Page 1 - Drumul_socialismului_1971_07

M tf ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! § s
5

m Presa americană a reluat

I analiza dosarelor secrete

ale Pentagonului

g S.U.Â. Opinii pentru

I
recunoaşterea drepturilor

ORGAN A 'f COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1 R.P. Chineze 1a O.N.U.

| @ Cadran, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5 126 VINERI 2 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
\t§tfŢrrrrtttNtntnittuinfrttrfttntnnrnrmttntfrnrrrttritnrnirNtHfif*\

VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI
ACTIVITATEA DE INOVAŢII

IITtLIGENTA TEHNICĂ A COLECTIVELOR-FRllC

TIFiCATÂ IN PRODUCŢIE CU MMIMÂ EFICIENTĂ

O aspeţi ai regiunii
Inteligenta tehnică a colectivelor din în­ mii de aproape 1,7 milioane lei. Sînt nota­
treprinderi se manifestă cu tot mai multă bile şi unele inovaţii realizate la E.M Petri-
pregnantă ca un factor motor in accelera­ la. Lonea şi Lupeni printre care : .Dispozi­
rea ritmurilor producţiei, în îmbunătăţirea tiv pentru captarea apei, rezultată de la per- După convorbirile, contac­ goane de cale ferată la Tam- cea mai mare' parte a consu­ reliefează preocuparea pentm
continuă a calităţii şi eficientei acesteia. Ac­ forajul umed din suitor” ; «Susţinerea meta­ tele politice şi întîinirile cu pere. mului intern ; în prezent, ea asigurarea unei Înalte compe­
tivitatea de invenţii, inovaţii şi raţionalizări, lică a preabatajclor de atac pentru abatajele locuitorii oraşului Helsinki, ca­ In cursul convorbirii cu re­ şi-a extins sfera de activita­ titivităţi a utilajelor pe .pia­
orientată spre soluţionarea problemelor teh- frontale folosind echipamentul de susţinerea re au avut loc în primele do­ prezentanţii concernului, pre­ te, participînd la crearea pri­ ţa mondială, atît din punct
nîco-econoinice majore ale proceselor produc­ abatajelor” ; .Alegerea şistului vizibil din In nrtiviuuci Uc inlrcţi- uă zile în capitala Finlandei, şedintele Nicolae Ceauşescu melor obiective ale industriei de vedere al performanţelor
petrochimice a Finlandei.
tehnice, cît şi al preţului, o­
programul vizitei preşedinte­
tive, aduce astfel o însemnată contribuţie la vagonetele cu cărbune refuzat". Numai a- ncro $i reparaţii a agrega­ lui Consiliului de Stat, Nicolae se interesează de unele as­
înfăptuirea importantelor deziderate pe care ceaslă inovaţie aduce anual economii tn va­ telor energetice de la Ter­ Ceauşescu, a continuat, joi, pecte ale activităţii de cer­ După ce se vizitează unele biective care plasează perma­
mocentrala Mintia. lâcAtu-
actualul cincinal le ridică în faţa întreprin­ loare de 2.2 milioane lei. Asemenea exem­ şul Ioan Gros este apre­ cu o substanţială activitate cetare, de ponderea pe care' instalaţii petrochimice, discu­ nent in centrul atenţiei cer­
cetarea ştiinţifică şi organi­
o ocupă acest sector în an­
ciat pentru priceperea, ev-
derilor. ple sint şi la U.V. Câlan, I.M. Barza, C.M.N. pcric.nţa si conştiinciozita­ de cunoaştere a preocupărilor samblul activităţii de produc­ ţiile continuă la casa de oas­ zarea cît mai eficientă a pro­
peţi a concernului.
Mişcarea Inovatorilor are şt în judeţul nos­ Deva. F.C Orâştie şi altele Pentru aceste tea In muncă. şi realizărilor ţârii gazdă pe ţie. cesului de producţie. Tovară­
Nicolae
P r e ş e d i n t e l e
tru, din toat'e aceste puncte de vedere, o lar­ inovaţii aplicate au fost plătite sume im­ Foto : N. GHENA târim economic, social, şti­ In continuare, oaspeţii par­ Ceauşescu şi soţia sa, Elena şul Nicolae Ceauşescu remar­
gă bază de masă şl posibilităţi nelimitate de portante ca recompense din care 592 000 lei inţific şi cultural. curg cheiul Katajanokka, de-a Ceauşescu, se interesează în­ că aşezarea în flux continua
afirmare. Cele 30 de cercuri ale inovatori­ numai la C.S.H. Consacrată acestui scop. lungul căruia se află docurile deosebi de progresul realizat» a maşinilor, folosirea bună a
lor existente în principalele întreprinderi din Pe primele luni ale acestui an au fost călătoria care a început joi de construcţii dc nave şi re­ în fabricarea hîrtiei din ma­ spaţiilor de producţie. Tn-
judeţ canalizează forţa de creaţie şi capa­ înregistrate 330 propuneri do inovaţii, din dimineaţă în regiunea do paraţii ale şantierului naval terial plastic şi de sistemul tr-unul din sectoarele fabricii,
citatea de investigaţie tehnică a muncitori­ care 210 au fost acceptate şi 205 aplicate. E­ Maşini şi utilaje sud-est a Finlandei — zonă „Valmet". De la înălţimea de impregnare cu răşini sin­ aflat în curs de extindere
lor, maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor conomiile postealculate depăşesc 12 milioa­ reprezentativă pentru struc­ suprastructurii unor cargouri tetice a lemnului de esenţă fără ca activitatea de pro­
spre perfecţionarea tehnologiilor. îmbunătă­ ne lei din care la CS.H peste 4 milioane lei, agricole pentru tura şi nivelul economiei fin­ în curs de construcţie, un moale care-i conferă proprie­ ducţie să fie afectată de lu­
ţirea parametrilor funcţionali ai utilajelor şi la C.C.P. 5 milioane. Regionala C.F. Deva landeze — a cuprins vizita­ mare număr de muncitori sa­ tăţi deosebite, realizări sem­ crările de construcţii, ce se
agregatelor, autoutilarea, creştei-ea gradului 500 000 lei, precum şi la I.EC. Mintia. Trus­ cultura legumelor rea unor şantiere navale, ra­ luta cu prietenie pe oaspeţi. nificative pentru grija şi spi­ desfăşoară in ritm rapid, şe­
de mecanizare, economisirea materiilor pri­ tul de construcţii etc. î finării de petrol, fabrici ale La capătul cheiului, pre­ ritul dc economicitate cu ca­ ful statului român are cu­
me şi materialelor, îmbunătăţirea calităţii Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului Au fost omologate noi ! industriei lemnului şi con­ şedintele Nicolae Ceauşescu ro sînt tratate şi valorificate vinte de apreciere pentru mo­
strucţiilor de maşini, precum
produselor, întărirea gradului de securitate a precedent, rezultă că activitatea pe linie de maşini şi utilaje agricole | şi discuţii cu conducători şi soţia sa, Elena Ceauşescu, pădurile —* atît de abunden­ dul în care sînt rezolvate a­
muncii. Pentru lărgirea continuă a activităţii invenţii. Inovaţii şi raţionalizări pe acest folosite în tehnologia de I din domeniul economiei, oa­ preşedintele Urho Kekkonen te in această ţară. In conti­ ceste probleme.
acestor cercuri s-au organizat numeroase an eslc nesatisfâcătoare, îndeosebi în ce pri­ pregătire a amestecului de | meni dc afaceri, specialişti. şi persoanele care-i însoţesc nuare, oaspeţilor le este pre­ Gazdele propun vizitarea
concursuri, schimburi de experienţă,, consfă­ veşte numărul propunerilor făcute, al celor pămînt pentru cultura le- j In vizita pe care o între­ se urcă pe spărgătorul de zentată macheta marelui pe­ secţiei turnătorie, care, iniţi­
tuiri. consultaţii tehnice, expoziţii. Organi­ aplicate, cît şi în ce priveşte economiile post- gumelor In sere, solarii şi I prind în provincie, preşedin­ gheaţă „Apu", la bordul că­ trolier „Enskeri", de 114 000 al, nu era prevăzută în pro­
zaţiile de partid, sindicatele, comitetele de calculate. Aceastn se datoreşte faptului că răsadniţe. Este vorba de o J tele Nicolae Ceauşescu şi so­ ruia vor călători pînă la tone, din flota societăţii. Se gram. Şi* aici reţine atenţia
direcţie şi-au sporit preocuparea fată de ino­ atît organizaţiile do partid, sindicatele, co­ maşină de mftrunţit şi afî- j ţia sa, Elena Ceauşescu, sînt Skoldvik. vizitează apoi casa de oas­ folosirea la maximum a spa­
vatori, fapt ce a condus la impulsionarea ac­ mitetele de direcţie s-au preocupat insuficient nat p&mint, de un ciur me- : însoţiţi de preşedintele Re­ De pe puntea de comandă peţi, la a cărei construcţie şi ţiului de producţie.
tivităţii acestora. de organizarea şi dezvoltarea mişcării inova­ canic şi o cupă dc mane- ( publicii Finlanda, Urho Kek­ a vasului, se deschide o lar­ echipare a fost folosit, în
vrare.
Deservită do doi j
Un ultim popas are loc în
Ca urmare a acestor măsuri, in anul trecut torilor nu au exercitat un control sistematic lucrători, maşina de mă- I konen, de ministrul indus­ gă privelişte a coastei fin­ mare măsură, lemn impreg­ secţiile de produse de sticlă
nat după procedeul amintit
s-au făcut în judeţ B36 de propuneri de ino­ asupra respectării legislaţiei de inovaţii şî runtit are o productivitate J triei. Olavi Salonen, minis­ landeze, scăldată de apele mai sus. şi materiale izolante.
vaţii. invenţii şi raţionalizări. Dintre acestea, prea puţin s-au preocupat de popularizarea de 4,5-7 mc pe oră. Aces- I trul comerţului exterior, O- golfului Finic. Nava pără­
63 la sută au fost acceptate, iar 380 au fost experienţei pozitive. S-a acordat un sprijin tc utilaje vor fi fabricate j lavi Mattila, preşedintele Fe­ seşte portul Helsinki în drep­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae Preşedintele companiei, Bengt
aplicate. In urma aplicării inovaţiilor, inven­ slab comitetelor dc direcţie in elaborarea şi în serie, incepind din a- ' deraţiei industriaşilor finlan­ tul străvechii fortăreţe Suo- Ceauşescu, soţia sa, Elena G. Rehbinder, prezintă, apoi,
Ceauşescu, şi preşedintele Ur­
ţiilor şi raţionalizărilor propuse în întreprin­ definitivarea planurilor tematice de inova­ cest an, dc uzinele Minis­ dezi, Rrkkî Partanen. precum menlinna. supranumită în activitatea de ansamblu a uzi­
deri s-au obţinut economii postealculate în ţii. nu s-a organizat în mai mare măsură terului Agriculturii, Indus­ şi de Kaarlo Vcikko Makela, trecut „Gibraltarul nordului". ho Kekkonen au dat autogra­ nelor, relevînd faptul că,
valoare de peste 5B milioane lei. consultarea inovatorilor pentru a veni cu triei Alimentare. Silvicul­ ambasadorul Finlandei la Bu­ Miniştrii finlandezi care în­ fe pe aceeaşi coală de hîrt'ie dc-a lungul anilor, mai multe
propuneri în vederea completării acestora. cureşti. soţesc pe şeful statului ro­ din material plastic produsă instalaţii au fost furnizate şi
Dintre principalele inovaţii ce au fost a- Datorită acestui fapt. la unele întreprinderi turii şi Apelor. Şeful statului român este mân dau explicaţii cu privi­ la centrul de cercetare al so­ industriei noastre, .-El şi-a
plîcate se remarcă .Modificarea constructivă nu sînt definitivate nici acum planurile te­ Au fost, dc asemenea, o- însoţit, de asemenea, de to­ re Ia instalaţiile portuare şi cietăţii.' exprimat dorinţa de a dezvol­
a peretelui din spate'la cuploarele S.M. de matice pe anul în curs, aşa cum este cazul mologaţe un echipament fo­ varăşii Janos Fazekas, vice­ şantierul naval, uzinele insta­ ta relaţiile eu întreprinderile
400 tone" de la C.S Hunedoara. Prin aplicare, unităţilor forestiere, exploatărilor miniere din losit Ia împrăştierea îngră­ preşedinte al Consiliului de late pe ţărm. Are loc, apoi, Momentul următor al vizi­ din România. In încheiere,
aceasta conduce la reducerea consumului Valea Jiului, E.M, Ghelar, Uzinei de prepa­ şămintelor chimice în vii. Miniştri, Ioan Avram, minis­ o largă discuţie între pre­ tei a fost marcat de primi­ preşedintele companiei „Ahl­
specific de cărămidă refractară în valoare rare Teliuc şi altele. concomitent cu efectuarea trul industriei construcţiilor şedintele Ceauşescu şi pre­ rea deosebit de călduroasă strom" a mulţumit tovarăşu­
de peste 1,5 milioane lei anual. De asemenea, arăturilor sau afinarea so­ de maşini, şi Mircea Bălânes- şedintele Kekkonen. la care făcută oaspeţilor români de lui Nicolae Ceauşescu şi so­
.Mărirea durabilităţii oalelor de turnare de lului şi un cultivator pen­ cu, ambasadorul României la participă miniştri români şi populaţia oraşului Karhula,
Elena Ceauşescu,
ţiei sale,
210 tone" a dus la creşterea cu 1,3 a numă­ tru tractoarele de 65-80 Helsinki finlandezi, privitoare la po­ formată in cea mai mare par­ celorlalţi oaspeţi români, pen­
CP, care mărunţeşte şi ni­
rului de turnări pe oală, reducerea consu­ (Continua* în p a g . - a 3-a) velează solul pentru însă- La plecarea de la reşedinţa sibilităţile de dezvoltare a te din muncitori, maiştri, teh­ tru vizitarea fabricii, pentru
mului de cărămizi şi realizarea unor econo­ mînţările de primăvară. lor oficială din Helsinki, pre­ schimburilor comerciale, şi nicieni ai complexului indus­ bucuria prilejuită salariaţilor
şedintele Nicolae Ceauşescu cu deosebire a cooperării e- trial Ahlstrom.
şi soţia sa, Elena Ceauşescu. conomîce, intre cele două Ocupînd trotuarele străzi­ şi conducătorilor societăţii de
au fost salutaţi cu căldură ţâri. In acest context, inter­ lor care duc spre poarta uzi­ a le fi fost oaspeţi de onoa­
re.
nelor, mii şi mii de oameni
Cu toate forjele şi mijloacele la sfrtnsul recoltei! şi simpatie, ca şi în ziua pre­ locutorii au subliniat necesi­ aplaudă şi salută cu căldu­ Râspunzînd. preşedintele
cedentă, de numeroşi locui­
tatea stabilirii unei cooperări
tori ai capitalei, care aştep­ de mai largă perspectivă, a ră pe înalţii lor oaspeţi. In Nicolae Ceauşescu a spus :
tau în faţa Palatului prezi­ unor contracte pe termen piaţa oraşului, sînt arborate «Mulţumesc mult pentru toa­
denţial. lung, mai ales în acele dome­ drapelele de sfcat ale Repu­ te cele ce ne-au fost arătate
ÎNTREAGA RECOLTA d e orz să ia ţii vizitează centrul de pro­ nii pentru care structura şi blicii Socialiste România şi in această întreprindere şi
In drum spre port, oaspe­
experienţa diferitelor sectoa­
dintre
sper că colaborarea
iectări al puternicului con­ re ale economiei celor două Republicii Finlanda. societatea dumneavoastră şi
Personalităţile oficiale româ­
cern industrial „Valmet Oy", ţări asigură o bază de cola­ ne şi finlandeze sînt în- întreprinderile similare din
borare reciproc avantajoasă.
în care statul deţine majori­
România se va dezvolta mai
MAI GRARNIC DRUMUL HAMRARELOR tatea acţiunilor. Ministrul co­ bilităţile pe care le oferă, în tlmpinate cu cordiale cu­ bine".
Au fost evocate, astfel, posi­
merţului exterior, Olavi Mat­
Coloana maşinilor oficiale
tila, care este, totodată, şi virtutea dezvoltării şi expe­ vinte de bun venit. s-a îndreptat, apoi, spre lo­
rienţei lor, industria mineri­ Oaspeţii vizitează apoi în­
In majoritatea cooperative­ tre comunişti — muncesc cu fi depusă în hambare. C A P. Hârău, unde se lucrea­ preşedintele concernului, a tului, construcţiile navale, treprinderea industrială „Ahl- calitatea Vuoksenniska, unde,
lor agricole de producţie din toată răspunderea pentru Noi — ne spunea tovarăşul ză cu trei combine, s-a strîns prezentat pe larg principalele petrochimia şi alte ramuri slrom Oy" din Karhula — în incinta marelui parc na­
judeţul nostru lanurile de orz strîngerea la timp şi fără Valentin Ciobanu, inginerul orzul do pe 16 ha, iar la domenii de activitate ale a­ economice din ţara noastră. tural Saimaan Hovi, se află
sînt coapte şi se poate lucra pierderi a întregii recolte de şef al cooperativei agricole Banpotoc, unde zilnic sînt la cestui complex industrial cu Dezvoltarea turismului — s-a fondată în urmă cu un secol Casa de oaspeţi a concernu­
cu toate forţele şi mijloace­ cereale pâioase. de producţie din Uia — am coasă, peste 20 de coopera­ apreciat în cursul acestui de­ — un complex de fabrici, a- lui „Enso Gutzeit Oy", pusă
le — combine şi coase — la Am avut, pe această temă, obţinut o producţie bună de tori, 6 ha. In cooperativa din filiale în numeroase locali­ gajat schimb de păreri — ar vînd fiecare un profil diferit Ia 'dispoziţia preşedintelui
siriusul recoltei. Totul depin­ discuţii cu secretari ai comi­ orz, producţie care răsplăteş­ Bîrsău n-a început cositul tăţi ale ţârii: şantiere nava­ putea impulsiona schimburi­ Nicolae Ceauşescu.
de acum de modul în care a tetelor comunale de partid, te din plin munca depusă dc pentru că orzul nu-i încă le la Helsinki, fabrici de in­ le economice dintre cele do­ — utilaje pentru fabricile de La sosire, în faţa reşedinţei,
fost organizată şi se desfă­ primari de la comune, ingi­ mecanizatori şi cooperatori copt. Dar şi aici s-au luat stalaţii pentru industria hîr- uă ţări. hîrtie, pompe, sticlă de am­ un cor format din localnici
şoară munca în cîmp pentru neri din cooperativele agri­ începînd de la insămînţare şi măsuri şi s-au constituit e­ In aceeaşi atmosferă de balaj, lînâ din fibre de sti­ — bărbaţi şi femei — întâm­
ca întreaga recoltă de orz, cole de producţie din care pînă acum la recoltare Me­ chipe care vor intra în eu- tiei şi celulozei şi de motoa­ cordialitate, discuţiile au con­ clă. In întreprindere lucrea­ pină pe înalţii oaspeţi români
care se anunţă a fi bogată, s-a desprins că munca se des­ canizatorii Gh. Sorea, I. Dim- rînd cu coasele în lan. La re de nave la Rautpohja, u­ tinuat în timpul dejunului, cu un emoţionant cîntec popu­
să ia cît mai grabnic drumul făşoară in bune condiţiuni şi periu, C. Costea, I. Joldea, R. zine de tractoare la Tourula, care a avut loc la bordul na­ ză peste 11 000 muncitori, in­ lar de bun venit, datînd din
hambarelor. $i - nu se poate că atît mecanizatorii, cît şi Dănilâ şi F. Foro au recoltat de strunguri automate la Iys- vei. gineri şi tehnicieni. timpuri străvechi. Oficialită­
spune că organizaţiile dc ţăranii cooperatori se achită orzul de pe o suprafaţă de Oaspeţii au vizitat, apoi însoţiţi de Bengt G. Reh- ţile locale le oferă buchete de
partid comunale, din coope­ cu cinste de sarcinile ce le 50 din cele 60 ha pc care lc (Continuam in a 3-ql ka, de locomotive electrice şi binder, preşedintele com­ flori, saiulîndu-i cu căldură.
rativele agricole, consiliile au în această campanie. are cooperativa din Ilia. De Diesel la Linnavuori, de va- principalele compartimente Astfel, ia sfîrşit cea de-a
populare, conducerile unităţi­ In cooperativa agricolă din menţionat este faptul că me­ ale vasului, construit In a­ paniei „Ahlstrom”, preşedin­
lor agricole socialiste, specia­ Boz — ne relata tovarăşul Mi- canizatorul Gh. Sorea a re­ nul 1967. tele Ceauşescu şi soţia sa, treia zi a vizitei in Finlanda
liştii nu au luat din timp mă- . ron Betea, secretarul Comite­ coltat pînă la 10 000 kg la După trei ore de călătorie, Elena Ceauşescu, preşedintele a preşedintelui N i c o l a e
suri pentru ca întreaga mun­ tului comunal de partid Bră- zi. Producţia medie obţinută Ceauşescu şi a soţiei sale,
că să fie cît mai bine şi_ te­ nişca, secerişul orzului s-a de .pe cele 50 ha recoltate es­ vasul a acostat în portul pe­ Kekkonen şi persoanele ofici­ Elena Ceauşescu, zi bogată in
meinic organizată şi să se încheiat, folosindu-se la re­ te de 2 500 kg la hectar. Or­ 0 noua unitate meşteşugărească trolier al rafinăriei „Neste Oy" ale care îi însoţesc, parcurg impresii, în discuţii fructuoa­
desfăşoare într-un ritm cît coltare atît combinele cît şi zul de pe restul de 10 ha, de la Skoldvik. Uolevî Raade, halele uzinei producătoare de
mai susţinut Dimpotrivă, se coasele. Din cele 31 ha de care nu-i peste tot cop, se va preşedintele concernului de instalaţii şi echipamente pen­ se, în manifestări de priete­
constată că există o preocu­ orz, 21 au fost recoltate cu strînge în zilele care urmea­ Prin grija Uniunii jude­ ton. Lucrările de amena­ nie şi stimă faţă de şeful sta­
pare permanentă din partea combinele, iar 10 ha cu coa­ ză. ţene a cooperativelor meş­ jare a noii secţii sînt in sfat ,,Neste Oy". informează tru industria lemnului, celu­ lului român, faţă de ţara $i
tuturor factorilor de răspun­ sele. La cooperativa agricolă Din cele trei cooperative teşugăreşti Hunedoara. în avans. despre rolul pe care-1 joacă lozei şi hîrtiei. Discuţiile a­
dere pentru ca întreaga ac­ din Brănişca, a doua unita­ pe care le avem în comuna comuna Dobra sc va des­ Pînă la sfirşitul acestui în viaţa economică a ţârii a- bordează unele aspecte ale poporul nostru.
tivitate de recoltare a păioa- te cooperatistă din comună noastră — ne spunea tovară­ chide in curind o secţie de trimestru se va livra pri­
selor să se desfăşoare în con- unde orzul nu s-a copt de- şul Sever Voicu, secretarul prefabricate din beton. Cei ma şarjă de prefabricate ccastâ societate, care asigură procesului de producţie, care A. IONESCU
diţiuni cît mai bune şi cu cît pe unele porţiuni, s-au re­ Comitetului comunal de par­ interesaţi vor putea procu­ din beton pentru satisfa­
randamente sporite, pentru coltat cvi' combinele şi ma­ tid Hărâu, primarul comunei ra de acolo stîlpi, garduri, cerea nevoilor populaţiei
ca drumul produselor din Ian nual 7 din cele 25 ha culti­ — s-a început recoltarea la
în hambar să fie cît mai vate. Şi aici, în cîteva zile, orz în cele din Hărău şi burlane şi tuburi din be­ din mediul urban şi rural. Bilanţ semestrial la I.M. Barza
scurt. Mecanizatorii şi coope­ dacă se menţine timpul fa­ Banpotoc. Avem de recoltat
ratorii — mobilizaţi de că­ vorabil, întreaga recoltă va în total pe comună 89 ha. La
Suportul solid al renumelui de fruntaş
Artere turistice
pe litoral Oamenii muncii hunedoreni îşi exprimă în adunări populare, Minerii de la Barza au globale şi marfă a fost de­ timental s-au realizat in pro­
încheiat printre primii în păşit cu peste 15 la sută, porţie de 102,5-131 Ia sută-
S-au încheiat lucrările dc
lărgire şi modernizare a JîTdeţ bilanţul semestrial. in timp cc fiecare salariat a Dacă la toate acestea adău­
drumului care leagă Con­ prin telegrame, mesaje şi declaraţii, adresate conducerii par­ Dincolo de valoarea lor in­ realizat o productivitate va­ găm reducerea de 0.5 la sută
stanţa de Mangalia Pa în­ trinsecă, cifrele şi procentele lorică superioară prevederi­ a cheltuielilor la 1 000 lei
treaga sa lungime de pe­ inşcrise la fiecare capitol al lor cu 11.7 procente. producţie marfă, precum şi
ste 40 km partea carosa­ tidului şi statului, personal tovarăşului N IC O LA E CEAUŞESCU, planului dezvăluie în toată Semnificaţia acestor date depăşirea masivă a planului
bilă a fost lărgită la pe­ amploarea şi rodnicia sa este deosebită întrucil ele de investiţii apare evident
ste 12 metri. S-au constru­ impresionantul efort colec­ sintetizează nu realizări ab­ că în acest prim semestru al
it. de asemenea, locuri de tiv desfăşurat statornic şi in­ stracte ci activitatea labo­ noului cincinal, colectivul
refugiu şi dc parcare, un tens de cei aproape 5 000 de rioasă a muncitorilor, specia­ I.M. Barza a dobîndit cel mai
pod peste Valea Dulceşti, MA l i M M I FAŢA li P C I M jl salariaţi ai întreprinderii in liştilor şi cadrelor de con­ prestigios bilanţ de întrecere
racorduri cu drumurile d* prima jumătate a primului ducere pentru dezvoltarea din ultimii ani.
acces spre staţiunile Nep- an al actualului cincinal. bazei de materii prime, Cel mai prestigios bilanţ
tun, Jupitcr, Vcnus şi Sa­ Volumul depăşirilor de pentru atragerea In circuitul semestrial dc pînă acum nu
turn. plan este un suport mate­ economic şi valorificarea su­ va răinînc însă în picioare.
Pe altă principală arte­
ră turistică dc legătură cu IMM A PAIMIII SI STATULUI NOSTRU rial solid pentru o aseme­ perioară a resurselor dc sub­ Colectivul de la Barza, în
litoralul, pe şoseaua Con- nea apreciere demnă de re- stanţe minerale utile. In a­ frunte cu comuniştii, este
stanta-Bucureşti, s-au exe­ numcle dobîndit de colecti­ cest sens este îndeajuns dc liotărît să-î aducă noi corec­
cutat lucrări de lărgire in vul I.M. Barza, deţinătorul elocvent faptul că planul ţii, in sensul ridicării nivelu­
zona Ilîr.şova, iar pc por­ titlului de fruntaş pe ramu­ extracţiei de minereu a fost lui realizărilor Ia cote ca­
ţiunea Constanţa - M. Ko- (In pagina a Sl-a) ră în întrecere. In condiţiile depăşit cu 6,2 la sută, iar litative superioare.
gălniceanu s-a aşternut o unor sarcini deosebit de mo­ sarcinile la principalele me­
nouă îmbrăcăminte asfalti- bilizatoare, planul producţiei tale prevăzute in planul sor­ L. MAGUREANU
că.