Page 100 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 100
4 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5150 9 VINERI 30 IULIE 1971
a
ÎNCHEIEREA SESIUNII A XXV-A
losip Broz Tito a fost reales
CONSILIULUI DE AJUTOR RECIPROC
preşedinte al Republicii Socialiste
al Poloniei în C.A.E.R., W. tului permanent al Ungariei Federative Iugoslavia
Dejun oferit în c'nstea delegaţiilor Trampczynski. preşedinte ad- în C.A.E.R.
interim al Comisiei dc Stat Din delegaţia Uniunii Re
a Planificării, de pe lingă publicilor Sovietice Socialis Referindu-sc în continuare
la Sesiunea a XXV-a a C. A. E. R. Consiliul de Miniştri, J. te au făcut parte : Alexei Ni- | BELGRAD 29. — Corespon ze ca un organ colectiv. Va la problemele politice, pre
reprezentantul permanent al Kaczmarck, preşedintele Co kolaevici ICosîghin, preşedin- S dentul Agcrprcs, C.eorge Io- trebui să ţină seama, în pri şedintele Tito a spus : „Do
nescu, transmite : losip Broz
vorba de un document care Cehoslovaciei in C.A.E.R., J. mitetului pentru ştiinţă şi lele Consiliului de Miniştri Tito a fost reales preşedinte mul rînd, de interesele co resc să subliniez şi cu acest
mune ale tuturor
oamenilor
creează premisele necesare Bary], şef de secţie la CC. al tehnică. K. Olszewski. minis al U.R.S.S., conducătorul de- I muncii de la noi, ale tuturor prilej câ, în sistemul nostru
(Uimore din pag:, 1) pentru întărirea pe mai de P.C.C., A. Barccak, ministrul trul comerţului exterior, J. legaţiei, M. A. Leseciko, vi- H al Republicii Socialiste Fede popoarelor şi naţionalităţilor politic, omul muncii, producă
parte a colaborării noastre comerţului exterior. R. Roh- Trendota, ministrul finanţe cepteşedinle al Consiliului de || rative Iugoslavia în cadrul u- noastre. Prezidiul va exami torul, trebuie să fie factorul
nci şedinţe comune a tuturor
economice, pentru întărirea licelc, ministrul finanţelor, S. lor, S. Kuzinski, şeful secţiei Miniştri, reprezentantul per na şi va adopta hotărîri în principal de adoptare a hotâ-
Aş vrea. de asemenea, puterii comunităţii socialiste, Vina, ministru-adjunet, secre economice a CC. al P.M.U.P., manent al U.R.S.S. în C A.E.R., » camerelor Skupştinei Federa rîrilor la toate nivelurile, in-
să remarc deosebita activi sau, cu alte cuvinte, pentru tarul Consiliului de colabora J. Pinkowski, preşedintele N. IC. Baibakov, vicepreşe- jj le. Propunerea ca losip Broz cele mai importante proble ccpînd de ila organizaţiile de
me. Mă gîndesc aici la pro
tate desfăşurată de tova întărirea puterii forţelor pro re economică şi tehnico-şti- Prezidiului Sfatului Popular dinte al Consiliului de Miniş- j Tito să fie ales în această blemele vitale ale dezvoltă muncă pînă la cele mai înal
răşul Gheorghe Rădulcscu, în gresiste şi revoluţionare care inţificâ internaţională. al voievodatului Varşovia, tri, preşedintele Comitetului î funcţie a fost făcută dc rii interne, la politica exter te organe ale Federaţiei".
calitatea sa de preşedinte al determină evoluţia procesului Din delegaţia Republicii S. Majewski, locţiitorul re de Stat al Planificării, V. A. 1 skupştinele republicane şi ale nă, la securitatea şi apăra „Motivul principal care
Pre
provinciilor autonome.
Comitetului Executiv, mai revoluţionar mondial. Democrate Germane au făcut prezentantului permanent al Kirillin, vicepreşedinte al j şedintele R.S.F.I. a fost ales rea ţârii. Fireşte, Prezidiul trebuie să stea la baza între
ales in ultima etapă de ela Tovarăşi, bazele acestui parte : WiIIi Stoph, preşedin Poloniei in C.A.E.R. Consiliului de Miniştri, preşe- I prin vot secret, după care a îşi va coordona activitatea cu gului nostru sistem economic,
borare a programului com program complex au fost pu tele Consiliului de Miniştri, Din delegaţia Republicii dintele Comitetului de stat j depus jurămîntul in faţa cea a Skupştinei Federale, a trebuie să-l constituie stimu
plex. se la cea dc-a XXIII-a sesi conducătorul delegaţiei, dr. Socialiste România au făcut pentru ştiinţă şi tehnică de | Skupştinei Federale. Vecei Executive Federale şi larea producţiei şi crearea u
Aş vrea, de asemenea, să une specială a C.A.E.R., la G. Weiss, vicepreşedinte al parte : Ion Gheorghe Maurer. pe lingă Consiliul de Miniş- | a organelor reprezentative nui venit mai mare, ridicarea
continuarea
şedinţei,
In
remarc meritele tovarăşului care au pârtiei pat primii se Consiliului de Miniştri, repre preşedintele Consiliului de tri, V. F. C.arbuzov, ministrul jj Skupşlina Federală a confir din republici şi provincii". productivităţii, intensificarea.
Faddeev. secretar al C.A.E.R., cretari ai partidelor din ţă zentantul permanent al R.D. Miniştri, conducătorul dele finanţelor, N. S. Patolicev, fi mat alegerea şi a comunicat Rcferindu-se la amenda activităţii economice, a spus
precum şi meritele tuturor rile membre ale C.A.E.R. Germane In C.A.E.R,, G. gaţiei, Gheorghe Râdulescu. ministrul comerţului exterior, U componenţa Prezidiului R.S.F. mentele la Constituţie, pre vorbitorul. Este momentul să
tovarăşilor care au participat * De aceea, eu propun să Schurer, vicepreşedinte al Co vicepreşedinte al Consiliului IC. V. Rusakov, şef de secţie |j Iugoslavia, noul organ al Fe şedintele Tito a arătat că a acordăm prioritate probleme
in aceşti doi ani In elabora toastăm pentru Comitetele misiei de Stat a Planifi de Miniştri, reprezentantul Ia C.C. al P.C.U.S., V. N. Ti- H deraţiei, al cărui preşedinte cestea deschid posibilităţi lor de producţie şi nu proble
rea programutui. Centrale ale partidelor noas cării, W. Halbritter, minis permanent al României în tov, prim-locţiitor al repre este losip Broz Tito. Vice largi pentru stimularea ini melor repartiţiei de care nc-am
Noi ne-oin pus astăzi sem tre comuniste, pentru primii tru, preşedintele departamen C A.E.R,, Maxim Berghianu, zentantului permanent al preşedinte al Prezidiului a ţiativei şi forţelor creatoare ocupat atît de mult, în spe
năturile pe un document is secretari ai Comitetelor Cen tului pentru preţuri de pe preşedintele Comitetului de U.R.S.S. in C.A.E.R., N. N. fost ales Krsle Ţrvenkovski, ale clasei muncitoare şi ale cial în vi 1 timii ani".
toric. Am semnat programul trale ale partidelor noastre lingă Consiliul de Miniştri, S. Stat al Planificării, Cornel Rodionov, locţiitor al minis iar secretar general a fost tuturor oamenilor muncii. Preşedintele Tito a arătat
complex de integrare econo comuniste şi pentru traduce Burtică, ministrul comerţului trului afacerilor externe al numit Liudevit Dcjmar. In Prin amendamentele la Con în continuare câ în planul
mică socialistă, un document rea în viaţă cu succes a pro Bohm, ministrul finanţelor, U.R.S.S. \ afară de preşedinţii skupşti- stituţie, oamenii muncii au de dezvoltare economică a
care determină colaborarea gramului nostru complex ! E. Wappler, şeful secţiei plan- exterior, Ioan Avram, minis nelor republicane şl ale pro căpătat o armă nouă şi pu ţârii „este important să se
finanţe a CC. al P.S.U.G., S.
trul industriei
construcţiilor
noastră economică in urmă Pentru sănătatea dumnea de maşini, Florea Dumilrescu, La sesiune a fost prezentă vinciilor autonome, care in ternică în lupta împotriva fe evite tot ceea ce s-a dovedit
toarele 2-3 decenii. Acest do voastră, tovarăşi ! Moke, şeful secţiei C.A.E.R. o delegaţie guvernamentală tră în componenta prezidiu nomenelor ce ameninţă cu negativ în trecut. Es(e vorba
cument nu prezintă doar o Participanţii la dejun, ca la Biroul Consiliului de Mi ministru] finanţelor, Radu a Republicii Socialiste Fede lui prin funcţie, din acest or degradarea relaţiilor socialis- în primul rînd de investiţi
mare însemnătate economică re s-a desfăşurat într-n at niştri. Constantinescu, vicepreşedin rative Iugoslavia, invitată în gan federal mai fac parte ic bazate pc autocondueere. ile nerentabilc, de închista
pentru ţările noastre socialis mosferă caldă, tovărăşească, Din delegaţia Republicii te al Comisiei guvernamenta baza Convenţiei încheiate în eîte doi membri din repu Amendamentele consolidează rea regională, de diverse for
te. ci şi o marc însemnătate au subliniat cu aplauze toas Populare Mongole au făcut le de colaborare şi cooperare tre C.A.E.R. şi guvernul aces blici şi cîte unul din provin caracterul democratic al so me de transfer nejustificat de
politică şi ideologică. Este turile rostite. parte : Sonomin Luvsan, pre economică şi tehnic^, Emi- tei ţâri privind participarea ciile autonome cietăţii, aprofundează egalita venituri etc. Politica noastră
şedinte ad-înterim al Consi lian Dobreseu, consilier la R.S.F, Iugoslavia la lucrările tea in drepturi a popoarelor de dezvoltare în viitor va
Membrii Prezidiului RS.F.I.
liului de Miniştri, conducăto CC. al P.C.R.. Vasile C.liga, organelor consiliului. Din de au semnat apoi jurămîntul, şi naţionalităţilor iugoslave. trebui să permită o eficienţă
ŞEDINŢA COMITETULUI rul delegaţiei, D Gombojav, adjunct al ministrului a- legaţie au făcut parte : A- care n fost citit dc preşedin „Concepem democraţia ast sporită investiţiilor, o coor
vicepreşedinte al Consiliului rfaterilor externe, Vasile leksandar Grilicikov, prim- tele Skupştinei Federale. fel îneît tindem să stabilim donare a intereselor şi a pla
EXECUtlV AL C. A. E. R. de Miniştri, reprezentantul Bucur, locţiitorul reprezen vicepreşedinte a! Vecei Exe înainte de alegerea pre într-o măsură toi mai marc nurilor de dezvoltare în con
permanent al R. P. Mongole tantului permanent al Româ cutive Federale, conducăto o apropiere între caracterul textul unei pieţe Iugoslave
La 29 iulie a.c., ia Bucu nin, P. Valyi, vicepreşedin în C.A.E.R., D. Sodnom, mi niei în C.A.E.R. rul delegaţiei, D. Djokovici, şedintelui şi a Prezidiului statal şi popor, în măsura în unitare, a legăturii ei multi
reşti a avut loc a 54-a şedin te a] Guvernului Revoluţionar nistru, prim-vicepreşedinte al Din delegaţia Republicii membru al Vecei Execu- I RS.F.I., Mialko Todorovici a care acest lucru este posibil,
ţă a Comitetului Executiv al Muncitoresc-Ţărânesc Ungar, Comitetului de Stat al Plani Populare Ungare au făcut tive Federale, reprezentantul I fost ales preşedinte al Skup să transferăm această apro laterale cu economia mondia
ştinei Federale.
Consiliului de Ajutor Econo M. Leseciko, vicepreşedinte al ficării, M. Peljee, ministru al parte : Jeno Fock, preşedinte R.S.F. Iugoslavia pe Ungă | piere la bază", a arătat vor lă şi cu cuceririle tehnologice
mic Reciproc. Consiliului de Miniştri al energeticii, industriei combus le Guvernului Revoluţionar C.A.E.R,, V. Juricici, şeful I In încheierea şedinţei co bitorul. ale acestei economii-.
La şedinţa Comitetului E U.R.S.S. tibilului şi geologiei, Ţ. Mo- Muncitoresc-Ţărânesc Ungar, Misiunii permanente a lugo- I mune a Camerelor Skupşti
xecutiv au participat: T. Ţo- Şedinţ-a Comitetului Exe Jom, ministrul finanţelor, S. conducătorul delegaţiei, P. Va slaviei de pe lingă C.A.E.R., I nei Federale, a luat euvlntul
preşedintele losip Broz Tito.
lov, prim-vicepreşedinte al cutiv s-a desfăşurat sub pre Tumur, preşedintele Consiliu lyi, vicepreşedinte al Guver M. Markovici, adjunct al 6e- n
Consiliului de Miniştri al şedinţia lui M. Leseciko, vi lui administrativ al Băncii de nului Revoluţionar Muncito- crelarului de stat pentru a- jj „N-aş dori să apreciez a
R.P. Bulgaria, F. Hamouz, vi cepreşedinte al Consiliului de Stat, D Zagasbaldan, preşe resc-Ţârânesc Ungar, repre facerile externe. I cum amploarea semnificaţiei
cepreşedinte al guvernului Miniştri al U.R.S.S. dintele Direcţiei Centrale de zentantul permanent al Unga- La lucrările sesiunii a I dezbaterilor publice In ca Vesti din tarile socialiste
dru] cărora oamenii muncii
R.S. Cehoslovace, G. Weiss, Statistică, D. Jondon, adjunct 7-iei în C.A.E.R., L. Faluvegy, XXV-n a participat N. V. Fad- B s-au pronunţat direct pentru
vicepreşedinte al Consiliului Comitetul Executiv a adoptat al ministrului afacerilor ex •ministrul finanţelor, J. Kap- deev, secretarul Consiliului I amendamentele
propuse
la '
de Miniştri a) R.D. Germane, un protocol cu privire la terne. lar, adjunct de şef de secţie de Ajutor Economic Reciproc. II Constituţie — a spus pre
D. Gombojav, vicepreşedinte organizarea lucrărilor în ve Din delegaţia Republicii la C.C. al P.M.S.U , J. Szita, In şedinţa de joi, au fost U şedintele Tito. Doresc să sub SOFIA 29 (Agerpres), — MOSCOVA 29 — Cores-
al Consiliului de Miniştri al derea îndeplinirii Hotâririi Populare Polone au făcut conducătorul Secretariatului examinate şi adoptate docu- | liniez numai câ toate popoa Constructorii bulgari au ter pondentu! Agerpres, La.u-
R.P. Mongole, M. Jagielski, Sesiunii a 25-a a Consiliului parte : Piotr Jaroszewicz, pentru legături economice in mentele în problemele înscri- f] rele şi naţionalităţile noastre minat barajul de 104 metri ren ţiu Duţă, transmite (
vicepreşedinte al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc preşedintele Consiliului de ternaţionale de pe lingă Con se pe ordinea de zi, precum şi M au demonstrat fără echivoc al centralei hidroelectrice Marea conductă de ga-
de Miniştri al R P. Polone, şi a aprobat planul de mun Miniştri, conducătorul delega siliul de Miniştri, I. Hetenyi, Comunicatul cu privire la flj în ce măsură sînt interesate „Kricim" de pe rîuI Vicea. ze ,.Aurora boreală", care
Gh. Râdulescu, vicepreşedinte că al Comitetului Executiv ţiei. M. Jagielski, vicepreşe vicepreşedinte al Oficiului cea de-a XXV-a sesiune a 1 să păstreze unitatea ţării, să In prezent, pe acelaşi tiu va uni localităţile nordice
al Consiliului de Miniştri nl al C.A.ER., pentru cel de al dinte al Consiliului de Miniş Naţional al Planificării. L. Consiliului de Ajutor Econo- I soluţioneze problemele ei vi sînt in curs de desfăşurare Vuktîl — Uhla — Ribinsk
Republicii Socialiste Româ- doilea semestru al anului 1971, tri, reprezentantul permanent Papp, locţiitor al reprezentan mic Reciproc. tale, să înfăptuiască continui lucrările de construcţie a u — Torjok, pe o distanţă de
tatea dezvoltării revoluţionare nui baraj de 144 de metri 1 500 km (paralel cu cea
a Iugoslaviei socialiste". al unei alte centrale — „An construită ân anii recentului
toni vanovţî". Ambele obiec cincinal) se apropie in pre
Mulţumind tuturor oameni
tive, care vor dispune
de
lor muncii, organizaţiilor so- lacuri de acumulare de ma zent de aşezarea nordică
c o I G cîal-politiee, skupştinelor re re capacitate, vor avea o ta. Conducta va trece, în a
Nadîm, venind dinspre Uh-
publicane şi provinciale pen
putere instalată de aproxi
ceastă porţiune, prin bazi
tru încrederea ce mi s-a a
cordat şi de această dată, a mativ 250 000 kW. Lacurile nul mlăştmos al Peciorei,
arătat Tito, doresc să subli de acumulare vor asigura, prin ţinutul de tundră Bol-
totodată, apa necesară iri
cu privire la cea de-a XXV esiune niez că voi face totul pentru gării unor zone fertile din şezemelskaia, va traversa
zeci de cursuri de apă
şi
a justifica această încredere.
judeţele Plovdiv şi Pazard-
Dar, am în vedere aici spri
larâ a îngheţurilor veşnice
jinul poporului în direcţia so jik. Potrivit planului. con bălţi pină în zona transpo-
a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc luţionării energice a fenome strucţia sistemului hidro jet a! gazelor siberiene. Spre
de undş ţîşneşte puternicul
nelor negative savi litigioase
energetic de pe rîul Vicea,
ce apar în procesul dezvol
Uralului, aducînd mari can
tării continue a societăţii declarată şantier al tinere sud. ea va traversa culmile
noastre. tului, va fi terminată în n-
Intre 27 şi 29 iulie 1971, a perfecţionării în continuare a capacitatea lor dc a găsi in cc în continuare a sistemului membre ale C.A.E.R. vor în tităţi de gaze regiunilor in
nul 1973. Ea face parte din
avut Inc la Bucureşti cea colaborării şi dezvoltării in mod colectiv cele mai indi relaţiilor economice interna făptui cu succes Programul „Prezidiul RSF.I. ales a- complexul de măsuri prevă dustriale ale părţii europe
de-a XXV-a sesiune a Consi tegrării economice socialiste cate soluţii pentru sarcinile ţionale dintre ţările membre complex al adincirii şi per eum de noi reprezintă o im ne a U.R.SS. In apropiere
liului dc Ajutor Economic a ţârilor membre ale C.A.E.R., complexe, care contribuie la ale C.A.E.R. In acesta sînt de fecţionării in continuare a portantă noutate în viaţa co zute de planul cincinal al
Reciproc. aplicabile la condiţiile istori întărirea forţei întregii comu finite căile concrete şi terme colaborării şi dezvoltării in munităţii noastre, a spus în Republicii Populare Bulga de rîul Peeiora, pe traseul
La lucrările sesiunii au ce concrete ale etapei actua nităţi socialiste. In aceste nele înfăptuirii acţiunilor dc tegrării economice socialiste, !j continuare vorbitorul. Tre ria, potrivit căruia pînă în in construcţie, au început
participat delegaţiile ţărilor le a construirii socialismului succese s-a manifestat rolul colaborare legate dc soluţio adoptat in unanimitate, ceea ' buie să facem totul pentru anul 1975, producţia de e lucrările pentru instalarea
membre ale C.A.E.R., condu şi comunismului. activ al Consiliului de Aju narea celor mai importante ce va constitui un factor im ca acest for să înceapă să nergie electrică a ţârii tre
se de tovarăşul Slanko To- In conformitate cu aceste tor Economic Reciproc ca or probleme economice, îndeo portant al accelerării mersu- j funcţioneze imediat. Prezidiul buie să crească cu 54 la su uneia din cele mai mari sta
dorov, membru al Biroului hoturîri dc principiu, Sesiu ganizaţie de colaborare eco sebi a unor asemenea pro lui lor înainte pc calea con- [I RS.F.I. va trebui să acţione tă faţă de anul 1970 ţii de pompare din Siberia.
Politic al C.C. al PC Bul nea a XXV-a a Consiliului nomică dc tip nou. care con bleme cum sînt asigurarea c- slrucţiei socialiste şi comunis- I
gar, preşedintele Consiliului de Ajutor Economic Reciproc jugă eforturile statelor socia eonomici naţionale cu com te, al întăririi păcii şi secu- I J
«le Miniştri al R. P. Bulga a adoptat in unanimitate Pro liste egale în drepturi şi su bustibil şi materii prime, cu rilăţii internaţionale.
ria, tovarăşul Lubnmir Strou- gramul complex a( adincirii verane. utilaje perfecţionate din punct Programul complex al adîn-
gal, membru al Prezidiului şi perfecţionării în continua La baza întregii activităţi de vedere tehnic, precum şi cirii şi perfecţionării in con Criza ministerială a regimului
C.C. al PC, din Cehoslova- re â colaborării şi dezvoltării a C.A.E.R stau principii le asigurarea necesarului popu tinuare a colaborării şi dez
ria, preşedintele Guvernului integrării economice socialis internaţionalismului socialist, laţiei in mărfuri industriale voltării integrării economice j
R. S. Cehoslovace, tovarăşul te a ţărilor membre ale respectării suveranităţii dc şi alimentare. socialiste a ţârilor membre I Lon Noi-Sirik Matak
tVilli Stoph, membru at Bi C.A.E.R Programul com stat, independenţei şi intere Toate acestea vor consolida ale C.A.E.R. va fi publicat în I
roului Polii ic al C. C. al plex, elaborat cu efortu selor naţionale, neamestecului presă în zilele imediat urmă- I
P.S.U G , preşedintele Consi rile colective ale tutu in treburile interne ale Rări şi mai mult unitatea politiră toare. PNOM PENH 29 (Ager Adunare naţională şi-a expri ţiei Lon Nol-Sirik Matak nu
liului de Miniştri a? R D. ror statelor membre ale Con rilor. egalităţii depline în şi coeziunea ţărilor socialis La sesiune a fost exami- I pres). — O atmosferă de cri mat neîncrederea in IChung au afectat însă cu nimic de
Germane, tovarăşul Sonomin siliului, se prevede a fi rea drepturi şi liberului consim- te frăţeşti, ceea ce are o deo nat, dc asemenea, raportul I ză ministerială domneşte la Hay Ly, „ministru al comei - gradarea galopantă a situa
Luvsan. membru al Biroului lizat pe etape, în decurs dc tămint, avantajului reciproc sebită însemnătate in lupta Comitetului Executiv cu pri- I Pnom Penh în urma înrăută ţulvii şi al aprovizionării" la ţiei economice, observă co
împotriva imperialismului, a
Politic al C C. al P P R Mon 15-20 ani. şi întrajutorării tovărăşeşti. virc la activitatea organelor I ţirii considerabile a situaţiei Pnom Penh, acuzîndu-1 dc respondentul AFP. Preţurile
gol, preşedinte ad-interim al Sarcinile noi şi metodele şi Integrarea socialistă nu este politicii sale dc subminare a Consiliului de Ajutor Econo- I economice în zonele adminis „gestiune defectuoasă a mi continuă să crească în mod
Consiliului dc Miniştri al formele integrării economice însoţită de crearea dc orga poziţiilor socialismului mon inie Reciproc intre sesiunile Jj trate de regimul Lon Nol-Si- nisterului său" şi obligîndu-1 catastrofal, exporturile au
R. P. Mongole, tovarăşul Piolr socialiste, corespunzătoare a- ne supranaţionale. După a dial, în lupta pcnlvu afirma a XXIV-a şi a XXV-a ale j rik Matale, relatează din ca să-şi prezinte demisia. Func fost practic întrerupte, defi
Jaroszewicz, membru al Bi ccstor sarcini, care şi-nu gă ceste principii se vor călăuzi rea superiorităţii noii nrîn- C.A.E.R. In această perioadă, I pitala cambodgiană corespon ţia sa a fost preluată, în mod citul balanţei ‘comerciale se
duiri asupra capitalismului in
roului Politic al C. C. nl sit expresie concretă în pro tărîlc membre ale C.A.E.R. şi in ţările membre ale C.A.E.R. I dentul agenţiei France Pres- temporar, dc Sole Chhong, vi degradează permanent, în
P.M.U Polonez, preşedintele gramul complex se ba în procesul adincirii şi per toate domeniile vieţii socia şi în organele Consiliului s-a I se. Dificultăţile economice cepreşedinte al administraţiei vreme ce cheltuielile milita
le. pentru creşterea prestigiu
Consiliului de Miniştri al R.P. zează pe experienţa cola fecţionării în continuare a co lui şi influentei sociatismului desfăşurat o vastă şi fruclu- I ale regimului — scrie cores de la Pnom Penh, dar şi a re sporesc ea urmare a efor
Polone, tovarăşul Ion Gheor laborării şi dezvoltării inte în lume, pentru întărirea în oasă activitate cu privire la | pondentul AFP — au deve cesta urmează să compară în turilor regimului de la Pnom
ghe Maurer. membru al Co borării ţărilor membre ale grării economice socialiste. în tregului front antiimpcrialisl. pregătirea proiectului Progra- | nit aiît de grave, îneît au faţa „Adunării Naţionale" sub Penh de a supravieţui acţiu
mitetului Executiv, at Pre C.A.E.R , acumulată de-a făptuind Programul complex mului complex. In cursul ela provocat o vie agitaţie pînă nilor lansate de forţele popu
zidiului Permanent al C.C. al lungul n peste 20 de ani adoptat de sesiune. Participanţii Ia sesiune au borării acestuia, ţările mem şi în rîndurile guvernanţilor acuzaţii similare. Schimbări lare de rezistenţă cambod
P.C.R. preşedintele Consiliu in domeniul specializării şi Participanţii ta sesiune por reafirmat în unanimitate că bre ale C.A.E.R. şi organele de la Pnom Penh. Aşa-zisa le din rîndurile administra giene.
lui de Miniştri at Republicii cooperării in producţie, al nesc de la faptul câ adînci- ţările tor sînt gata să între Consiliului au trecut la rea
Socialiste România, tovarăşul coordonării planurilor cinci rea şi perfecţionarea colabo prindă toate măsurile orga lizarea iii practică a nume
Jeno Fock, membru al Birou nale dc dezvoltam a econo rării economice şi fchnico-şti- nizatorice, economice şi ju roase acţiuni cuprinse în Pro
lui Politie al C.C. al P.M S. miei naţionale. Sub conduce i n li fi ce şi dezvoltarea inte ridice necesare, care să asi gram. găturile cu Malta, a decla
Ungar, preşedintele Guvernu rea partidelor lor comuniste grării economice socialiste re gure îndeplinirea eficientă a Sesiunea a aprobat activita rat în Camera Comunelor
lui Revoluţionar Munciloresc- şi muncitoreşti, pc baza îm prezintă un proces — conşti Programului complex. Ei por tea Comitetului Executiv al 1 ! MOSCOVA. — In 1
Ţărăncsc Ungar, tovarăşul binării eforturilor proprii cu ent şi planic reglementat dc nesc dc la faptul că, pe măsu ; drum spre patrie, la j lordul Balniel, ministru dc
Alexei Kosîghin, membru al dezvoltarea colaborării reci partidele comuniste şi mun ra înfăptuirii acţiunilor pre C.A.E.R desfăşurată în peri- I ; Moscova a sosit, inier- j stat la Ministerul Apărării.
a I
dintre
oada
sesiunile
Biroului Politic al CC. al proce. ţările membre ale citoreşti şi guvernele ţărilor văzute in programul complex, ; curi, venind de la Pa- ■ El a precizat, totodată, câ
P.C U S.. preşedintele Consi C.A E R au obţinut în aceas membre ale C.A.ER — al di a acumulării dc experienţă şi XXIV-a şi a XXV-a ale Con- I i ris, Le Duc Tho, nicm-
siliuluî.
liului de Miniştri al Uniunii tă perioadă mari succese in viziunii internaţionale socia tinînd seama de noile ne : bru al Biroului Politic, poziţiile celor două guverne
Sovietice. toate domeniile vieţii social- liste a muncii. a( apropierii cesităţi şi posibilităţi ale In scopul adincirii şi per : secretar al C.C. al Par- sînt foarte divergente şî câ
La sesiune a participat o polilice şi economice. Produc economiilor lor şi al formă adincirii şi perfecţionării în fecţionării pe mai deportc a I j tidului celor cc mun- ,,ar fi foarte dificil să se a-
delegaţie n R S.F I., condusă ţia industrială în ţările mem rii unei structuri moderne, de continuare a colaborării şi colaborării în domeniul ac(i- I ! eesc din Vietnam, con- î jungâ la un acord". Pe de
bre ale C A.ER. a crescut în
dc tovarăşul Alcxandar Grli- anul 1970 în comparaţie cu înaltă eficientă a economi dezvoltării integrării econo vitalii de planificare şi a I j silier special al delega- ! altă parte, lordul Balniel a
cikov, prim-viccpreşcdînte al anul 1950 dc aproape G.R ori, ilor naţionale, al apropierii mice socialiste a ţărilor mem participării eficiente la aceas j ţiei R.D. Vietnam la Ş avut, de asemenea, o între
tă colaborare
organelor
a
Vecei Executive Federale a în timp ce în statele capita şi egalizării treptate a nive bre nlc C.A.E.R., Programul centrate de planificare, sesi I convorbirile de Ia Pa- j vedere cu Peter Tancev, subliniat eâ Marea Brilanie
complex va fi
completat şi
R.S F Iugoslavia. liste dezvoltate a crescut nu lurilor dezvoltării lor econo unea a constituit Comitetul : ris In problemele Viet- | iui exclude eventualitatea u
La lucrările sesiunii a luat mai de 2.R ori. Ca rezultat al mice, al formării unor legă precizat în baza recomandă | namului, informează a- j prim-vicepreşedinte al Con nei contribuţii financiare a
parte tovarăşul N. Faddeev, colaborării reciproce a ţâri turi profunde şi stabile in rilor sesiunilor Consiliului şi, Consiliului de Ajutor Econo ; genţia TASS. siliului de Miniştri al R.P. N.AT.O pentru a se găsi o
mic Reciproc pentru colabo
de asemenea, va fi concreti
secretarul Consiliului de A- lor membre ale C.A.ER., au principalele ramuri ale ceo- zat prin încheierea de acor rare in domeniul activităţii Bulgaria.
jutnr Economic Reciproc. fost create numeroase ramuri nomici, ştiinţei şi tehnicii, al duri corespunzătoare. dc planificare. soluţie problemei reînnoirii
Sesiunea Consiliului a fost industriale noi, au fost con lărgirii şi întăririi, pc aceas Sesiunea declară că la în acordurilor militare şi fi
In vederea adincirii şi per
prczîdală dc tovarăşul Ion struite sute de mari obiecti tă bază, a pieţei internaţio făptuirea acţiunilor prevăzu fecţionării in continuare a SOFIA — Preşedintele LONDRA. —Marea Brîfa- nanciare dintre Londra şi
Gheorghe Maurer. preşedin ve economice. Schimburile nale a acestor ţări, al perfec te în Programul complex poa colaborării în domeniul ştiin Consiliului de Stat al R.P. nie nu doreşte să rupă le La Valleta.
tele Consiliului dc Miniştri reciproce de mărfuri ale ţâ ţionării relaţiilor marfă-bani. le participa total sau parţial ţei şi tehnicii, sesiunea a Bulgaria, Todor Jîvkov, l-a
al Republicii Socialiste Româ rilor membre ale C.A.E.R. au Partidele comuniste şi mun oricare ţară nemembră a primit pe Abdcl Halim
nia, conducătorul delegaţiei sporit în ultimii 20 de ani de citoreşti şi guvernele ţărilor C.A.E.R. Ţările membre ale transformat Comisia perma Khaddanv vicepremîcr şi
nentă C.A.E.R. pentru coordo
române peste 7 ori ; au fost create membre ale C.A.E.R adîncesc C.A.E.R. vor dezvolta şi în narea cercetărilor ştiinţifico ministru dc. externe al Si WASHINGTON — Purtătorul de cuvint al Casei [
Tovarăşul Gheorghe Rădu premise solide pentru creşte şi perfecţionează colaborarea viitor colaborarea economică riei, aflat intr-o vizită ofi Albe, Ronald Zicglcr, a anunţat numirea oficială cu i
lcscu. vicepreşedinte al Con rea acestora în cincinalut cu şi dezvoltă integrarea econo şi (chnieo-ştiinţifică cu cele şi tehnice în Comitetul Con cială la Sofia. Cu acest pri începere de la I august, in cablate de conducător al |
siliului dc
Ajutor Economic a
siliului de Miniştri al Repu rent cu nuă aproape două mică socialistă în scopul so lalte ţări socialiste Ele vor Reciproc pentru colaborare I lej, informează agenţia delegaţiei S U.A. Ia convorbirile cvadripartitc de la j
blicii Socialiste România, treimi. Se înfăptuieşte un luţionării cu cit mai mult dezvolta şi în continuare le tehnîro-ştiîntifică. BTA, a avut loc o convorbi Paris în problema Vietnamului a Iui William Porter,
preşedintele Comitetului Exe larg schimb dc realizări Ich- succes a celor mai importan găturile economice şi tclini-
în prezent ambasador la Scul. Zicglcr a ren miri ti t câ
cutiv at C.A.ER., a prezen nico-ştiinţifice şi de experi te sarcini sociaJ-cconomicc co-ştiinţifice cu ţările in curs Ţinînd scama de cerinţele I re cu privire la relaţiile actualul conducător al delegaţiei americane, ambasa i
dintre cele două ţări, pre
tat o informare cu privire la enţă înaintată în producţie. ale ţărilor lor, în scopul dez dc dezvoltare şi cu statele ca colaborării multilaterale a ţă cum şj în legătură cu o se dorul David Bi uce, şi-n prezentat demisia „din motive |
problemele supuse spre exa Succesele obţinute în dez voltării continue a forţelor pitaliste dezvoltate, pe baza rilor membre ale C.A.E.R. în
minare sesiunii. voltarea ţărilor membre ale de producţie, atingerii celui principiilor coexistentei paş domeniu) telecomunicaţiilor, rie de probleme internaţio- de sănătate". Ziegler a precizat, de asemenea, câ la
şedinţa programată pentru joi 29 iulie, delegaţia a-
Oaspetele sirian
a
sesiunea a constituit Comisia
nalc.
Conducătorii partidelor co C.A.E.R., întreaga practică a mai înalt nivel tchnico-ştiin- nice. egalităţii in drepturi, permanentă C.A.E R pentru mericanâ va fi condusă pentru ultima dată dc David
muniste şi muncitoreşti şi activităţii C.A.E.R. reprezin ţific, creşterii bunăstării po poşte şi telecomunicaţii. transmis lui Todor Jivkov Bruce Pînă la instalarea lui Porter, conducerea dele
şefii guvernelor ţărilor mem tă o mărturie a uriaşelor po porului, întăririi capacităţii avantajului reciproc şi res invitaţia preşedintelui Si
bre ale C A E R.. la cca de-a sibilităţi cuprinse în nrîndui- de apărare a ţărilor membre pectării suveranităţii Lucrările celei de-a XXV-a riei de a face o vizită în a gaţiei va fi girată de Philip Mabib. care urmează sâ-l
XXIII-a sesiune (specială), rea socială socialistă, în divi ale C.A.ER Participanţii la sesiune ex Sesiuni a Consiliului s-au ceastă ţară. înlocuiască pe acesta la Seul.
care a avut loc la Moscova ziunea internaţională socialis Adoptînd Programul com primă convingerea că. sub desfăşurat în spiritul priete
în aprilie 1909, au stabilit tă a muncii, demonstrează plex, Sesiunea C.A E.R consi conducerea partidelor comu niei şi al colaborării tovără Abdel Halim Ivhaddam a
sarcinile de bază şi direcţiile înalta eficienţă a acţiunilor deră înfăptuirea acestuia ca
de principiu ale adincirii şi comune ale statelor socialiste, o bază a perfecţionării plani- niste şi muncitoreşti, ţările şeşti.
Redacţia şi administraţia ziarului! Deva, str. Dr. P. Groza, nr. 35. Telefoane nr. 123 17 şi 1 15 88. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.