Page 10 - Drumul_socialismului_1971_07

m ........... . in----------------------
'v.-n.v--ir^gjgut ta— — — — —
DRUMUL SOCIALISM JLUI 9 • Nr. 5128 O DUMINICA 4 IULIE 1971

ZONA MOŢILOR CRIŞCN I
CE ESTE NOII ÎN VIATA DUMNEAVOASTRĂ? ne scriu...

Pe drumul de acces
spre
riginarâ şl specifică, hotârit'
tipic moţesc. To pregăteşti a-
I Găina se înşiră nepreţuite ®- loare etnografică, fiind 6Qt uţ ş1 Dobroţ, olarii (artă o-
Răspunde David le- mei m-au ales pre­ nem împreună Planul Oamenii muncesc cu : biective turistice, fiecare dln- pol sâ vizitezi adevăratele mi­ autohtonă) d-ln Obîrşa şt Ttr-
năşoi-Cololanu, pre­ şedinte al cooperativei de producţie al coope­ dragoste, folosind fie- \ tre ele un grăunte de 6t’rfiHict- nuni în calcar, un carst dens nâviţa.
şedintele cooperativei agricole de producţie. rativei noastre a fost care zi frumoasă. Zii- \ re naturală, frumuseţi cunos­ şl variat. Aici 6e află ear- Făcînd excursii în această
agricole de producţie De fapt, acesta este indeplinit cu 104 la nic, trec prin holdele l Ce le răspundeţi? cute prea puţin de locuitorii slul Bulzeştllor cu chei şi peş­ regiune ctştigâm sevă de
din Valea Singeorgiu- noul din viaţa mea ! sulă. Este In continuă de grîu, le mingii cu { judeţului nostru. E o regiune teri, carstu'l Grohotulul cu frumos natural şl moţesc. In­
lu i: Şi tot ce decurge de creştere numărid de ochii. Simt cum gri- j turistică complexă, ca obiecti­ cheile Uibâreştl, ou podul troducerea în itinerarele tu­
— Am 65 de ani aici... Răspunderea ca­ animale. Am plantat, nele cresc, se coc... Nu \ ve peisagistice, carstice, Isto­ Grohotulul, un fenomen ce e- ristice ale acestei zone prelun­
Am lucrat peste 30 re-mi apasă pe umeri, pe trn teren neproduc­ există bucurie mai j „Scriu aceste rinduri din vina celor care nu nu rice. etnografice, de cultură galeazâ podul natural de la geşte şi valorifică superior tu­
ani in cimpul muncii. raporturile mele cu tiv, 18 hectare cu pomi mare, pentru mine, ca j răspuns la sesizările repetate ale multor cetăţeni din materială şi spirituală a mo­ Ponoare şi care prezintă inte- rismul în depresiunea .Brad,
Am fost pădurar şi oamenii, respectul şi fructiferi. Am livrat aceea de a mă şti u- \ Cinciş-Cerna. Am sesizat de mai multe ori că felce­ ţilor şi o zonă de acces spre ajungîndu-se la crearea unei
cantonier de drumuri. încrederea reciprocă şi livrăm in continua­ til semenilor mei. Dar, \ rul Tudor Rădulescu a „transferai” de la dispensarul Găina. La ea poţi ajunge din zone turistice ce cuprinde în­
A rum, la această vir- depresiunea Brad, prin Ribi-
ce emană din aceste re viţei pentru export. cum am mai spus, nu i medical din Cinciş-Cerna, acasă la dinsul, mai multe treg teritoriul masivului Găi­
siă, eu trăiesc a doua rai>orturi. Apoi succe­ ţa la liulzeşti, pe un drum TURISM
In acest an vom a­ cred că sint încă bă- * lucruri: linoleum, scaune, bănci, găleţi etc., iar bici­ na — -Izvorul Crivşului —
tinereţe. Consătenii sele pe care le obţi- vea o recoltă bogată. trîn... ] cleta cu care a fost dotat pentru deplasări in teren carosabil, utilizat de autobu­ Bulzeşti — depresiunea Brad,
este folosită in alte scopuri. Felcerul mai mult stă in ze. zonă ce poate fi complex a-
alimentara din sat, unde soţia lui este vînzătoare Numai simpla înşiruire a o­ res ştiinţific pentru câ, fi­ mennjală. Se va putea astfel
biectivelor turistice indică
Meseria şi-o face numai dacă i se dau bani. La sesi­ chiar Şi unui nepăsător faţă ind mai recent, păstrează bi­ trece de la un turism oca­
zările noastre n-au răspuns, insă, nici conducerea de valorile naturale câ a- ne urmele circulaţiei apei în zional spre Găina, la un tu­
rism estival de lungă durată.
spitalului din hunedoara, nici Direcţia sanitară a ju­ ceaslă zonă merită sâ fie vi­ interiorul calcarului (canale,
deţului, nici organele localeu — încheie Nicolae Va- zitată. sifoane, alveole etc.). Adău­ Crearea unui complex turis­
tic cu caracter etnografic, de
silache, din Cinciş-Cerna. La Crişan, lingă bustul lui găm aici o frumuseţe floristi­ odihnă şi campament In Găi­
că înfăptuită de natură în
. . ★ Gheorghe Crişan, revezi eroii crîngul de liliac. na, reamenajarea şi întreţine­
„Sintcm muncitori calificaţi la spitalul din Hu­ răscoalei lui Horia. înainte, la
nedoara. Muncim la atelierul mecanic. In imediata Ţebea, turistul a avui alt po­ Spre nord, drumul te duce rea în stare carosabilă a dru­
mului Ribiţa — Bulzeşli, a­
apropiere a locului nostru de muncă se află o insta­ pas istoric, Intre eroi popu­ pe platoul Găina, cu vestita
laţie sanitară. Este intr-o situaţie de nedescris Am lari, sub gorunul Iul Horia, manifestare tradiţională a u­ menajarea podului Grohot.
sesizat în repetate rinduri conducerii tchnico-admi- mormintele Iul lancu şi ale nei forme deosebite de nede- organizarea unei intense pro­
C.V., din Deva, ne serie câ nistrative a spitalului, dar nu s-a făcut nimic pentru tribunilor săi. La Dumbrava ie cunoscută pină dincolo de pagande turistice,, organizare:!
are o pensie de 719 lei şi rezolvare. Cui ar trebui să ne mai adresăm pentru hotarele ţârii noastre de festivaluri folclorice şi
mai primeşte un salariu de a dispune păstrarea curăţeniei şi igienei aici ?” admiri pe loc arta fluieraşi- Apropiat de această regiu­ iii guri de artizanat, care sâ
9H6 lei. „Ce valoare va avea lor şi dacă ştii sâ „zici viers ne, mai spre vest, între Riş- devină tradiţionale, ar fi cî-
alocaţia de stat pentru copii? Titlul rubricii de faţă nu trebuie să mai spunem de fluier" il iei ca omintire. euliţa şi Obtrşa, se cade sâ teva măsuri, care se cer rea­
— ne întreabă cititorul. In ca­ că se vrea şi este un dialog Intre cititorii noştri şi La Ribiţa admiri arta arhi­ valorificăm cum se cuvine lizate, după părerea noas'.iâ,
zul dv., alocaţia de stat va diferitele organe vizate. Cititorii ne scriu şi aşteap­ tectonică în faţa biserici-, din specificul etnografic-turis- pentru a se putea valorif«:a
fi de 100 lei pentru fiecare tă răspunsuri. Dar aceste răspunsuri se cam lasă 1471, monument istoric şi a tic. cunosdnd nealteratele comptcf şi efîeien! acest te­
copil, pe motivul câ pensia mult aşteptate. Deocamdată nu-i nominalizăm pe cel poi poţi face un popas la meşteşuguri moţeşti : rotarii zaur.
cu salariul se cumulează. care au „uitat” să răspundă cititorilor, li invităm Bulzeşli, aşezare de rară va­ şi dogarii, tulnicarii din Lea- BUJOR VULCU
B.C., din Deva, ar vrea sâ
cunoască dacă persoanele ca­ doar să întreţină dialogul. Credem că este util şi fo­
lositor de ambele părţi.
ve părăsesc o întreprindere
cu ari, 19 din Codul muncii
au dreptul la concediul legal
de odihnă după anii lucraţi.
In primii doi ani vor pri­ Acfiuni gospodăreşti * • “
mi la zile lucrătoare, după
care li se va acorda conce­
diul in raport cu vechimea Pc r nticrele gospodăreşti De asemenea. s-a termi­
nat
ale ct«..iunci Boşorod sc lu­
pe care o dovedesc în mun­ crează Io executarea a diver­ pină de executat fundaţia
la
la
de
elevaţie
că se lucrări de interes obştesc. căminul cultural ce sc con­
N.A., din Hunedoara, ne De curîntl, un număr de pe­ 3?
struieşte la Boşorod- Valoa­
spune că soţia dumnealui a ste 250 tle cetăţeni au con­ rea lucrărilor executate se ri­
plecat in „vizită" la nişte struit prin muncă patriotică dică la peste 36 000 Ici. Aces­
neamuri de-ale dumneaei, 100 mp de trotuare, 20 ml tle te acţiuni au fost organizate
luînd cu ea mobila şi alte zid de sprijin pe Volca Bo- de consiliul popular, iar ac­
lucruri din casă, pe care băii, au montat borduri pen­ tivitatea pc puncte de lucru
le-au cumpărat împreună de tru trotuare pe o lungime tle a fost condusă de deputaţii
cind s-au căsătorit „Ce sâ 40 ml şi au reparat drumul llie Dăncscu, loan Fulea. Ni-
toc ?" — ne întreabă citi­ tlin interiorul satului tle re­ colac Popovici, Victoria Nan-
Grijă sporită faţă flc sftnAlatra cclcr mici. F. un deziderat cAruia
torul. Dacă .vizita" dumnea­ Lucia DAIaii, soră şefă la *ec|ia pediatric a Spitalului din VulcAn, şedinţă a comunei pe o lun­ ciu şi Lconiţa Mazăre.
ei se lungeşte, nu vă râmvne II răspunde cu probitatea profeslonalA şi umaitA Mc care dA do­ gime de 500 ml, precum şi un
decît sâ o acţionaţi în judeca­ vadA. Foto : I. LICIU pod tle lemn pe drumul ce IERONIM GRECU
tă Instanţa — după ce va duce la dispensarul uman. primarul comunei Boşorod
cînlâri în balanţa legii mo­
tivele pe care le veţi invoca Pretutindeni, tn epopeea m Ar ea (A a construcţiei socjAlistc omul se întrece cu natura. Ne-n con-
atît dv., cît şi ea — va sta­ UMOR flrmA pl piscurile „iurnurUor" înălţate In ultimii ani pe fondul munţilor, pentru confortul $1 bună­
bili cine este vinovat şi cine starea minerilor petrllent. Foto: GII. AMUZA
trebuie să suporte cheltuieli­
le de judecată. — Tc crctl. Ain avui locul tm- D’Ârtagnan apare pe „micul ecran“
lulllnlrc pc peron :
Nic. Bistrian, din Topliţa, — N’u nrAfi bine.
ne scrie câ recent i-a dece­ potrlvA mersului Şl «sta !m| face
dat un frate. .Toate cheltuie­ tare rAu. M edicul vă sfătuieşte
lile de înmormînlare le-am — SA fi schimbat locul cu ccl
Mln fala ta. nu am prea multă treabă... Cînd a venit seara, eram Posta
suportat cu Pot solicita de la — Cu ncpiitlitlA, dragul meu, pe — Diseară — le-ani spus pregătit, dar, ca orice debu­
unilatea unde lucrez să-mi a- locul tlin fa(o mea nu şedea ni­ eu intr-o zi celor trei prie­ Televizorul cu pricina a fost Alcoolul - accidentele
coide un ajutor de înmor­ meni. teni — sînteţi invitaţii mei dat la reparat cooperativei tant, aveam em oţii! In lo­
cul tubului citiescopic se a­
mântare ?“ — ne întreabă ci­ ★ la televizor ! de consum din Băiţa In iu­ fla deja capul meu... In sa­ • am
lie, anul trecut, şi n-a mai
titorul. In H.C.M. 880/19G5 nu — Iar n-al semnat comllcn tle — lyArlagnan, nu ştiam fost gata nici plnă azi. Deci lă, i-am văzut pe prietenii de circulaţie şi de
se menţionează câ angajaţii prezentă ? că ai aşa ceva ! — s-a m i­ ştiam precis locul unde se mei, iar intre ei, ţintuit pe
u sint cn ilc vlnA. Totdeau­
—
au dreptul la ajutorul de in- na cind vin cu In serviciu, con­ rat Aramis. află! Apoi, nu aveam ne­ un fotoliu, „invitatul de o­ paginii
— Este al sindicalului sa­
mormîntare şl pentru fraţi, dica c rldlcatA. lariaţilor de la sectorul mi­ voie de operatori, camere noare" : Golcea l Un răpăit muncă
cumnaţi etc Din acest motiv nier Băiţa... De fapt. nu vă de luat vederi sau reflectoa­ de picioare in podea m-a a­
aţi şi fost refuzat de biroul chem la mine In garsonie­ re... Mircea Golcea a des­ nunţat că pot să-i dau dru­
— Vreau ca fiul meu sA înveţe
contabilitate al întreprinderii o limbA străină. ră, ci In secţia de reparaţii completat televizorul sindi­ mul : Conducerea unul vehicul, ca ori­ Sub influenta alcoolului, distan­ Abia am reuşit să vă desci­
unde lucraţi — Cftre ? Franceza, germana, televizoare a cooperativei catului, luind piese din el, — Noi, cei de la sindicat/ ce net de altfel, cere atenţie deo­ tele de frtnare a maşinii la a ­ frăm numele. Credem că vă
engleza ? Toţi banii i-am achitat/Ba- sebita. capacitate normala din pariţia unul obstacol neprevăzut numiţi Visoloit Crăciun şi lo­
— JnvatA-l care e cea mnl strA- de consum din Băiţa Eu partea organelor de simţ, reflexe diferă ; la f!0 km/oră — 30 m cuiţi In Deva. Ce doriţi să vă
N. PANAITESCU luA. TIAtesc orlctt. voi apare acolo, pe „micul nii, banii (gologanii... ţă unor situaţii neprevăzute, pen­ faţă de 26 rr : la 80 km/orfl — 50 răspwulem, n-am reuşit, in­
rapide, posibilitatea de a face fa­
m faiA de S5 ; la 100 km/oră —
ecran" ! — am zis. Ultimele două versuri, fi­ tru evitarea accidentelor. Pentru HI m faţă de 74. Un şofer alcoolic să. să aflăm. Ar fi bine să
are timpul de reacţie de 3 secun­
Ultimele vorbe i-au înve­ Foileton ind refrenul, le ziceam de aceasta, creierul trebuie sâ flc o- de şl 59 sutimi, faţă de o secun­ treceţi intr-o zi pc la redac­
dlhnlt şl in afara oricăror influ­
selit pe toţi... mai multe ori şi aveau un enţe toxice. dă şl 03 sutimi, valoarea normală. ţie.
efect teribil. Am continuat
Statisticile scot 1n evidenţă lo­
— Fraţilor, să mi se frin- pe altă melodie : cul nefast core-1 revine alcoolu­ folosirea în preolobll a alcoolului ★
In fine, trebuie sA amintim câ
gă spada-n două, dacă nu-i
Prin muncă patriotică aşa ! /Ula — m-a arătat aşa că puteam foarte bine trină I Ne-a prins televizo­ lui In producerea accidentelor de cu direrllc medicamente calmante Brad, de asemenea, nu-i putem
Cititorului nostru P. P., din
— La cooperativă in vi­
circulaţie. In Belgia, de pildâ. din
(moprobamot. napoton.
luminai,
să-mi vir capul
înăuntru,
ROO de accidente feroviare. 5(1 la
llorldazln, dtazopon) Interzise, de
ytl/ios — o să ajungă om
mare ! pină lingă ecran.., Vă veţi rul rădăcină / Am dori să-l sui& s-au datorat alcoolului. DupA altfel, la volan. agravcazA situaţia. răspunde. Nu ne-aţi comuni­
Leroy. mal mult de 80 la sulă
pune întrebarea: avea loc luăm cu noi ( Meştcrii-l vor din cel ce au provocat acciden­ Efcclul alcoolului de seAdcre a
— In ultimul său duel — capul meu în televizor ? Păi, înapoi ( Am dori să-l luăm te rutiere ou fot sub influenţa vitezei de reacţie este rAspunză- cat numele, unde lucraţi, ce
In cursul lunii iunie, u- tea lor susţinută, alil in a rîs Porlhos — avea o voce cum să n-aibă dacă aparatul acasă / Preşedintele riu-l la­ Alcoolului. lor şl de producerea multor acci­ salariu aveţi, cine din fami­
dente de inuncâ. DupA Alieri, 4.1
intr-adevflr, consumul dc alcool
leciştii de la E. M l>onea producţie cît şi pe linie tic , de parcă anunţa unor dom­ era un „Cosmos V, cu nu să ... scade atenţia, percepţia, vederea, la sută din accidentele de m un­ lie trebuie să urmeze trata­
au colectai, prin muncă pa­ organizaţie, s-au remarcai ! nişoare o excursie cu yah- ştiu cit pc diagonală ? Ches­ Formidabil, ce efect avea reflexele, şoferul sau mecanicul cii din Belgia s-ar datora alco­ ment. Reveniţi cu o altă scri­
triotică, adăugind celor 160 tinerii Glicorglie Cazacu şi ; lul pe Sena.. De mult ştiam tia cea mai. importantă era textul! Prietenii mei nu de locomotlvA nu mal pot lua In olului. Tn Franţa, Alcoolul ar fl soare mai detaliată, mai con­
vinovat In 25-40 la sută din occl-
tone strînsc tic la inccpu- Vasile Taşcău (sectorul IV), că va ajunge prezentator la textul emisiunii! Adică, ce mai conteneau cu laudele... aceostA situaţie decizii la timp. dentele de munefl.
La noi. conform legislaţiei, alco­
tul anului, 20 tone metale Petre Popcscu (sectorul ! televiziunea... in toate cu­ spun eu ,.telcspectatorilnr,, Strigau : „Ccl mai mare olemia de i la mie este con­ Dar. chiar dacă nu se ojunge cretă.
vechi. Cu acelaşi elan tine­ VII), loan Horvatli (seclo- j lorile ! din sala de reparaţii a co­ clovn din istorie „Bravo siderată ca UmliA Intre contra­ pină la occident. In cazul m un­ ★
citorului şl. bineînţeles, al ori­
resc ei au participat la ac­ rul VIII). Ion Gcorgescu ! — N-or fi ele toate — operativei. Am cercetat mai lui. o să ajungă departe /", venţie sl fapta penolfl, la ace9t cărui salariat care consumă al­ In general, rugăm cititori:
nivel opărind o Incoordortare ac­
ţiunile de muncă patrioti­ (sectorul III), Vlaicu Pam ! i-am i:itors-o eu — dar, cea amănunţit lunurile şi. mi-a ..Uitc-l cum sc strimbă !n centuat/! In mlşeArl. Dc fapt, Ia cool Jn timpul producţiei ran­ care se adresează redacţiei
că iniţiate in sprijinul pro­ fii şi ing. Pavcl Marian J albastră, sigur, nu lipseşte! venit ideea.. Sindicatul sa­ etc. A fost o seară de pomi­ alcoolemia de 0,IS la mie apare damentul muncii e deosebit de
ducţiei la sectorul I. IV — (sectorul V). Nu uitaţi să-l aduceţi cu lariaţilor din sectorul minier nă... Am avut succes mai nesiguranţA In mtşcArl. la 0.0 la scăzut Aceasta duce Ia pierderi pentru clarificarea unor pro­
pentru societate, pc Ungă celo-
mie timpul de reacţie c mult a-
unde au extras în plus 60 In prezent. în aceeaşi or­ voi şi pe Mircea Caleea, şe­ Băifa a achitat cooperativei, mare ca ăla rare a colindat lungll, rArA ca Individul sâ flc lolie pierderi Imense cauzate de bleme personale sau dc in­
tone cărbune — şi la mon­ ganizaţie se pregăteşte faza ful secţiei amintite ma> sus. pentru reparaţia televizoru­ străzile Parisului călare pe beat. Aceasta este faza In care alcoolism : accidente de circula­ teres general să ne comuni­
tarea unui transportor TR3 de masă a olimpiadelor J şi să luaţi cîteva... curele de lui, suma de 684 lei. Prin o vacă ! şoferul se simte bine. e vesel, e ţie Şl de muncâ, din care rezultă ce fajite concrete şi, mai ales,
gata sA circule cu viteză mare.
Ia care au lucrat tinerii de schimb ! Asta. ca să nu mer­ viram ent! Deci: banii — M. NEGOIJA sA nu respecte legea circulaţiei. distrugeri de bunuri materiale,
precum sl necesitatea de spitali­
Pe bunA dreptate, un şofer care
Ia organizaţia nr. 7, reali- strungarilor, minerilor şi ! geţi cu pantalonii in mină daţi. reparaţia — ioc! In P S. Am aflat că pre­ e beat şl-şl dă seama dc aceasta, zare ; absenţe de In serviciu, să-şi spună numele. Altfel ne
zind 66 ore tle muncă su­ concursul „Judeţul llune- j de-atita rls.. concluzie, trebuia să impro­ şedintele cooperativei de cvitlnd mersul, e ma| puţin peri­ cheltuieli cu spitalizarea alcooli­ este destul de greu să interve­
cilor. familii dezorganizate, copil
plimentară. Prin aclivita- tloara în 25 de întrebări". După schimbul acesta de vizez eileva versuri pe me­ consum din Băiţa, prezent culos decît un altul core e sub lipsiţi de educaţie, întreţinerea Al­ nim pentru soluţionarea unor
glume. am plecat sâ-mi pre­ lodia ..hanii, banii", cînţntă in sală, a „înregistrat" pe Influenta alcoolului dor se cre­ coolicilor condamnat! pentru acic
.............................J gătesc „debutul" la T.V. ! de Cristoreanu ! Sau pc alte peliculă toată emisiunea. de trenz. Şoferul aflat sub Influ­ antisociale etc. probleme, n cşliind despre
enţa alcoolului. în situaţii nepre­
Imi făcusem socoteala că melodii... Asta e foarte bine! văzute. tace exact mişcări contra­ Dr. CORNEL STOICA cine anume este vorba
re celor normale, „gestul nefast",
cauzator de accidente. medic specialist „CURIER"
i
Seri culturale i
DESERVIM PE REŢEAUA... PRESTĂRILOR DE SERVICII
: In sala de festivităţi omului — nuntă, înmor- :
: a Casei de cultură din mintare, obiceiuri de iar­
I Geoagiu-Băi a avut Ioc. nă din zona pădurcnilor, — Aveţi stofe de sezon, cu­ puteţi încadra în termenele
| în prezenţa unui nume- Orăştiei ş.a. Mulţi dintre cititorii noştri — Mergeam sus la croito­ promise clientelor. — Aduceţi material Ce a­ că, de mai multe ori pe zl,
j ros public, o interesan- Arta crestăturilor în ■ din Ilîa ne-au scris în ultima rie. Am cumpărat o stofă şi... lori deschise ? — Cu secţia asta a fost vem noi. nu merge. Coman- de zile în şir I).
— Noi lucrăm numai ce
: (A şi instructivă searA cui- lemn şi ceramicii a con- j vreme despre modul defectu­ Intre timp ceasul a fost materialul clientului. Cu ani necaz şi înainte. E greu... daţi-vâ o dorrneazâ. La ca­ Dar dacă în urma controa­
j turalA intitulată : „Obicc- stituit tema unei alte ex- I os în care sint serviţi în u- desfăcut, mi se spune că pitolul ăsta avem materiale lelor, ce sperăm câ se vor fa­
„n-are nimic, doar că e .. bun
j iuri folclorice din judeţul puneri însoţite de sugesti- \ nitâţile cooperaţiei meşteşu­ de curăţat"... în urmă aveam şi stofe. Ţin ABSENŢI foarte bune, dar nu-s solici­ ce, va fi găsit vinovat tot a­
tări Ni se cer plapume, dar
minte câ un val de vreo 70
! Hunedoara", organizată de ve proiecţii de diapozitive. găreşti şi ale cooperaţiei de — Vă rog Plătesc . de metri a trăit mulţi ani şi n-avem cu ce Ie face ca lu­ carul Păun (adică lucrătorii
consum, despre necazurile ce
carmangeriei), efectul va fi
: către Casa Judeţeană a In încheiere, celor prezenţi le mai întîmpinâ cînd se a- — Nu pot. N-am scule, n-am nimeni nu cerea din el Aşa — O fotografie la minut mea — ne spune maistrul cum este de 6-7 ani ! Tirul
le-au fost înfăţişate zonele ! câ am renunţat. Clientul vi­ merge ?
j creaţiei populare. Cu acest dreseazâ unora dintre aces­ materiale. Din 25 iunie a.c. Nicolae Gîrban. sancţiunilor trebuie sâ bată
coregrafice ale ţinutului j sint sigilaie. A plecat şeful .. ne cu slofa lui... — Sâ încercăm.
î prilej, au fost prezentate hunedorean cu referiri spe- j tea. Aproape fiecare scrisoa­ Şi croitorii nu mai au bă­ — E gata... sâptâmîna as­ Vedem vata şi lîna şi dăm mult mai departe...
j obiceiuri legate dc eveni- ciale la dansurile specifice f re făcea şi., invitaţia de a-i — Şi cum serviţi clienţii ? taie de cap cu stofele. Sâ pre­ ta? / ITcrfectâ dreptate maistrului.
însoţi prin aceste unităţi din — Reţin ceasurile. Le voî N-are nici o maşină cu gîtul PERSPECTIVE,
I mente dc scamă din viata văii Mureşului. j comuna lor înainte de a rela­ repara cu cumva. Pe la De­ mare pentru plapume. Şi ce­ PROMISIUNI
ta ce am întilnit în ziua dc va... rinţele sînt mari In schimb,
raid la Ilia, vom sublinia câ N-am mai continuat discu­ O ZI PRIN ILIA dormeze ar putea face des­ Dragomir Cojan, preşedin­
această comună, populaţia ei ţia cu ceasornicarul Mariana tule. Nu le cere nimeni Aşa tele cooperativei de consum
se bucură de o atenţie deo­ Dobrei. Tot binele ce-l putea câ aici merge cam aşa : ce din Ilia ne vorbeşte despre
sebită din partea celor che­ face unui ceas era sâ se uite vă trebuie nu vă dam. avem perspectivele extinderii şi di­
maţi sâ facă servicii cetăţe­ Ia el şi să-şi ceară scuze câ... zinte, sâ recomande Credem — Ştiţi, eu nu-s salariată. din abundenţă ce nu vă tre­ versificării reţelei prestatoa­
nilor Două cooperative meş­ „pină la desigilarea sculelor. " câ e unica croitorie (coman­ Dar am venit aşa, câ e plecat buie.. re de servicii către populaţie.
„Metamorfoza" teşugăreşti, „Mureşul" şi „So­ dă 1) care n-are ce oferi cli­ soţul la Deva, la un proces. „S.O.S."-UL... - Pe lingă cele 24 de uni­
Se numeşte Florin Brînda şi
enţilor.
plus
lidaritatea", din Deva,
cîteva secţii ale cooperaţiei CU MATERIALUL „DACA AŞ FI AICI..." e fotograf aici. CARMANGERIEI tăţi existente, de o strictă ne­
cesitate ar fi o curăţătorie
Desigur, am renunţat la fo­
unui uscător de consum funcţionează în CLIENTULUI.. tografie. In schimb am no­ Pompierii, sanepidul şi chimică, boiangerie cojocâ-
Ilia. Cum funcţionează, vom
vedea... Dumitru Goţiu, şeful sec­ La croitorie femei e şi tat un absent... I R.E Deva au un nemaipo­ rie. Noi ne străduim să le în­
Al doilea pe listă a fost tre­
fiinţăm Deocamdată
n-am
ţiei croitorie bărbaţi, avea ce­ Şi. menit cîmp de acţiune la car­ găsit meseriaşi.
SIGILAŢI va „treburi" prin faţa com­ — Reuşiţi sâ sattsfaceţi ce­ cut Teodor Lucaci, şeful sec­
„Am avut pînâ mai acum cîteva zile — ne-au scris ţiei cizmărie. „E pe la Deva" mangeria din Ilia. Afumâtoa- Necazurile de la carmange­
mai mulţi locatari de pe scura a doua a blocului D 2. Ora 10,00 Batem Ja uşa cea­ plexului Ptnâ am privit noi rinţele clientelei ? — între­ — ni s^a spus... Iar losif I- rea este într-o flagrantă con­ rie sint cunoscute şi răscu­
din Devo — o uscâtorie, de care ne foloseam. Cînd sornicăriei. încuiată. In... con­ 5ntr-o vitrină, ceasornicăria băm. greţ, şeful de la reparaţii ra- tradicţie cu normele pc.i., pe noscute Promisiunile de re­
am încercat, în ultimele zile, sâ ne ducem rufele la tradicţie cu orarul scris chiar î-a şoptit ceva la ureche şi. — Dacă aş fi aici ar mer­ dio-televizoare, tot la Deva se care le ştiu şi copiii din gru­ zolvare sînt aceleaşi cu cele
uscat am dat de o încuietoare la intrare. Interesîn- pe geamul ei. Insistăm. Ni­ peste cîteva minute, l-am ge bine. Dar mai mult sînt grăbea. Intre aceste absenţe pa mică de la grădiniţă ; cu­ de acum 6-7 ani Deci, pen­
du-ne am aflat câ în uscătorid noastră s-a instalat mic. Cînd să plecăm.. găsit sus. în secţie. şi faptul câ era tîrg la Deva. răţenia şi igiena vă daţi sea­ tru conducerile U.J.C.M. şi
^ociaţia de locatari. N-avem nimic împotrivă ca ^şi — Aveţi vreo treabă la — Singur, singur... acasă. Am copil mic. Tot am noi n-am făcut nici o legă­ ma cum se prezintă dacă aici U .1 C.C. exislâ o sumedenie
dumnealor sâ aibă un spaţiu, dar noi avem nevoie ceasornicărie ? — Colegul a plecat sâ mâ- spus conducerii să-şi caute tură. nu este apă curentă, iai î R E dc motive de deplasare prin
de uscâtorie. Din cîte cunoaştem aceste spaţii s-au — Da. Mi se opreşle ceasul nînce Vine repede Am fost om în locul meu. Eu Deva are pe conştiinţă... al­ secţiile prestatoare de servi­
creat pentru uscatul rufelor şi nicidecum pentru us­ Cred câ-i... şi eu de-am trimis o nepoată vreau sâ stau acasă Am ve­ SÎNT CLIENŢI — NU-S terările multor cantităţi de cii din Ilia Bineînţeles, popu­
catul... hirtiilor". Se deschide şi intrăm. după piine... nit doar pentru o lună —■ ne MATERIALE ŞI preparate, din cauza opririlor laţia comunei va vedea în a-
Sesizări de această natură au sosit pe adresa re­ — De ce închideţi în — Treaba merge, merge... VICEVERSA foarte dese ale curentului, cc:.1c deplasări eliminarea
dacţiei şi de la alte blocuri Cei vizaţi sînt invitaţi timpul programului ?, rostim — Da. N-avem probleme spune Maria Marian — şefa cînd frigiderele se... topesc. promptă a deficienţelor actu­
sâ rezolve această stare de lucruri. o întrebare blîndâ, să nu su­ Respectăm termenele, facem secţiei. — Aş vrea sâ-mi comand (De fapt, la Ilia întreruperile ale.
părăm lucru de calitate... — înseamnă câ nu vă prea o plapumă. de curent sînt la moda zilni­ GH. I NEGREA