Page 9 - Drumul_socialismului_1971_06
P. 9
iţim n n tittiitttittm m irm iiii/titn M trrm tn n u titittim ttfm stu tn tn fâ
Lucrători de la consiliile populare,
din comerţ şi cooperaţie, din indus
\ tria locală şi unităţile de servicii
1 pentru populaţie,
Acţionaţi cu perseveienţă şi spirit de iniţiativa
I pentru valorificarea tuturor resurselor locale în
/ederea sporirii şi diversificării producţiei bunu- I
* ilor de larg consum, pentru aprovizionarea tot
mai bună a oraşelor şi satelor cu mărfuri in
dustriale şi produse alimentare, pentru extinde
rea şi îmbunătăţirea continuă a prestărilor de
servicii, a activităţilor edilitare şi de gospodărire
comunală, pentru deservirea atentă, civilizată,
t corespunzătoare cerinţelor şi exigenţelor sporite I
ale populaţiei.
(DIN „CHEMAREA CONSILIULUI NATIONAL AL
FRONTULUI UNITAJII SOCIALISTE
ANUL XXIII. Nr. 5101 JOI 3 IUNIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
VIZITA DEIECATIEI DE PARTID SI CUVERMAMENTA1E
Bilanţul rodnic al primelor 5 luni
f f
de activitate industrială atesta
DOMINE CONDUSE DE TOVARĂŞUL
Dinamism şi eficienţă
prin valorificarea NICOLAE CEAUSESCU IN 8. P. CHINEZA
intensivă a resurselor răşul Nicolae Ceauşescu şi rii partidului şi statului nos tului de partid; vicepreşedin meiatâ în 1911. universitatea
Miercuri
dimineaţa, tova
tru, pentru Partidul Comunist
te al comitetului
revoluţio
cunoaşte o puternică dezvol
soţia sa, Elena Ceauşescu, Român, pentru poporul ro nar al universităţii. Liu Pin, tare abia în ultimii ani, avînd
împreună cu tovarăşii Manea mân. membru de conducere al co astăzi tl facultăţi — printre
Mânescu, Dumitru Popa, Ion De la intrarea în incinta mitetului revoluţionar, Ui care de electronică, energeti
% Industria hunedoreanâ cumulează depăşiri de lliescu, George Macovescu şi universităţii şi pînă la clădi Sîcn-iun, membru al condu că, construcţii de maşini, me
134,7 milioane Iei la producţia globală, 167,9 mili Aurel Duma, membri ai de rea principală, de-a lungul cerii comitetului revoluţionar canică — cu peste 50 de spe
oane Ici la marfă vîndutâ şi încasată, iar sporul dc legaţiei de partid şi guverna unei aici de aproape un kilo al universităţii. cialităţi. Aici învaţă 2 800 de
productivitate sc ridică la 633 lei pe salariat. mentale a Republicii Socia metru, mii de studenţi, cadre In timp ce urcă scările caro studenţi proveniţi din rîndu-
% Domeniul investiţiilor înregistrează realizarea liste România, au vizitat Uni didactice, funcţionari ai insti duc spre sala dc recepţie, rile muncitorilor, ţăranilor şi
a 40,5 la sută din planul anual, iar la construcţii- Petru Lupaş, jef de tur* la camera de comandft a Termocen versitatea politehnică Cinluia tutului de învâţâmlnt supe oaspeţii şi gazdele străbat cu militarilor. Ei sînt selecţionaţi
munfa.î 38,7 la sută. tralei din Paroşenl, supravegheazA atent funcţionarea agregatelor.
din Pekin, important centru rior salută cu deosebită căl greu prin mulţimea dornică dintre oamenii cu o bogată
Colectivele industriale din judeţul nostru au în de pregătire a viitorilor spe- dură, cu îndelungi urale şi o să fie cît mai aproape, sâ a experienţă in activitatea
cheiat recent activitatea productivă desfăşurată In ciatişti. vaţii pe oaspeţii români dreseze un euvînt de salut, practică, ceea cc ii ajută la
primele 5 luni ale actualului cincinal Bilanţul al Oaspeţii au fost însoţiţi de In faţa clădirii, unde se sâ ofere flori însuşirea mai rapidă a cunoş
cătuit este deosebit dc rodnic Prevederile planului Huan Iun-şen, membru al aflâ sala de primire a invi In sala de primire, Si Ciun tinţelor teoretice. După ab
pe luna mai, precum şi pe cumulat sînt substan în curînd, in cartierul Biroului Politic al Comitetu taţilor de scamă, tovarăşul adresează, în numele condu solvire, ei se reîntorc la locu
ţial depăşite la toţi indicatorii. Noutăţi tehnice lui Central al P.C. Chinez, Nicolae Ceauşescu cu soţia cerii universităţii, al studen rile de muncă de unde au ve
Elementele care determină această concluzie se Gojdu şeful Marelui Stat Major al şi membrii delegaţiei sînt in- ţilor şi profesorilor, al comi nit Sistemul de învâţămînt
bazează pe datele şi faptele cu care fiecare colectiv la F.S.H. Vulcan Armatei Populare Chineze dc timpinaţi de Si Ciun, locţii tetului revoluţionar şi al co este, în etapa actuală, în plin
concură la amplificarea realizărilor de prestigiu ale Magazin nou de Eliberare, Ken Biao, membru torul secretarului de partid, mitetului de partid, un euvînt proces de reorganizare, avînd
judeţului nostru. Planul pe luna mai a fost înde La Fabrica de stâlpi hi al C.C., şeful Secţiei pentru membru principal al comi de bun sosit. El arată cu drept scop împletirea a trei
plinit In proporţie de 101,9 la sută la producţia glo draulici din Vulcan, în ca pline şi lapte relaţii externe din cadrul tetului permanent al comite bucurie că mulţi din cei cc preocupări : studiul, cerceta
bală şi 101,4 la sută la marfă vîndutâ şi încasată. drul acţiunii de utilare şi Comitetului Central, Cian tului revoluţionar şi al con lucrează la universitate păs rea ştiinţifică şi activitatea
La productivitatea muncii, depăşirea este de 1,9 j asimilare de noi repere ne- Pentru locuitorii cartie Hai-fun, ambasadorul R. P ducerii universităţii, Sie trează vie în amintire vizita directă, nemijlocită, in pro
la sută. fiind cea mai ridicată din acest an. Pe a | cesare fabricării noilor rului Gojdu din Deva, a Chineze la Bucureşti. Tiu-i, membru al comitetului făcută aici, în 1964, dc tova ducţie. Prin aplicarea acestui
ceastă cale, industria judeţului îşi sporeşte consi j tipuri de stîlpi pentru aba provizionarea cu pîinc şi Oaspeţii români s-au bucu permanent al Comitetului răşul Nicolae Ceauşescu. principiu, universitatea s-a
derabil realizările faţă de plan : 134,7 milioane lei ] taje, au fost obţinute re lapte ocaziona un consum rat de aceleaşi vibrante m a municipal Pekin al P.C. Chi In continuare, el a prezen transformat într-un complex
la prodaacţia globală, 167,9 milioane Ici la marfă zultate meritorii. In Uit i - mare de timp din cauză că nifestări de prietenie, preţui nez, şi membru al comite tat oaspeţilor date privind care, în afară de amfiteatre
vîndutâ şi încasată şi 633 lei pe salariat la produc ! mul timp aici a fost dată nu exista suficient spaţiu re şi stimă pentru conducâto- tului permanent al comitc- activitatea universităţii Inte- şi săli dc cursuri. include
tivitatea muncii. j în funcţiune o nouă secţie pentru desfacerea acestor cinci fabrici, numeroase ate
i de galvanizare cu o pro liere dc producţie, o bază
Semnificaţia procentelor şi cifrelor este deosebi ducţie de 40 000 mp su produse.
tă. Ele atestă faptul îmbucurător că lima mai s-a prafeţe anuale. In zilele următoare pro Convorbiri între delegaţia de partid de cercetări ştiinţifice şi o
caracterizat printr-o intensificare generală a ritmu blema va fi rezolvată prin fermă agricolă In acelaşi
rilor producţiei, prin dinamizarea activităţii indus Tot aici au fost asimila darea în funcţiunea noului timp, ca întreţine legături
triale pe seama valorificării mai depline a tuturor te dc curînd două noi re magazin de pline şi lapte şi guvernamentală română contractuale cu 45 de între
resurselor. La furnalele de la Hunedoara şi Călan. pi in pere. Este vbrba dc amor- construit în continuarea prinderi din diverse regiuni
creşterea indicilor de utilizare producţia de fontă tizoarele şi traductoarcle complexului din strada ale ţârii, unde studenţii lu
peste plan se ridică la 10 370 tone. Prin reducerea de presiune procurate pî- şi delegaţia de partid crează efectiv anumite peri
consumului specific, numai la furnalele Ininedo- nâ nu demult din import. Kogâlniceanu. Lucrările de . oadr Scopul nostru — a spus
rene de 1 000 mc s-a obţinut în luna mai o econo Executarea lor în fabrică construcţie fiind terminate Si Ciun — este pregătirea u
mie dc peste 1 500 tone cocs. va aduce numai în acest în întregime, se aşteaptă şi guvernamentală chineză nor cadre cu înaltă conştiinţă
socialistă şi cu un grad ri
an importante economii de
Producţia de oţel şi laminate marchează noi cote valută. doar sosirea de la atelierul dicat dc civilizaţie şi cultură.
din Dobra a mobilierului.
intensive. Depăşirea de plan pe luna trecută se ri Noul sistem de invâţâmînt
dică la peste 3 600 tone oţel. tn timp ce pc întreaga este în curs de experimen
perioadă producţia suplimentară de metal se apro Miercuri dupâ^amiazâ, la bru al Comitetului Executiv, Ven-iuan, membru al Birou tare Am dori să arătăm sin
pie de 16 000 tone Cu 5 580 tone laminate finite pli palatul Adunării reprezen al Prezidiului Permanent, se lui Politic. Li Sien-nien, cer tovarăşilor români — a
ne şi aproape I 4.'>0 tone cocs peste plan se prezintă tanţilor populari din întrea cretar al CC al P.C.R., vice membru al Biroului Politic, spus vorbitorul — că mai e-
colectivele laminoarelor şi uzinei coesoehimiec ga Chină au avut loc convor preşedinte al Consiliului de vicepremier al Consiliului dc xislă unele greutăţi şi lipsuri,
Unităţile din sectorul minier raportează, dc n- Preocupări susfinute pentru biri oficiale între delegaţia Stat, Dumitru Popa, membru Stat, Ciu Ui-tzo, membru al dar sîntem hotărât* să cău
semenea, realizări importante. Colectivul IM. Bar de partid şi guvernamentală al Comitetului Executiv al Biroului Politic, locţiitor al tăm căile cele mai potrivite
za. de pildă, înregistrează un spor de producţie română, condusă de tovară C C. al P.C.R, prim-secretar şefului Marelui Stat Major, pentru perfecţionarea lui.
marfă de 6.6 milioane Ici şî o creştere a productivi economisirea lemnului de mină şul Nicolae Ceauşescu, secre al Comitetului municipal Kcn Biao, membru al C. C.
tăţii muncii de 10.9 la sută Prin rezultatele lunii tar general al Partidului Co Bucureşti al P.C.R., primarul at PC. Chinez, şeful Secţiei In cadrul discuţiei care a
mai. minerii din Valea Jiului au ridicat nivelul rea munist Român, preşedintele general al Capitalei, Ion llies pentru relaţii externe a C.C. avut loc. studenţi, cadre di
lizărilor peste plan la 36 000 tone cărbune brut şi Coleriivelc dc mimcA riln ca tajelor s-a redus consumul spe Consiliului dc Stat al Repu cu. membru supleant al Co al PC. Chinez, Ci Pîn-fei, dactice, rcprczenlanţi ai or
ganizaţiei de partid şi ai co-
56 800 tone cărbune net drul Centralei minereurilor ne ciile pe 1 000 tone minereu ex blicii Socialiste România, şi mitetului Executiv, secretar ministru ad-intenm al aface mitcluluî revoluţionar au re
vizlnd crederea
tras In ntedlc cu 1,1 mc.
feroase Deva.
Valoroase sînt şi realizările colectivelor din in eficienţei economice prin redn- Dalele furnizate dc serviciul delegaţia de partid şi guver al C.C. al PC.R., George rilor externe, Fan I, preşe
dustria materialelor de construcţii, a foreslierilor şi reroâ cheltuielilor materiale tic tehnic al centralei scot In evl- namentală chineză, condusă Macovescu, membru al C.C. dintele Comitetului pentru re latat despre preocupările lor,
ehimiştilor de la Orăştie, precum şi a industriei lo producţie, s au angajat sA obţi dcttţA preocuparea pentru apli dc tovarăşul Cin En-lai, al P.C.R., prim-adjunct al laţii economice cu străinăta despre bogata activitate care
cale. Acestea raportează peste planul pc 5 luni de i»A In accsl an o economie dc carea unor noi procedee de sus membru al Comitetului Per ministrului afacerilor externe, tea, Li Cian, membru al C.C. se desfăşoară aici pentru edu
1 :ii)0 mc lemn dc m ini.
ţinere. care asigura excluderea
păşiri de 1 120 mp placaj finit din marmură. 19 200 Acest angajament so maleria- lemnului din susţinere, marin- manent al Biroului Politic al Aurel Duma, membru al C.C. at P.C. Chinez, adjunct al carea comunistă a tineretu
mp dale mozaicate. 4 380 mc prefabricate din be li/eazA cu succes. Prin reduce du-sc toiodatA durata de ex is CC. al P.C. Chinez, premie al PC.R ambasadorul Româ ministrului comerţului exte
ton. 55 000 cărămizi dialil. 1 380 mc cherestea. 43 rea consumului specific la lem tenţa a galeriilor, o bună parte rul Consiliului dc Stat niei la Pekin, consilieri şi rior, Cian Hai-fun, ambasado lui, în scopul pregătirii lui
utilizate puţind
nul dc minA cu 8,7 la suta a
din materialele
tone produse din mase plastice. fost obţinută pinA In prc/.cnt o fl rcfolosite. Elocvent In arest Ua convorbiri, din partea exporti. rul R.P Chineze la Bucureşti, temeinice pentru muncă şi
Prin valoarea lor deosebită, realizările dobîndite economic tntalA dc aproape Xftn sens eslc faptul c.\ dc ia înce rumână au participat tovară Din partea chineză au precum şi Li Licn-cin, Liu viaţă, pentru a fi cît mai
de colectivele de muncă din judeţul nostru deschid mc, cele mai Imne rezultate ol>- putul anului au fost susţinute şii Ion Gheorghc Maurcr, participat tovarăşii Huan Kamin şi Han Su. util societăţii.
in metal $1 toreret pcslc 5 800
ţtnţndn-lc colectivele de mineri
perspective urnim dinamizarea In continuare a pro de In E. M. Deva ţi I. AI. Bar ml dc galerii, cconnntisindtl-sc membru al Comitetului Exe Iun-şen, membru al Birou
ducţiei. astfel ca jumătatea primului an al cincina za. Aici prin folosirea pc srn- In acest fel peste 600 mc ma cutiv, al Prezidiului Perma lui Politic al C.C. al P C. Convorbirile, care au avut
lului actual să marcheze cote mai înalte în îndepli rA lot mal larg* a înlocuitorilor terial lemnos. nent al CC al P.C.R., pre Chinez, şeful Marelui Stat loc cu acest prilej, s-au des
la susţinerea galeriilor $1 aba
nirea sarcinilor de plan şi angajamentelor. şedintele Consiliului de Mi Major al Armatei Populare făşurat într-o atmosferă deo (Coftlihuorevllţ pog. o 4-o)
niştri. Manea Mânescu, meni Chineze dc Eliberare, Iao sebit de cordială.
0 NECESITATE IMPERIOASĂ:
Chemarea Consiliului m im a i a! Frontului l/nitatii
EXECUTAREA PRĂŞITULUI
Socialiste puternic indemn la mobilizarea integrală
Puternicele stimulente cre te însă la efectuarea lucrări fiecare cooperator sâ ştie ce —
ate de măsurile luate de lor pe loturile aflate in fo are de făcut (!).
conducerea partidului pri losinţă personală In lipsa O slabă mobilizare la mun
vind îmbunătăţirea condiţii preşedintelui C A P., Aurel că am întîlnil, de asemenea,
lor de viaţă ale ţărănimii au Vinţ.an, şi a inginerului şef. la C A P. Mârtineşti (îndeo
determinat o intensă activi Ioachim Avramescu (plecaţi sebi la brigada din Tâinăşa- a rezervelor materiale şi spirituale ale ţării
tate în fiecare cooperativă a- după cum ni s-a spus la tîrg sa), unde, pe lingă faptul că
gricolâ, o participare masivă la Orăştie — n n.), sarcina de se semnalează goluri mari
a cooperatorilor la executarea in cultura de porumb, pe
lucrărilor agricole. In unită rinduri, recolta este diminua
ţile unde munca este bine or tă văzind cu ochii şi din cau In anul 1971, ca dc altfel pentru a răspunde aşa cum Pentru satisfacerea cît mai deplină
ganizată, unde consiliile de Cînd buruienile za gradului excesiv de ridi în întregul cincinal pe ca sc cuvine chemării pe care
conducere şi cadrele tehnice cat de îniburuienai e a lanu re l-am început. întreprin Consiliul Naţional al Fron
acordă importanţa cuvenită suiocă culturile, rilor. Ni s-a .argumentat1 că derea noastră va avea sar tului Unităţii Socialiste a a cerinţelor populaţiei
aplicării tehnologiilor avan participarea redusă la mun cini mobilizatoare pentru adresai-o tuturor categorii
sate. rezultatele se eviden nu se poate aştepta că din ziua respectivă s-ar sporirea producţiei de pre lor de oameni ai muncii
ţiază în stadiul efectuării lu fi datorat tot... tîrgului de la fabricate din beton. Aceasta Recent am iniţiat intro In perioada noului cincinal respunzătoare o vor cunoaşte staţie de grcsarc şi spălare a
pc
ne cerc sâ continuăm
crărilor de întreţinere a cul o recoltă bună I Orăştie Această indiferenţă ducerea suplimentară în sc va înfăptui — djlorită am instituţiile dc învăţâmînt, cul maşinilor. Sc prevede extin
turilor, în starea curată de faţă de soarta recoltei şi tă scară şi mai largă căutările producţie a încă două ti- plei dezvoltări pe caic o va tură şi sănătate Importante derea reţelei de canal şi apă
In accsh an sc va
canaliza
buruieni a lanurilor, ceea ce răgănarea de pe o zi pe alta cunoaşte economia naţională lucrări sc vor executa pentru strada Cu za Vodă De aseme
face sâ se întrevadă posibi a executării prăşi lei sînt a ţârii noastre — un amplu ridicarea gradului edililar- nea, vor fi pavate străzile
litatea obţinerii unor recolte a se ocupa de rezolvata tre de-a dreptul alarmante. program dc măsuri pentru ri gospodărest al oraşelor, «d Gh Doja Şi Cuza Vodă. iar
bogate Ca pozitive în aceas burilor curente din unitate O situaţie inexplicabilă c- Vom realiza sporuri dicarea standardului de viaţă tuturor localităţilor. drumul principal din satul
tă privinţă se detaşează e a fost trecută în seama bri xistâ şi la CA P din satul al oamenilor muncii de la o In oraşul Simci ia sc va în Cârpiniş va fi pietruit pi-
xemplele oferite de C A P gadierului Ion Râdulescu Aurel Vlaicu. Deşi este strin raşe şi sale fiinţa. venind in întîmpinnrca nâ la cariera din Banpotoc.
Geoagiu, Vaidei, Deva, Câs- Din discuţia purtată cu bri gentă intervenţia pentru Aşa cum se subliniază în cerinţelor cetăţenilor, o uni Prin contribuţia şi munca pa
tâu, Cigmâu şi alte unităţi gadierul am reţinut că nu combaterea gîndacului din considerabile de producţie expunerea tovarăşului Nicolae tate pentru desfacerea apelor triotică a cetăţenilor se vor
în care aplicarea praşilelor s-a prăşit manual nici măcar Colorado la cartofi, preşedin Ceauşescu, făcută cu prilejul minerale curative şi earboga- executa noi lucrări pentru
mecanice şi manuale s-a rea un hectar cu porumb din tele unităţii, Aurel Mariş, aniversării semicentenarului zoase, iar în noul cartier de înfrumuseţarea oraşului şi a
spunea că „aşteptăm sâ vină
locuinţe va fi amplasata o u
partidului, fondul dc consum
lizat cu operativitate şi la un cele 85 cultivate (?). Interlo tractorul cu maşina de stropit*'. pentru permanenta perfec puri de grinzi pentru hale nitate pentru desfacerea pro localităţilor aparţinătoare, pen
nivel calitativ superior. cutorul dădea vina pe şeful Cînd se va onora promisiu ţionare a procesului dc pro industriale. In colaborare va spori cu 36 la sută pe cap duselor alimentare. Un nou tru ridicarea gradului lor e-
dc locuitor, vor fi majorate
Sînt însă unele cooperative secţiei de mecanizare. Dumi nea, nu sc ştie precis Tot ducţie Colectivul nostru a cu întreprinderea de con salariile şi vor creşte venitu centru dc pline va fi ampla diljlar-gospodâresc.
agricole unde nu s-a pornit tru Filimonescu, care nu a Ia cooperativa amintită s-a şi întreprins pînă acum ac strucţii siderurgice Hune rile ţăranilor muncitori. Ca sat în zona si razii Libertăţii. Cetăţenii oraşului Simeria.
cu hotărîie la muncă, execu trimis nici un cultiva creat un decalaj destul dc ţiuni pentru găsirea şi uti doara a fost executat tipa urmare, va creşte puterea de De asemenea, sc va deschide răspunzînd chemării Consiliu
tarea lucrărilor de sezon tor pentru a face prăşi la me substanţial între executarea lizarea pe scară lot mai rul pentru unul din cele cumpărare şi cerinţele de o unitate* dc prezentare şi lui Naţional al Frontului U-
fiind lăsată să se desfăşoa canică. Sînt 1nsâ parcele praşilei mecanice (realizată largă a rezervelor existente. două tipuri de grinzi. iar consum ale populaţiei. In n- desfacere a produselor între nitâţii Socialiste. îşi vor dedi
re la voia înlîmplării In a- unde porumbul dc abia se pe întreaga suprafaţă culti Am in vedere alît cele ca de la 1 iunie acesta a fost eest scop, se prevede ea vo prinderii „Marmura". Tot ca toate forţele, capacitatea
ccastâ privinţă serioase mo mai distinge din buruieni, vată cu porumb — n n ) şi re vizează utilizarea capa introdus în producţie La lumul desfacerilor de mărfuri pentru mai buna satisfacere şi energia lor înfăptuirii sar
tive de îngrijorare se ridi salvarea culturii nefiind po prăşilul manual. cităţilor de producţie, cit şi jumătatea lunii iunie vom prin comerţul socialist să a cerinţelor populaţiei se vor cinilor stabilite dc Congre
că la cooperativa agricolă din sibilă decît prin executarea Aspectele negative relatate, ce!c care se referă la fo introduce in producţie şi cel sporească cu 46 la sută De deschide noi unităţi în ca sul al X-lca al partidului,
Dîncu Mic. Aici, pe zeci de prăşiioî manuale. Cine sâ se impun ca în cooperativele a losirea timpului dc lucru de al doilea tipar Dar nu asemenea, va continua în ritm drul cooperaţiei meşteşugă obiectivelor noului plan cin
cinal. contribuind la ridica*
hectare cultura de porumb ocupe însă de mobilizarea gricole respcclrvc organiza prin Întărirea disciplinei în numai alît ; montarea ţi susţinui construcţia dc locu reşti. printre care : spălătorie rea continuă a nivelului ma
este sufocată de buruieni, cooperatorilor la muncă da ţiile dc par/id să intervină cu muncă, precum şi pei fec- nui astfel dc tipar durează inţe. Se prevede sâ se con şi curăţătorie chimică, atelie
prima prăşită fiind efectuată că cei care au datoria sâ măsuri energice pentru a de ţionarca continuă a cunoş două sâptâmîni Printr-o struiască — din fondurile sau re dc bobinaj. tinichigerie, lâ- terial şi spiritual al maselor
termina consiliile de condu
pe suprafeţe cu totul negli conducă unitatea privesc cu cere .şi cadrele Ichnicc, pe tinţelor profesionale ale în cu sprijinul statului — 520 mii câtuşeric, instalaţii sanitare, muncitoare.
jabile In ziua de l iunie atîta uşurinţă obligaţiile ce toţi cooperatorii, să manifes tregului colectiv. apartamente fizice. In peri prefabricate din beton, îm
pletituri şi garduri de sîrmâ.
ac., cînd om vizitat unitatea, le revin ? 11a mai mult, am te maximă răspundere şi o Mă voi referi doar la cî- oada 1971-1975 se vor con In cadrul cooperativei agri IUUU BIRJAN
aflat că unele tarlale nici fanuovf^iWvpOfl- o> 3-6) strui peste 72 mii locuri în
pe tarlalele cooperativei lu perativitate Ia executarea lu teva măsuri pe care colec cole dc producţie din Sîutan- vicepreşedinte ol Comitetului
crau doar 10—lf> cooperatori, nu sînt repartizate măcar pe crărilor de întreţinere a cul tivul nostru le întreprinde creşc şi circa 60 mii locuri drei se va huiinţa o echipă executiv ol Consiliului popular
forţe masive fiind concentra braţe de muncă pentru w turi Ion. tn grădiniţe. O dezvoltare co de construcţii, prenum şi o al oraşului Slmorig