicirea dnor relaţii damnarea la moarte.
Consiliului de Stat al Repu tai cu satisfacţie că relaţiile de colaborare, pe baze egale, Un apel al Poporului din Turcia a ho
blicii Socialiste România, Ion de prietenie şi colaborare din înlre ţoale statele continentu tărî! încetarea apariţiei zi Mare zâcâ-
Gheorghe Maurer, membru al tre Partidul Comunist Român lui. Ele au relevat necesitatea NICOSIA. — La 23 arului „Ulus", organul său
Comitetului Executiv, al Pre şi Partidul Popular Revolu luării de măsuri practice pen Consiliului Mondial iunie 1971 a fost sem- oficial, din considerente fi mlnt de cărbune
zidiului Permanent al Comi ţionar Mongol, dintre Repu tru pregătirea şi ţinerea con , nalâ la Nicosia Con- nanciare. On u«»
tetului Central al Partidului blica Socialistă România şi ferinţei gcncral-curopene in al Păcii I venfîa sanitar-veterina- La Caracas s-a anunţat
Comunist Român, preşedinte Republica Populară Mongolă problemele securităţii şi co j râ dintre guvernul NICOSIA. — In ciuda e că in regiunea Maracaibo
le Consiliului de Miniştri al se dezvoltă continuu, în inte laborării. HELSINKI 24 (Agerpres). ! Republicii Socialiste forturilor depuse în cad rhl din statul vcnczuelean Zu-
Republicii Socialiste România, resul construcţiei socialismu Părţile au subliniat necesi Consiliul Mondial al Păcii a j România şi guvernul tratativelor dintre comuni lia s-a descoperit un racii -
Manea Mânescu, membru al lui in ambele ţări. A fost re tatea intensificării luptei po adresat un apel tuturor oa . Republicii Cipru. Con tăţile greacă şi turcă, „si mint carbonifer ale cărui
Comitetului Executiv, al Pre levată colaborarea fructuoasă poarelor pentru înfăptuirea B menilor de bună credin venţia reglementează tuaţia internă din Cipru s-a rezerve sint apreciate la
zidiului Permanent. secretar în domeniul politic, econo dezarmării generale şi tota ţă, precum şi tuturor or condiţiile sanitare care deteriorat recent şi proble peste trei miliarde de to
al Comitetului Central ol mic şi comercial, cultural şi le şi. în primul rind, a dezar ganizaţiilor naţionale şi in trebuie îndeplinite la duri internaţionale în vede ma cipriotă se găseşte intr-o ne. Se precizează că aces
Partidului Comunist Român, tehnico-ştiinţific dintre cele mării nucleare, pentru inter ternaţionale în care-i chealnâ I operaţiunile de import, rea combaterii Mafiei. Fe fază critică*', a declarat mi ta este cel mai mare zăcă-
vicepreşedinte al Consili/ului două ţări. Delegaţiile au ex zicerea producerii şi folosirii să sprijine rezoluţia Adună i export1 şi tranzit de a nomenul Mafiei, se spune mint carbonifer descoperit
nu numai in Venezuela, ci
de Stat al Republicii Socia primat hotărirca partidelor şi armelor nucleare şi distruge rii Generale a O.N.U de con I nimale şi produse ani- în document, nu poate fi nistrul de interne al Ci In întreaga Americă l.atinâ
prului.
liste România, Dumitru Popa. guvernelor ţărilor lor de a rea stocurilor existente de damnare a politicii de apar j male între cele două combătut numai pe plan si relatează M Commodromos,
France
agenţia
ţări.
membru ol Comitetului Exe lărgi şi aprofunda colabora asemenea arme. theid promovată dc guvernul cilian sau italian. Este ne Presse. Ministrul a făcut a Asasinul
cutiv a! Comitetului Central rea româno-mongnlă pe mul Cele două părţi se pronun Republicii Sud-Africane Ape cesară încheierea unor a-
al Partidului Comunist Ro tiple planuri, de a întări le ţă pentru stabilirea şi dez lul, publicat cu prilejul „Zi BONN. — Anton Vratuşa, ceastă declaraţie după ce a lui Yablonski
mân, prim-secrelar al Comi găturile dc prietenie şi soli voltarea relaţiilor dintre sta lei internaţionale de solidari adjunct al secretarului de cordun internaţionale în asistat, la începutul sâptă-
tetului municipal Bucureşti. al daritate dintre Partidul Co te cu orinduiri sociale dife tate pentru eliberarea Africii slat pentru afacerile exter vederea creării unui meca mtnîi acesteia la manevre In faţa unui tribunal din
Partidului Comunist Român, munist Român şi Partidul rite, pe baza principiilor co de Sud", care se va celebra ne al R.S.F. Iugoslavia, a nism de apărare, care să ale forţelor armate cipriote localitatea Washington (Pen-
primarul general al Capita Popular Revoluţionar Mon existenţei paşnice. anul acesta la 26 iunie, ex sosit la Bonn în vederea u oprească activitatea acestui greceşti, în cursul cărora ge silvania), Claude Vealey a
Consiliu
primă
sprijinul
lei, Ion Iliescu, membru su gol, pc baza principiilor mar- Părţile şi-au exprimat con lui Mondial al Păcii fa- . nui schimb de păreri cu .sindicat al crimei". neralul Charalampopouios, recunoscut câ este autorul
asasinării fostului vicepre
pleant al Comitetului Execu xism-leninismului şi interna vingerea câ forţele revoluţio ţâ de Juptn poporului Paul Frank, secretar de stat comandantul şef al acestor şedinte al Sindicalului mi
tiv, secretar al Comitetului ţionalismului socialist, de a nare, antiimpcrialiste, iubi sud-african. condusă de Con în Ministerul Afacerilor Ex ANKARA. — Conducerea forţe, a cerut trupelor să nerilor americani (UMW).
Central al Partidului Comu continua schimbul dc delega toare de pace, acţionind in gresul Naţional African, pen terne al RF. a Germaniei, Partidului Republican al râmînâ în stare de alertă. Joscph Yablonski, a soţiei
nist Român, George Maco- ţii şi de experienţă pe linia strânsă unitate, sint capabile tru recunoaşterea drepturilor referitor la relaţiile bilate şi a fiicei sale. El a măr
vescu, membru al Comitetului organelor de partid şi dc stat, să zădărnicească planurile sale legitime şi lichidarea se rale, precum şi în legătu I turisit că, împreună cu Au-
Central ăl Partidului Comu a organizaţiilor de masă şi imperialiste de pregătire a u gregaţiei rasiale. Documentul ră cu o serie de probleme PEKIN. — Agenţia China Nouă informează câ Ia bran Martin şi Paul Gillif.
nist Român, prim-adjunct al culturale. Aceasta corespunde nui nou război mondial, să afirmă, totodată, sprijinul de internaţionale Pekin a fost semnat un contract intre Corporaţia Na au pătruns la 31 decembrie
ministrului afacerilor externe alit intereselor popoarelor asigure mersul inainte al so plin faţă <le iniţiativele Or ţională chineză pentru importul şi exportul de ma 1069 în locuinţa lui Ya
al Republicii Socialiste Româ român şi mongol, cit şi inte cietăţii pe calea prugresuUri ganizaţiei Unităţii Africane ROMA. — Un grup de şini şi societăţile franceze „Alsthoin et Ncyrpic'’ şi blonski, unde «iu comis asa
nia, Sandu Ioan, ambasador reselor unităţii ţărilor socia şi păci i. în vederea intensificării lup deputaţi italieni aparţinind „M.T.E." cu privire la achiziţionarea de locomotive sinatul După crimă, ei s-au
partidelor deinoerat-croştin.
extraordinar şi plenipotenţiar liste. • Partidul Comunist Român tei împotriva apartheidului şi socialist şi republican au a Diesel din Franţa La semnare au fost de faţă Li Cian. reîntors la Clevcland, unde
al Republicii Socialiste Româ Delegaţiile de partid şi şi Partidul Popular Revoluţi colonialismului, împotriva adjunct al ministrului comerţului exterior al R P Chi au fost plătiţi pentru fapta
nia in Republica Populară guvernamentale ale Republicii onar Mongol declară câ vor comploturilor imperialiste ca dresat guvernului o moţiu neze, precum şi ambasadorul Franţei la Pekin. Etien comisă. Vcalci/ a afirmat că
Mongolă, precum şi Ştelan Socialiste România şi Republi dezvolta şi in viilor relaţiile re ameninţă suveranitatea şi ne în care se pronunţă pen ne Manac’h. banii i-au fost luminaţi de
Andrei, membru supleant al cii Populare Mongole consta de colaborare tovărăşească şi independenţa statelor africa tru încheierea unor /acor ^ Gilli/ G
Comitetului Central al Parti tă că evoluţia mondială con vor întări solidaritatea fră ne.
dului Comunist Român, prim- temporană se caracterizează ţească cu partidele comuniste
adjunct al şefului secţiei in prin intărirca continuă a po şi muncitoreşti pe baza niar-
ternaţionale a Comitetului ziţiilor socialismului, prin a- .visin-leninisinului şi interna
Central al Partidului Comu vîntul necontenit al mişcării ţionalismului proletar.
nist Român. Emilian Dobres- muncitoreşti internaţionale şi Cele două părţi apreciază LUMINILE DE LA CERCUL POLAR
cu şi Constantin Mitea, mem al luptei de eliberare naţio că vizita oficială de priete
bri supleanţi ai Comitetului nală a popoarelor, prin creş nie in Republica Populară
Central al Partidului Comu terea şi consolidarea forţelor Mongolă a delegaţiei de partid
nist Român, consilieri la Co care militează pentru pate, şi guvernamentale a Republi Decolam cu „TU 704", de nici o movilă, nici o cută ză vie a celor mai noi cu să abordeze aerodromul din oraş „făcut", comandat, u»?
mitetul Central al Partidului democraţie şi progres social, cii Socialiste România» con pe un aeroport moscovit, o a reliefului, nici măcar um ceriri ale tehnicii exploată centrul peninsulei. Nu-ţi gigantic arbore cu crengi efr
Comunist Român. împotriva imperialismului şi dusă de tovarăşul Nicolae dată cu căderea nopţii Ur bra pierdută a unui arbore. rii şi prelucrării minereuri trebuie nici un efort de beton, transplantat parcă
Ceauşescu, secretar general al
— din partea mongolă, to războiului. Partidului Comunist Român, căm piuă la o (nălţime de Cit vezi cu ochii, doar în lor utile; un combinat In imaginaţie pentru a înţele intr-o singură noapte, nu
varăşii : Jumjaaghiin Ţeden- Succesele şi realizările po preşedintele Consiliului dc 10 000 metri, intr-un unghi tinderea netedă, monotonă, fabricile căruia lucrează ci- ge, la întreaga lor scară, e un arbore viu, crescut i<.
bal, prim-secrelar al Comite poarelor frăţeşti ale ţărilor Slat al Republicii Socialiste lung, aproape razant cu pă- goală, ca o oglindă cenuşie leva mii de muncitori de forturile, nu o dată supra timp, cu policromii şi un
tului Central al Partidului socialiste în construirea soci România, precum şi schimbul mintul, plutim o vreme in a cerului. Zonă fără păduri, inaltă calificare, specialişti, omeneşti, cheltuite pentru gherc lainice, cu acel ames
Popular Revoluţionar Mongol, alismului şi comunismului, dc păreri care a avui loc în tre noapte şi zi, printre nori a vind drept unică vegetaţie ingineri, oameni de sliinfa construcţia minelor şi a fa tec dc lumini şi umbre ce
preşedintele Consiliului de sporesc puterea sistemului tre conducătorii celor două vapomşi in care lumina se lichenii şi muşchii, rareori Combinatul poartă denumi bricilor-giganţi, pentru fie- sc numeşte, de regulă, istt
Miniştri al Republicii Popu mondial at socialismului, e ţări in numeroase probleme descompune în irizări infi tufele de afini, şi mai rar rea de „Apatii" şi cuprinde răstruirea zecilor de tuncle ne. Istoria n-a creat aiet
lare Mongole. Jamsaranghiin xercită o influenţă imensă a vor servi întăririi continue o nite. apoi. fără veste, plon mesteceni liliputani, care-ţi montane prin care circulă cartiere adiacente, suprapu
Sarubu, membru al Biroului supra dezvoltării procesului relaţiilor de prietenie şi co jăm iu gol. Aterizăm ! O a;iinp doar piuă la briu, cu calea ferată, pentru săparea se ca nişte straturi. fiecai
insulă de lumini — aero
frunze de un verde limfa
uriaşelor puţuri ce leagă tu-
Politic al Comitetului Cen revoluţionar in Iunie. laborare dintre Partidul Co portul — creşte gigantic sub tic, ce se sfărimă ca o cenu Note de călătorie nelde de carierele de dea cu ştampila altui ev De la
tral al Partidului Popular Republica Socialistă Româ munist Român şi Partidul ochii noştri. Dc la Afosco- şă cind le atingi cu degete supra, totul sub viscole şi un capăt la altul, oraşul nu
Revoluţionar Mongol, pre nia şi Republica Populară Popular Revoluţionar Mon va şi ptnâ aici, in peninsu le. Sintem in locuri in care zăpezi năprasnice, sub bez este dceît acelaşi unic. gi
şedintele Prezidiului Marelui Mongolă consideră că. în con gol. dintre Republica Socia la Knla, siluatâ dincolo de iarna ţine 200 de zile pe an din U.R.S.S. na de gheaţă a nopţii po gantic decor de blocuri al
be, multiplicate ameţitor im
llurai Popular al Republicii diţiile actuale, o importanţă listă România şi Republica cercul polar, drumul a du (cu geruri Intre minus 30 şi lare, intr-o natură ostilă, sute şi sute de exemplar.
Populare Mongole, Sonomin primordială are întărirea u Topulară Mongolă, corespun rat doar şase ceasuri şi ju minus 50 de grade, uneori decisă să nu cedeze nimic Totul e nou, totul aparţine
Luvsan, membru al Biroului nităţii ţărilor socialiste în zător intereselor unităţii miş mătate. Răstimp in care şi mai intense), in care patru mari întreprinderi de diti infricoşătoarca ei ma unei singure epoci, care #
Politic al Comitetului Central lupta comună impotriva im cării comuniste şi muncito s-au consumat riteva fuse noaptea polară domneşte exploatare şi o mare între iestate Suplinind şi inxblin- cea a prezentului. Oraş băr
al Partidului Popular Revo perialismului, pentru constru reşti internaţionale, ale siste orare. înghiţite fără efort de peste 100 din cele 365 de prindere de înnobilare a a- zind această natură, disci- bătesc şi sever, răsărit peste
luţionar Mongol. prîm-vicc- irea socialismului. mului socialist mondial, ale un peisaj in care spaţiul şi zile ale anului şi in care patitei. Capacitate anuală : plinind-o in linii şi formp. noapte la extremitatea pic
preşedinte al Consiliului de Părţile consideră că rela cauzei socialismului şi păcii. timpul se suprapun şi se viaţa inseamnă o luptă, o 40 milioane de tone de mi omul şi-a dat. ponte mai netei, fără nici o favoare <
Miniştri al Republicii Popu ţiile dinlre ţările socialiste Comitetul Central al Parti confundă. luptă perpetuă, dură. eroi nereuri Rezervele dc apati- pregnant ea oriunde, măsu naturii, numai din voinf i
lare Mongole. Demchighiin trebuie întemeiate pe princi dului Comunist Român şi gu Ne aflăm in Extremul că, pentru a rezista, pentru ta depistate in subsolul pe ra propriei sale puteri, n dîrză a omului dc a supune
Molomjanţ. membru al Birou piile marxisMeninisfe ale e- vernul Republicii Socialiste Nord sovietic, în acel fabu a-ţi păslra condiţia fizică, ninsulei (rezerve care, după capacităţii dc a transforma şi stăpini acest colţ de h
lui Politic al Comitetului Cen Calităţii în drepturi, indepen România au adresat invitaţia los teritoriu desenat prin pentru a supravieţui tutu opinia geologilor, depăşesc orice colţ al planetei in ine
tral al Partidului Topular Re denţei şi suveranităţii, nea ca o delegaţie de parlid şi formula „dincolo de cercul ror încercărilor. 500 de milioane de tone), au tr-un sfxiţiu al său. con Peninsula Kola. Un re
voluţionar Mongol, secretar al mestecului in treburile inter guvernamentală condusă de polar", spaţiu ce prelungeş Şi totuşi.. decis construcţia acestui co struit după gustul şi vre zumat dc geografie şi isto
Comitetului Central al Parti ne. ajutorului reciproc dezin tovarăşul Jumjaaghiin Ţe- te fn noi rezonanţe de altă Şi totuşi. în această impă los al tehnicii, care aprovi rea sa ric — o geografic modifi
dului Popular Revoluţionar teresat. sprijinului tovărăşesc denbal, prim-secrefar al Co planetă, şi care, tradus la răţie a iernii veşnice, omul zionează cu materie primă Am vizitat, într-una din cată din temelii., o ist ori-'
Mongol, Tsevegjavin Punţag- şi colaborării multilaterale. mitetului Central al Partidu scara reală a faptelor. nu şi-a creat un spaţiu al său. marea majoritate a fabrici zilele următoare, noul oraş care abia acum in ce pe —,
norov. membru al Comitetului Cele două părţi au expri lui Popular Revoluţionar numai că nu-şi restringe di vast. fertil şi puternic, constru lor dc superfosfaţi existen „Apatii", răsărit in jurul o porte îndepărtată de lu
Central al Partidului Popular mat hofărirea de a dezvolta Mongol, preşedintele Consiliu mensiunile. ci şi le sporeşte it după legile şi rigorile care te in U.R SS. combinatului cu acelaşi nu me în care se prepară, ver
Revoluţionar Mongol, vice şi întări şi in continuare co lui de Miniştri al Republicii pe o linie de progresii geo fiu de ştiinţa şi tehnica vea Peisajul e somptuos. Ma me. Un oraş cu blocuri mo tiginos şi pe spaţii întinse,
preşedinte al Consiliului de laborarea cu ţările membre Populare Mongole, să facă o metrice. In zori, de pe trep cului, mobilat pretutindeni rele combinat, cu clădirile derne şi cu o populaţie tf- noi şi impetuoase forme de
nârd, venită aici în ultimii
tele de piatră mozaicată ale
şi instalaţiile sale anexe, o
cu însemnele noului
Miniştri al Republicii Popu ale CAER şi cu celelalte ţări vizită oficială de prietenie în aeroportului. contemplu un Am vizitat, aici, in pe cupă, practic, vatra unui o n n t; mulţi dintre localnici, viaţă $i mai cu seamă <•>
lare Mongole. Lodongliîin Rin- socialiste în scopul folosirii Republica Socialistă Româ peisaj pesle rare ochiul a ninsula Kola, un uriaş com raş. luminile sale puţind fi ajunşi ai:i, au pus fntre ci experienţă socială ce siâ sul?
cin. membru al Comitetului cit mai depline a superiori nia. Partea mongolă a expri leargă slobod, fără nici un binat industrial, unul dintre văzute, nopţile, sub imensi şi locurile de baştină dis semnul dimensiunii supre
mc: viitorul.
Central al Partidului Popu tăţii socialismului. mat mulţumiri şi a acceptat obstacol, pînâ in linia zării cele mai moderne ale tatea cerului boreal, cu un tanţe de mii şi reci de mii
lar Revoluţionar Mongol, mi Ambele părţi au subliniat invitaţia. Nici un accident de. teren, U R S S. şi ale lumii, sinte ceas mai inainte ca avionul de kilometri. „Apatii" e un I. PURCARU
nistrul afacerilor externe al că şi In viilor vor desfăşura
Republicii Populare Mon lupta impotriva politicii a- Ulan Bator, 23 iunie 1971
iRedacţîa şl administraţia ziarului I Deva, 6tr. Dr. Petru Groza, nr. 33. Telefoane nr. 12317 ţ! 113 88. Tiparul i întreprinderea poligrafica Deva