Page 91 - Drumul_socialismului_1971_06

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5121 • SIMBATA 26 IUNIE 1971
2

Eficienta activităţii comuniştilor— determinată

f t ? Rodnicia muncii

puterea de pătrundere şi convingere minereşti

— Părerea mea este că re­ pătrunderea, care implică şi blemele eare-i frămîntâ mai tuind el^in^ntiil ce face ca
zultatele bune pe care le în­ accesibilitatea, şi continuita­ mult, dezbat noile documente discuţiile să fie apropiate, să Colectivul minei Lonea este prezent cu rezultate
registrează constant sectorul tea. de partid, legile statului, e­ nu aibă caracterul oficial al bune in întrecerea ce se desfăşoară în bazinul carbo­
nostru se dntoresc şi faptului — Biroul organizaţiei de venimentele importante din şedinţelor. nifer «1 Văii Jiului, depunînd în aceste zile eforturi ca
că oamenii ştiu ce au de fă­ bază a n\ut grijă să încre­ v ia ţa politică internaţională. Instruirea periodică a agi­ succesele obţinute în perioada celor 5 luni să fie con­
cut, îşi cunosc bine sarcini­ dinţeze comuniştilor sarcini Fund pregătit în această di­ tatorilor de către biroul or­ siderabil sporite pînă la finele semestrului. Acestui
le. Aceasta creează prima concrete asupra îndeplinirii recţie. agitatorul le lămureş­ ganizaţiei de bază, studierea scop îi sînt consacrate numeroase eforturi şi preocu­
condiţie a bunei organizări a cărora trebuie să raporteze în te pe loc. utilizînd exemple documentelor de partid, a le­ pări colective.
muncii. adunările generale Aceasta concrete din atelierul respec­ gilor statului nostru le dă po­ Devansarea unor lucrări de investiţii, printre care
Dincolo de aceste conside­ contribuie la creşterea răs­ tiv. unde şi el munceşte. sibilitatea sâ răspundă cu se numără centralizarea activităţii de la cele 3 guri
raţii generale ale unui mem­ punderii comuniştilor şi; aş N-aş vrea să se înţeleagă că competenţă întrebărilor cate de mină, introducerea de vagonete cu capacitate mă­
brii al birovilui organizaţiei putea spune, că agitatorii au pauza de masă e transforma- li se pun rită, extinderea utilizării transportoarelor in abataje
de bază din sectorul III Pc- — Cum se reflectă aceste influenţează pozitiv întregul proces de extracţie. Ne­
trila — Vnsile Ene — se a- convorbiri în comportamentul cesitatea sporirii productivităţii muncii a determinat
flâ suportul solid al cifrelor, oamenilor. în atitudinea lor preocupări şi măsuri menite sâ asigure creşterea gra­
al rezLiltatelor obţinute în Din experienţa muncii politice de masă faţă de muncă ? dului de calificare la unele categorii de mineri, aju­
producţie Mai mult dc 3 50J — Cunoaşterea documente­
tone de cărbune extras în lor de partid, a sarcinilor dc tori mineri, electricieni şi lăcătuşi de întreţinere
plus — „în condiţiile în care de raportat numai rezultate tâ In şedinţă. Dimpotrivă, producţie, a legilor şi actelor Perioada actuală sc caracterizează si prin efortu­
sectorul nostru are cel mai bune. De altfel, pe lîngă fap­ discuţiile au un caracter li­ normative se răsfringe în rile depuse de specialişti pentru îmbunătăţirea teh­
mare plan pe exploatare" — tul că această muncă e fru­ ber, deschis, dar prezenţa u­ mod direct asupra atitudinii nologiei de susţinere în abatajele frontale, asigurarea
cum spunea interlocutorul — moasă — ea implică contact nui om pregătit, chiar din în muncă A sporit răspun­ ritmică a echipamentului de susţinere şi a celorlalte
şi 460 000 lei economii la pre­ permanent cu oamenii, cu­ colectivul respectiv, are darul derea oamenilor faţă de sar­ materiale necesare pentru ca cele 5 ,,frontale" ce vor
ţul dc cost pe primele 5 luni. noaşterea documentelor de de «a face ca aceste discuţii cini, Aş exemplifica citind fi puse in funcţiune în acest an la Lonea sâ ofere în
Două cifre suficient de con­ partid, a pulsului colectivu­ să aibă un caracter organizat, efortul general care se face timp scurt o sporire substanţială a randamentelor.
vingătoare pentru a caracte­ lui, stâpîmrea problemelor fiind astfel îndreptate spre în secldr pentru reducerea Aceste preocupări, completate de o seamă de mă­
Slane arie, de la centrala tcrmoelcctrl-
Electricianul
tilieoi’iîlic
riza colectivul, puterea de producţiei pentru a putea fi elucidarea problemelor care consumului de lemn şi înlo­ cA nr. 2 a C.S. Hunedoara, urm Areştc funcţionarea aparaturi) de suri pe linia folosirii mai judicioase a forţei de muncă
mobilizare a comuniştilor, a explicate pe înţelesul tuturor frămîntâ colectivul de mun­ cuirea lui la susţinere cu ar­ la panoul de control. şi a timpului de lucru, au condus la o creştere a ran­
organizaţiei de partid care a — munca agitatorilor cere in­ că In ceea ce priveşte servi­ mături metalice, precum şi damentelor pe exploatare cu 13 la sută faţă de sarcina
găsit căile prin care să for­ tervenţie operativă, receptivi­ ciul general, adică personalul trecerea la exploatare prin
meze o puternică opinie do­ tate. să fie, cum s-ar spune, de deservire din întreaga ex­ abataje frontale La început planificată. Pe această cale, minerii de la Lonea au
minată de acea emulaţie ca­ întotdeauna pe fază. ploatare, convorbirile se acestea n-au fost primite cu extras suplimentar dc la începutul anului, mai bine de
re uneşte, sudează colectivul Sectorul IH nu este singu­ poartă la apelul de la intra­ suficientă înţelegere de către 5000 tone cărbune. Acest avans substanţial, ta care se
— La noi în sector cui rul de Ja Pclrila unde aceste rea in schimb Aş sublinia o- mineri Dar organizaţia de vor adăuga sporurile dc producţie şi productivitate
nu-i place munca, pleacă sin­ convorbiri pe grupe de oa­ peraliviutea cu care reuşim partid, comuniştii, agitatorii 1 pe ultima decadă a lunii iunie, asigură certitudinea
gur, il iau minerii Ja rost, il meni. conduse de agitatori, au să transmitem noile sarcini au dus o intensă muncă po­ ca minerii de la Lonea sâ raporteze înainte de termen
pun in discuţia grupei sindi­ dat rezultate bune. Se poale prin această formă, pînă la litică, s-au purtat discuţii cu
cale, acolo la locul dc mun­ spune că toate organizaţiile ultimul salariat, să facem cu­ oamenii, au avut loc convor­ îndeplinirea planului semestrial
că şi-J trag la răspundere dc partid au împărtăşit şi u- noscute şi înţelese documen­ biri în care s-au explicat po­
Cînd apare vreun document lilizea/.ă CLi rezultate bune a- tele de partid şi de stat. Aş sibilităţile largi de mecaniza­ nualc, trebuie să se focă şi N. AlEXIU
important, vreun proiect de ceaslâ formă a muncii politi­ cita drept exemple dezbate­ re ce le oferă noua metodă dc (Untiora; dlrt pag. 1) la porumb. Or. ziua de 24 iu­
lege, tot în grupă se discută. ce dc masă. ri 1? ample care s-au purtat exploatare, cîl şi faptul că sc nie a fost irosită în întregime.
Ca şi sarcinile de plan şi an­ — Eli as aprecia eficienţa asupra proiectelor de lege reduce consumul de lemn. Nici un cooperator nu 6e a­
gajamentele. Aceste dezba­ ci — remarca tovarăşul Mir- privind organizarea şi func­ Oamenii au înţeles necesita­ fla la muncă pe cîinp.
teri — şi în ultimul timp au cea Matei, secretarul comite­ ţionarea controlului obştesc tea schimbării metodei de ex­ luat — ca primă măsură — La C A P. din .Strei — du­
fost destul de dese, pentru că tului de partid din sectorul şi cel referitor la încadrarea ploatare. avantajele ei şi se hotârîrea dc a sc retrage lo­ pă cum ne spunea tovarăşa Cum, necum, in sfirşit, ni­ întrebăm unde l-am jmtea
avi apărut multe documente VIII — prin aceea că acum şi promovarea în muncă a străduiesc să-şi însuşească turile personale celor care nu Lucreţia Baicu, secretara or- merirăm de.unăzi ta Vaţa de găsi pe responsabil
deosebit de importante — comuniştii participă în număr personalului din unităţile so­ noua tehnologie. şi-au prăşit suprafeţele de po­ ganizaiţei de partid — întrea­ Jos. Staţiune balneoclimate­ — Nu-i aici Mai înainte
sînt conduse de către agita­ mai mare la discuţii în adu­ cialiste de stat. rumb repartizate şi nu parti­ ga suprafaţă cultivată cu po­ rică, lume-lnme, ozon, ifi a plecat.
tori recrutaţi dintre cei mai nările generale, că dezbat — De eficienţa acestei for­ Şirul exemplificărilor nr cipă la celelalte munci in rumb a fost prăşită mecanic cade pădurea-n cap. O rai­
bine pregătiţi membri de par­ problemele prin prisma docu­ me a muncii politice de ma­ putea continua pentru că C.A.P. şi manual de două ori. In coo­ tă pe aleile parcului te în­ Plecăm şi noi, tocmai
viaţa oferă zilnic fapte noi,
tid In discuţii ei exemplifi­ mentelor de partid şi a celor să nc-nm convins atît din ex­ aspecte noi însumate, ele In cooperativa noastră — perativa din Strei-Sâcel s-a tinereşte. Şi-ţi dă. ninm.fi- citul. iu urma zvonului că
că noile documente prin fap­ mai noi legi ale statului nos­ perienţa noastră cit şi a to­ s-ar putea numi atitudine ne ralata tovarăşul Petru mamă, ce poftă de. mîiicn- „au venit ceua şefi in con­
te specifice nunei, sectorului, tru, dovadă că sînt cunoscute. varăşilor din alte organizaţii nouă faţă de muncă. înţele­ Mâreoni, secretarul comitetu­ făcut praşila a doua — ne re­ re trol". fata dc la ghişeu a
răspund la întrebările pe ca­ — Sectorul VIII. electro­ dc bază — ne spune tovară­ gerea necesităţii îndeplinirii lata mg. Irina Onea — pe 20 Trecem pe Ut bufet ul-res- găsit piinca Descurcăreaţă
re le pun minerii. Important mecanic. îşi are spceificvil lui, şul loan Bodenlos, secretarul lui de partid din C A P. Batiz din cele 4R ha cultivate. Sfe­ taurant din parc. fată !
e faptul că a\ cm asemenea dată fiind râspinduea oame­ organizaţiei dc bază nr 4. exemplare n sarcinilor de — culturile prâşitoare se cla furajeră şi cartofii au fost — Virşli aveţi ? încercăm la restatirantttl
agitatori în fiecare formaţie nilor pc întreaga exploatare, Totul depinde de alegerea oa­ plan. opinie fermă împotriva prezintă bine Aşa este cum prăşite de două ori. — Avem. de. lingă primărie. f.ocal
de lucru, pe fiecare schimb, pe de-o parte, iar pe de altă menilor şi organizarea aces­ neajunsuri lor cai c mai apar spune secretarul comitetului La ferma legumicolă inter- — Două perechi. mare, c ora primului, clienţi
că tovarăşul inginer Petru parte, concentrarea muncito­ tei munci cu efect direct a­ în procesul muncii. Evident, cooperatistă, constituită în puţini. Ne virim capul in
Tudor. rare se ocupă, din în­ rilor din atelierele dc repa­ supra producţiei. Biroul or­ toate aceste atribute nu s-au •de partid. Trebuie adăugat acest an de către C AP. Ba- Fata de la ghişeu — aici ghişeu Tot ca la CEC.
sărcinarea biroului, de pregă­ raţii ganizaţiei noastre de bază s-a format de la sine, ci au fost însă că şi in această unitate liz. şi Strei, nu peste tot în­ eşti servit la ghişeu mai — Virşli aveţi ?
tirea agitatorilor, are prin — Tocmai acestea au şi orientat în alegerea agitato­ cultivate cu răbdare şi tena­ trebuie intensificat ritmul de treţinerea celor 100 ha culti­ ceea ca la oficiul C E C — — Avem.
natura atribuţiilor dc serviciu fnst criteriile pentru care în rilor spre comuniştii care. pe citate de organizaţiile'de par­ vate cu legume este la fel de ridică din umerii ei : — Şi pîine ?
posibilitatea să ia contact cu munca politică de masă folo­ lîngă o bună pregătire poli­ tid piin formele multiple ale muncă la prăşilu) porumbu­ bună. Avem cultivate 40 ha cu — Da’ n-avem pită. “ Şi.
fiecare formaţie de lucru. sim pe scară largă convorbi­ tică şi profesională, sc bucu­ muncii politice dc masă, co­ lui. Cultura nu-i îmburuiena- Ca sâ vezi ! — Atunci n-aveţi mujtar.
— Se desprinde, din crea cc rile pe grupe de oameni In ră de prestigiu în rîndut mi­ muniştii găsind astfel calea tâ. dar aceasta nu trebuie să fasole, 54 ha cu castraveţi şi — Nu face nimic Venim — Ba avem.
spuneţi, tovarăşe Enc. că prin ateliere e mai simplu. Discu- nerilor, sînt respectaţi şi sti­ dc pătrundere spic om. spre 6 ha cu gogoşari — ne re­
munca politică desfăşurată în tuic sc ţin mai ales în timpul maţi şi ştiu să se apropie dc înţelegerea lui. ducă la tărăgănarea execută­ lata ing. Petre Dumitru, şe­
acest frl, se realizează două pauzei pentru masă Oame­ oameni Acest lucru este de o rii praşilei a doua. Aşa cum la ful fermei Irîtreaga producţie
dintre principalele cerinţe : nii le ridică agitatorilor pro- deosebită importanţă, consti­ S. POP sfecla furajeră s-au aplicat o avem contractată cu Fabri­
două praşile, mecanice şi ma- ca de conserve din Haţeg. La
Batiz, culturile sînt curate şi
frumoase. Intr-adevăr aici Lume-lume, ozon..
s-au aplicat la timp toate lu­
( m o b i l i z ă r i l e d e fon du ri crările de întreţinere şi s-a
început recoltarea şi livrarea
păstăilor de fasole către bene­
fic iar Nu la fel se prezintă după treieriş... Ride fata Comandăm dotiă perechi
acestor neajunsuri este de contractelor economice înche­ situaţia In Strei. Aici nu exi­ De, mai glumim şi noi in de virşli cu muşlarul pe
(Urman din. pag. 1) natură sâ evidenţieze eîlevn iate cu beneficiarii produse­ stă o participare masivă la timpul serviciului stingă. Intre, timp, zâritn
direcţii principale în caic ar lor întreprinderii. Pentru res­ muncă şi din această cauză o prin deschizătura ghişcului
trebui acţionat pentru a con­ pectarea termenelor prevăzu­ Cind să plecăm, aruncăm două personaje fără halat,
tribui la reducerea imobili­ te în contracte este necesar mare parte din culturi sînt 0 privire prin bucătărie
pluta unor dobinzi majorate zărilor şi îmbunătăţirea folo­ ca planul de producţie sâ se imburuienate. Era aşa de curat incit Sa­ rare ciocneau nişte pahare
către bancă. Dacă volumul sirii resurselor materiale şi realizeze în mod ritmic, nu O slabă preocupare se ma­ nepidul şi-ar fi îndeplinit tu bucătăria localului. între­
imobilizărilor sc va menţine băneşti Astfel, este necesar aşa cum se întîmplă la unele nifestă pentru întreţinerea aici planul pînă in 1973: băm şi aici de responsabil
şi în viitor, la nivelul exis­ ca în primul rînd sâ se ana­ întreprinderi de industrie/ lo­ culturilor din partea consilii­ Riscăm o întrebare. Barmanul dă fuga piuă nu
tent la data de 13 iunie a.c., lizeze de către factorii dc răs­ cală. unde aproape 30 In su­ lor de conducere ale coopera­ — Aţi măturat pe-air.i de ştim nude şi vine cu res­
unităţile comerţului loca! vor pundere cauzele imobilizării lă din planul de producţie tivelor din Bretea Română, cind a început returul la ponsabilul Sabin Voica. Să
plăti o dobîndă penalizatoa­ mijloacelor circulante şi să se se realizează în decada a Bretea Strei şi Ruşi. In aces­ fotbal ? vedem cine sint cei din bu­
re (cheltuială nceconomieoa- ia măsuri dc lichidare a aces­ treia din lună Interlocutoarea ridică şi cătărie (Acum urmează pre­
să). dc peste B00 000 lei. cele tora. astfel ca în timpul cel Concluzia cc se desprinde te unităţi buruienile au năpă­ ea din umeri In altă încă­ zentările).
ale cooperaţiei de consum — mai scurt să se ramburseze clin activitatea pc linie eco- dit mai c puric din culturi Ne- pere, o femeie îmbrăcată cu — Afu numesc Petru Ou-
peste 360 000 lei. iar ale coo­ împrumuturile cu dobîndă nomico-financinrâ a unor participarca la lucru a tutu­ uu halat, care de cind ieşi­ coş, sini barman la bufetul,
peraţiei meşteşugăreşti — pe­ penalizai oaie De asemenea, ror cooperatorilor se datoroşte se pe poarta fabricii n-a vă­ din Tomeşli, iar aici bc.au
ste 306 000 Ici Cum privesc luate conducerile întreprinde­ conduceri de întreprinderi şi slabei munci de mobilizare a zut săpun (halatul, fireşte), coniac cu sofia mea.
oare comitetele de direcţie si rilor aflate în astfel dc si­ organizaţii comerciale este că consiliilor de conducere, indi­ deschidea cu uu cuţit, tip După ..raport", pare c-a
acestea n-au reuşit să Ie cu­
colectivele de conducere n)o tuaţie trebuie să acorde o a­ prindă. sâ le nnali/czc şi. în ferenţei pe care acestea o baioneta, nişte eulii dc con­ /ăcut armata la infanterie.
unităţilor în cauză asemenea tenţie deosebită pe viitor funcţie de situaţia de fant, sâ manifestă faţă dc soarta re­ serve. Cu legume erau con­ — In local sint mese li­
situaţii ? De ce organele ju­ fundamentării judicioase a ia măsurile corespunzătoare coltei. servele Din cind in cind, bere De re ..
deţene tutelare, pentru a pune necesarului dc aprovizionare, pentru înlăturarea lipsuri Ier. Acum nu este vreme de stat femeia se servea cu dege­ Aşteptind răi spun sul. pri­
capăt nepăsării in gospodări­ fie în vederea realizării pla­ Desfăşurarea unei activităţi pe gînduri. Trebuie ca orga­ tele din conţinutul cutiilor. vim atacul asupra unei oale
rea mijloacelor materiale şi nului elf' producţie fie a ce­ eficiente impune cu nrui a'o nizaţiile de partid din coope­ Erau bune legumele conser­ cu mincare. întreprins dc
hurie‘.ti, nu analizează cauze­ lui clc desfacere ca in fiecare întreprindere si vate Se remarca după ples­ două divizii aeropurtate de
le deficienţelor semnalate In cazul organizaţiilor co­ organizaţie comercială, cu rativele agricole, consiliile de căit Trece pc lingă masa et muşte. Atacau oala dinspre
pentru a dispune recuperarea merciale. accentul trebuie pus serijinul nemijlocit a! foru­ conducere, sprijinite dc orga­ o altă femeie. cu un halat nord-rost. Intre timp, bar­
fondurilor irositc ?
pc studierea cererii ele con­ rilor tutelare respective, să se nele de partid şi consiliile la fel de imaculat, care, la manul din Tomcşti a dispă­
Situaţii identice cu cele sum a populaţiei, precum şi ia măsuri eficiente în scopul populare, să treacă la mobili­ ritului ci se 'autoscrr.eşlc cu rut englezeşte pe o uşă la­
semnalate se întîlncse şi la pc folosirea cu maximum de rezolvării neajunsuril-m care furcutiţa-i domestică. Ples­ terală. De cc s-o fi (îm­
întreprinderea ..Marin ura" eficacitate a celorlalte dale grevează buna gospad.Virc a zarea tuturor forţelor pentru căie. Nu e rea conserva... bin d ?
Simcrin, întreprinderea dc statistice ce le deţin, cure sn mijloacelor materiale şi bă­ terminarea cit mai urgentă a — Aşa e moda pe '71 7 Aşa c pe ta Vaţa de Jos
prefabricate din beton Deva, stea la baza contractărilor ce neşti. praşilei a doua la porumb şi. A priceput aluzia noastră Staţiune, lumc-lume, ozon.
se fac cu industria. O altă di­ JM-'.A. „viscoza41 Lupeni Muncitorul lucob Dosan cxecutA în­
întreprinderile de industrie locuirea conductelor la mar.lna du filnj. acolo unde situaţia o impune, şi ridică (bineînţeles !) din
recţie în care se cere acţionat IOAN PUICAN
locală din judeţ clc. este aceea a asigurării con­ şei serviciu In Sucursala Deva Foto: N. GtiEXA să sc aplice a treia şi chiar a umeri. C. DEVEANU
O examinare mai atentă a diţiilor pentru respectarea a Băncii Naţionale patra prăşită.

Este şliut că între cultură costumul pădurcncsc incintă bîcn. Cilodghileşti. Ciothalen, Silvaş. Sărbătoare a ospeţici
şi turism există o slrînsă le­ pînă şi ochiul cel mai exi­ Sâeâmaş şi din alte localităţi. şi belşugului, aceasta culmi­
gătură. Produsul muncii de gent şi afirmă convingător o CITEVA PROBLEME PRIVIND In sfîişit, am dori sâ mai nează cu încoronarea, cu o
creaţie, în sens fourle larg. se străveche şi înălţătoare tra­ poposim asupra altor manifes­ imensă cunună de flori de
incorporează organic în acti­ diţie. Sâ maj adăugăm la a- tări cultural-artistice de am­ cîmp. a cehii mai vrednic mi­
vitatea de turism. Muzeele, ceslea neîntrecuta măiestrie a ploare, care oferă un bun pri­ nimal de nuineâ, a boului,
monumentele şi locurile isto­ pădurenilor în confecţionai ea lej de cunoaştere şi preţuire care este purtat Intr-un im­
rice. operele de artă, specta­ elementelor de podoabă, din TURISMUL SI CREAŢIA a obiceiurilor şi tradiţiilor presionant cortegiu pe uliţele
colele artistice, cartea chiar, cositor (turnat în tipare spe­ populare de pe meleagurile satului, însoţit de cântec, joc
constituie, nu mimai zestrea ciale după procedee proprii), * 9 noastre şi care pot deveni, in şi voie bună .Şi aici, de dimi­
spirituală a unui poV, ci, si­ din fire de lină sau mărgele, mod cert, puncte dc marc u- neaţa pînă scara. se întrec
gur, alături fie oMe compo­ găteala capului la femei şi trneţie pentru turişti. unc c din cele mai valoroase
nente. şi o bază materială a la fete şi vom avea în faţa ARTISTICA POPULARĂ Prin participarea largă a formaţii de artişti amatori din
turismului. Doresc sâ punctez ochilor un spectacol cu totul întreaga ţară a Haţegului. /
citeva opinii privitoare la unic şi original. populaţiei, îndeosebi a tinere­ Evident, una din cartnrţele
tului, plin bogăţia programu-
modul in care ar putea fi in­ Prin autenticitatea şi valoa­ 1 uj ce se oferă celor prezenţi, muncii In arest domeniu eslc
troduse in circuitul turistic rea artistică, elementele com­ sau nemijlocit, cu unul din lipsea acel ceva. personal, ca­ cerea. In mod organizat şi aduce foloase reale şi activită­ întîlnirea de la cetatea daci­ lipsa unui bogat material in­
uncie elemente ale creaţiei ponente ale portului din „ţa­ cele mai vechi centre de cera­ re este rezultatul picăturii dc ştiinţific, la constituirea unor ţii de turism. Frumuseţea şi tuitiv şi de popularizare. Dacă
populare. îndeosebi manifes­ ra moţilor", din „ţara Haţe­ mică ţărănească din Transil­ suflet şi lacrimă a marelui şi colecţii de etnografie şi artă varietatea cântecului, jocului că de la Costeşti sc pare că s-a făcut ceva pc linia popu­
tinde sâ devină cea mai re­
tările cullural-artistiee tradi­ gului", de pe valea Mureşu­ vania, care sc află la Obirşa, adevăratului artist. populară, eventual pe lingă şi portului nostru popular, prezentativă serbare populară larizării muzeelor, monumen­
ţionale. păstrătoare ale unor lui sau din depresiunea Jiu­ în apropiere de poala munte­ Ceea ce conferă blazonul unele obiective turistice sau in­ afirmate plenar în ţară şi în telor istorice şi ale naturii, în
inestimabile comori clc fru­ lui, constituie, de asemenea, lui Găina, ciţi pleacă fără sâ de nobleţe al ariei noastre stituţii social-culturale. Une­ străinătate, s-au dovedit ,,am­ diiT judeţul nostru. Cosleştii ce priveşte arta populară, fol­
museţi In sprijinul afirmaţii­ bunuri de preţ care merită să audă măcar de vestitele furci populare, mult apreciată dc le instalaţii tradiţionale, cc basadori" autorizaţi ai fiinţei rememorează un înălţător tre- clorul, mai sînt foarte midie
cvit de luptă, prilejuieşte afir­
lor pe care le vom face mă fie cunoscute de către toţi cei de tors care se încrustează la turiştii interni dar şi străini, se mai inlîinesc pc alocuri, ca noastre naţionale In fiecare de făcut. Se impune cu nece­
voj referi la experienţa do- care trăiesc în judeţ, de către Clopotiva, fără sâ ia cu ei este autenticitatea Din acest vil tor i Ie sau morile de pe an se organizează festivaluri marea virtuţilor contempora­ sitate editarea unui album de
bîndită in activitatea eultu* toţi cei care ne vizitează. un tulnic de la Bulzeşti sau punct de vedere judeţul Hu­ cursurile de apă, ar trebui şi concursuri artistice dc a- ne, o dată cu manifestările tul­ artă populară, a unor pliante
şi generatoare de
burătoare
raJă şi artistică din judeţul Desigur, locul cel mai la in- un fluier de la Dumbrava de nedoara se prezintă drept declarate monumente ale cul­ malori, spectacole pe genuri şi fotoexpoz.iţii cu caracter
noi frumuseţi a geniului cre­
nostru, mai cu seamă în ulti­ deminâ, pentru a face cunoş­ .Sus ? umil dintre cele moi repre­ turii materiali? şl tratate ea de artă, care după părerea ator al poporului nostru. Săr­ elnografico-folclorâc.
mii 4-3 ani. tinţă cu aceste comori inesti­ Este ude\Arat că olarii de zentative, mai personale. Ce atare, iar casele „bătrîncşli". noastră, ar trebui avute în bătoare a tinereţii şi încrede­ Ţoale acestea şi multe al­
•Sc şl ie că. alături de bo­ mabile este muzeul. După la Obirşa lucrează la coope­ ar trebui făcut pentru a în­ construite într-un stil arhitec­ vedete atunci cind se alcătu­ rii in viaţă, manifestarea care tele, se află pc agenda de lu­
găţiile solului şi subsolului, cum se ştie, în urmă cu cîţiva rativa din Baia de Crîş, că registra sensibili paşi in a mie iesc itmerariilc pentru ex­ se desfăşoară de fiecare dată cru a Comitetului judeţean
de trecutul glorios şi prezen­ ani a fost organizat Ja Orâştie meşteri din Bulzeşlj şi Dum­ în domeniul în discuţie ? tonic specific, sâ fie protejate cursiile ce se propun turişti­ în prima duminică a (ui Flo­ pentru cultură şi artă. Unc­
şi păstrate In această formă.
tul socialist clocotitor, plaiu­ un muzeu de artă populară, brava de Sus cioplesc lemnul Credem că pentru soluţio­ In acţiunea de colectare şi o lor. rar se transformă pe an ce ie îşi vor găsi rezolvarea In­
rile hunedorene sc disting care dispune de o foarte bo­ in calitate de muncitori, an­ narea acestor probleme, evi­ crotire a acestor valori este In judeţul nostru au deve­ trece Intr-un veritabil festi­ tr-un viitor moi apropiat, iar
pi inti -o spccificitate în cc gată şi valoroasă colecţie şi gajaţi în cadrul altor unităţi dent complexe, s-ar putea a­ nit tradiţionale festivalurile val al celor mai tineri şi mai altele înlr-o etapă viitoare.
priveşte creaţia artistică f i e sc bucură de o caldă apre­ ale cooperaţiei meşteşugă­ dopta un şir de măsuri, rod necesar sâ fie mai concret an­ „căluşarilor'’ şi „dubaşilor', înzestraţi cintâreţi dc muzică Ceea ce considerăm necesar
populară Cunoscut şi apre­ ciere din partea publicului. reşti Dar aceasta este altce­ al eforturilor conjugate ale gajate şcolile, căminele cul­ manifestări artistice care sc populară din întreaga ţară, să mai precizăm se referă la
ciat in întreaga ţară. portul Dar. poale ar fi bine sâ ne va. Nu sîntem împotriva ar­ lucrătorilor din domeniul c u l - ^ turale, întreaga inlelcctualita- bucură de o largă adeziune într-un original recital de da­ necesitatea unei reale colabo­
pădnrcnilor. bunăoară, în ca­ gindim şi la alte posibilităţi tizanatului de bună calitate, tuni şi artei, pc dc o parte,^ ţ. din partea artiştilor amatori tini şi obiceiuri, Intr-o expo­ rări între toate organizaţiile
re predomină roşul şi negrul, de cunoaştere a acestor bogă­ dar credem că, cel puţin la şi ale celor care se ocupă dc . Un mijloc eficient de va­ şi a specialiştilor. Faima că­ ziţie vie şi multicoloră. Este şi instituţiile care pot şi tre­
caracteristic prin linia sobră, ţii şi frumuseţi, „la ele aca­ noi. nu s-a ajuns la situaţia activitatea dc turism, pe dc lorificare a tradiţiilor folclo­ luşarilor din Romos şi Cieoa- deajuns sâ amintim că numă­ buie sâ-.şi aducă aportul la
monumentală, mai ales a cos­ să", in mediul in care s-uu cind producţia artizanală, in­ aliâ parte rice ale poporului nostru îl giu, a dubaşilor din Almaş- rul celor care au venit la Cos­ lărgirea bazei turistice şi de
tumului femeiesc, pare a co­ născut şi se perpetuează Şi dustrială. poale suplini uni­ N-ar fi lipsit de interes, du­ constituie mişcarea artistică Sălişte sau Tâlâiăşti a trecut teşti în inaiul Iui 1071 s-a ri­ agrement n judeţului. Io mo­
bori din străfundurile istori­ mă refer nu numai la costum. catele care ies din inima şi pă părerea noastră, sâ sc stu­ de amatori La noi. această de mult graniţele judeţului. dicat pc undeva pe-aproapc dernizarea noţiunii de turism,
ci noastre, de la cei mai viteji Există în judeţul Hunedoara mişcare a dobmdit realmente de cifra de 21) 000. care, în ultima instanţă, este
între viteji, cum an fost nu­ clemente proprii. specifice, din mina meşterului popular. dieze posibilitatea deschiderii un caracter de masă, iar lo­ Este bine sâ menţionăm şî Un moment cu lotul inedit sinonimă cu cca de cultură şi
miţi dacii Bine păstrat în ale ari meciuri i şi „industriei" Am văzut în multe c.izuri o de noi trasee şi puncte turis­ cul de afirmare a talentelor nici activitatea prodigioasă îit desfăşurarea şirului de civilizaţie
aşezările din munţii Poiana populare, o prodiii.lic artisti­ ,.ie ea la. . un „şerpur de tice în uncie zone etnografi- devenind în mod firesc şi ne­ pc care o desfăşoară pe linia
că, dar şt funcţională, a lu­ datini şi obiceiuri păstrate din Prob CLEMcNTE CONSTANDIN
Buscăi (Cihelar. Alun. Cerbăl. la. . .”, „pieptar cu motive ca co-folc lorice, mai ales în cesar căminul cultural. Atunci valorificării şi perpetuării fol­ moşi-sti ămoşi îl constituie ne-
crătorilor în lemn sau Iul. Ciţi preşedintele Comitetului
l.Clcso, Bălrîna, Muncclu Ma­ turişti, care inii Ti in jLideţul la..." şi rîleodalâ nu ne-au munţii Poiana ftuscâi şî in cind sînt bine îndrumate, e­ clorului colective de artişti a- deile si dintre acestea mai judeţean pentru cultură
rc. Lâpugiti de Sus, ele.), nostru, iau contact mijlocit convins, tocmai pentru că le Apuseni, concomitent cu tre­ chipele de artişti amatori pot tnntori cum sint cele din Dă- înainte de toate nedeia dc la şi artă