Page 101 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 101
^ tttm tn tttm n rftfrin rtt9 p m m m n N m iw n rrn rm m ttm iiin n n in t0 ^
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ!
Noul guvern iugoslav
Din presa străină
Stabilirea de relaţii diplo
matice între R.P. Chineză
I
şi Sierra Leone
i
Din ţările socialiste
? Cadran, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5 151 * SIMBATA 31 IULIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI
SCHIMB DE EXPERIENŢA
3 4 0 0 0 tone Acţiuni patriotice ale pionierilor
aglomerat carea patriotică a pionieri adăpătorile automate, graj
Un rol de seamă în edu
durile cu o înaltă mecani
lor îl constituie. în perioa zare a procesului de pro „Jocuri olimpiceM
peste da vacanţei, acţiunile de ducţie, precum şi secţiile
muncă patriotică organiza anexe. Apoi, pionierii au a ale copiilor
te în tabere. In acest scop,
Jutat membrii cooperatori
Di PREPARARE—mijloc important prevederi pionieri din Hunedoara, la strânsul spicelor de pe nierilor, în cadrul unei
Vineri la Palatul Pio
urma combinelor.
Simeria, Deva, aflaţi în ta
şedinţe a
Comitetului
In acest an colectivul de
Rudlla, Judeţul Braşov, au
muncă de la fabrica de băra interjudeţeană de la la Luîndu-şl rămas bun de executiv al tetratlonu-
cooperatori,
membrii
lui, s-a luat o serie de
cooperativei
aglomerare nr. 2 din C.S.
de creştere a gradului de Hunedoara a obţinut suc agricole de producţie din pionierii s-au întors în ta cestei tradiţionale com
fost oaspeţii
hotărîri pe marginea a
bără cil sentimentul unei
cese frumoase în întrece
comună. După ce inginerii
rea socialistă, reuşind si Radu Dăduşescu şi Amalia datorii împlinite, mîndri că petiţii. Astfel, s-a sta
producă, peste prevederile Opriş au vorbit pionierilor au putut fi şi ei părtaşi la bilit ca următoarele e-
valorificare a minereurilor planului, 24 000 tone aglo despre rolul C.A.P. în via strîngerea recoltei. ditii ale tetratlonulul
internaţional al priete
merat. realizînd şi economii
comunei, s-a
vizitat
ta
niei să se dispute
în
de
milion lei la
prof. M. CONSTANTINESCU
peste 1
preţul de cost. Aceste re cooperativa, mulgătorile şi R.P. Mongolă (1972).
zultate se datoresc respec R.D. Germană (1973) şl
tării întocmai a tehnologici Cehoslovacia (1974).
de fabricaţie, folosirii la Cu prilejul conferin
întreaga capacitate a utilaA 1 ţei internaţionale de la
Construirea societăţii socialiste multilateral dezvol Jelor şi a fondului de timp. Bucureşti, s-a efectuat
tate impune atragerea in circuitul economic a tuturor Predarea la timp şl Integrală a obligaţiilor un prim schimb de pă
resurselor naturale de care dispune ţara noastră în Printre cei care şi-au a reri cu privire la orga
vederea valorificării lor complexe şi cît mai comple dus un aport deosebit la a- nizarea. fncepind cu a
te. Ca urmare, industriei extractive — principalul fur ccste realizări pot fi amin la fondul de stat nul 1974. a unor „Jocuri
nizor de materie primă pentru întreaga economie na tiţi aglomeratoriştii Ionescu ! olimpice" ale copiilor,
ţională — ii revine un rol însemnat atît pe linia creş Gheorghc, Vasilc Vrabie, j proiect ce fusese pre
terii cantitative cit şî mai ales pe linia îmbunătăţirii Gheorghe Vilă, Mate» Knuff, i Muncitorul Nicolae AlmAşaj». sc Impune In cadrul atelierului işi onorează zentat anul trecut la
calitative a producţiei. Ştefan Bădici şi alţii. | de lntre|lnere al U.U.M. Petroşani prin mfileatrle profesională şl Sofia. |
Prepararea mecanică a substanţelor minerale utile, conştiinciozitate tn munca.
ca primă verigă n tehnologiei de transformare a ma exemplar datoriile TENIS India—
teriei prime minerale în produse utile societăţii, este
chemată la îndeplinirea unor importante sarcini pen Komânia 7*1
Inţelegînd că onorarea la
tru creşterea continuă a gradului de valorificare a Adunări g en erale a le salariaţilo r timp şl integrală a obliga boabe decît era stabilit ini
substanţelor minerale utile, problemă care necesită ţial, onorindu-se astfel şi Pe terenul de gazon
eforturi susţinute pe linia perfecţionării tehnologiilor ţiilor la fondul centralizat unele datorii restante. al Clubului naţional de
de produse agricole al eta-
actuale de extracţie şi preparare. Ou multă seriozitate şi sport din Delhi, în pre
tulai este una din îndatori răspundere s-au preocupat
In acest context, Centrului de cercetări şi proiectări rile patriotice de căpetenie de achitarea obligaţiilor ce zenţa a circa 5 000 dc
pentru minereuri neferoase Deva îi revin sarcini deo Analiza critică, propunerile ce revine cooperativelor Ic-au revenit şi conducerile spectatori, a început ieri
sebite, cărora colectivul unităţii se străduieşte să le agricole, numeroase unităţi cooperativelor agricole din meciul dintre echipele
facă faţă în mod onorabil. Preocupările colectivului au transportat pînă acum la Romos, Bobîlna, Lâpuşnic, de tenis ale României
de specialişti îmbracă probleme de interes economic bazele de recepţie întreaga Haţeg, Archia, Bîrcea Mică, şi Indiei, care îşi dis
general, cum ar fi cele legate de valorificarea de noi constructive — expresie elocventă cantitate de grîu prevăzu Bâcia şi altele. Prin modul pută una din semifina
resurse materiale, elaborarea de tehnologii şl perfec tă. Dintre acestea se deta lăudabil în care au înţeles lele interzonale ale Cu
ţionarea celor actuale de extracţie şi preparare a mi şează exemplele oferite de să-şi aducă aportul la con pei Davis. După prime
nereurilor. Ponderea principală o au tefnele de cerce către C.A.P. Pricaz, Sime stituirea fondului centralizat le două partide de
tare, care au în vedere stabilirea tehnologiilor de pre ria şi Orâştle — unităţi ca de produse agricole, unită simplu, scorul este
lucrare pentru minereurile din zone şi zăcămintele a responsabilităţii muncitoreşti re au predat suplimentar, ţile amintite oferă o dova egal : 1-1. Dcsfăşurind
noi deschise, a minereurilor oxidate şî cu conţinuturi faţă de ceea ce era planifi dă., concretă a răspunsului un Joc excelent. Ilie
în
Năstase l-a învins
mai scăzute, precum şi îmbunătăţirea tehnologiilor ac cat, datorită producţiilor su dat prin fapte ajutorului trei seturi 6-3. 6-3, 6-4
tuale de preparare, în vederea creşterii gradului de • Colectivul de muncă al Exploatării mi Aliate în plină desfăşurare, perioare obţinute, impor multilateral — material, teh pe Jaideep Mukhertea
recuperare a unui număr cît mal mai mare de ele niere Certej a suplimentat angajamentul anu adunările generale ale sala tante cantităţi dc cereale, nic şi financiar — dat de şl echipa română a Tnat
mente extrase Astfel, ca urmare a cercetărilor între riaţilor — expresie pregnantă fără a afecta însă fondul- statul nostru în vederea conducerea cu 1-0. Dar
prinse pentru stabilirea posibilităţilor de valorificare al cu incă 1 milion lei la producţia globală şi cu a înaltului democratism pre stabilit pentru retribuirea sporirii producţiei agricole. formaţia indiană a ega
complexă a zgurilor provenite din metalurgia cupru 10 la sută la productivitatea muncii. zent în toate sectoarele vieţii e muncii. De asemenea, coope Pe măsură ce se incheie re lat scorul, prin victoria
lui, s-a trecut Ia valorificarea cu succes a unor depo conomice şi sociale — prileju ratorii din Cristur au dat coltatul cerealelor păioase, nbtînută dc Premîif
zite de zgură, din care au fost recuperate şi redate e iesc analizarea .problemelor în plus, peste prevederile este de aşteptat ca fiecare Lall cu 14-12, 6-3. 9-7
conomiei naţionale Importante cantităţi de metale ne majore ale activităţii prezente contractuale, cantitatea de cooperativă agricolă să ma in fata lui Ion Tiriac.
feroase în valoare de peste 25 milioane lei. Minerii propun printre altele şi de perspectivă a întreprin 14 tone grîu, iar de la C.A.P nifeste răspundere deosebi Astăzi arc. loc partida
derilor. Intr-o astfel de adu
Acţiunea de valorificare complexă a minereurilor nare s-au întrunit zilele tre tă pentru achitarea integra dc dublu. Echipele vor
neferoase a fost amorsată şi prin cercetările legate de # Sâporeo unui suitor (a mina Bocşa care va asigura cute şi reprezentanţii salaria Sîntandrei s-a primit in lă a obligaţiilor asumate fa fi cunoscute cu o oră
recuperarea metalelor conexe prezente în minereurile cercetarea zonei respective cît şi îmbunătăţirea aerajului ţilor de la E.M. Certej, care baze mai mult cu 69 tone tă de stat. înainte dc începerea în
trecerii.
prelucrate în instalaţiile noastre. Rezultatele obţinute minei (Ion Segneanu — miner). în acest an va sărbători 225
ţ Să avem asigurat material exploziv suficient şi de
pe această linie pină în prezent sînt valoroase şi ele de ani de Ia începutul mine
bună calitate (Viorel Neagu - miner). ritului pe aceste meleaguri.
deschid noi perspective pentru creşterea rentabilităţii ţ O atitudine moi serioasă faţă de indisciplina)!, dacă La forumul de lucru nl mi
sectorului minier. In cadrul flotaţiei de la EM. Deva, este cazul să nu ii primim in brigadă (Florea Ştefănoaică nerilor din Certej au luat AZI, IN INTERIORUL ZIARULUI: \
pe baza tehnologiei stabilite de cercetătorii noştri, s-a - miner) parte tovarăşii Ioachim Moga,
trecut la extragerea magnetîtei din sterilul rezultat în • Se poate lucra şi de la om la om cu cei indiscipli- prim-secretar al Comitetului
noţi - am experimentat acest procedeu şi a dat rezulta judeţean Hunedoara al P.C.R., Coordonate minereşti — Acolo unde s-a pornit de la cota
te (Ivan Firan - miner). Aurel Lăpuşcâ, directorul ge
% Deschiderea unui chioşc alimentar la sectorul II. Ce zero IB Oamenii de Ungă noi -reportaj-
(C ontinuo in p o g . o 2*o) neral al Centralei minereu
rem sprijin in amenajarea drumului Certej - Sâcârîmb
(Simion Vinţan - muncitor). rilor neferoase Deva, alţi re (pagina a //-a)
prezentanţi ai organelor de
partid şi de stat.
Hotelurile şl cabanele la ora maximei solicitări o Sport
CIUBUL MUNCITORESC Sil CAPETE Din activităţile (Contipuore în pog.‘â,2»o) ( a
anexe—352 964 lei
venituri
PUTERNICE VALENŢE EDUCATIVE! La cooperativa agricoli Z I DE ZI, EFORTURI INTENSE LA
din Căstău a fost înfiinţat
şi lucrează cu rezultate
bune un atelier de confec
ţionat cozi pentru unelte.
Formaţiilor artistice — menii să se recunoască în e taraful clubului. Atît pentru S-a planificat ca din aceas (NMAGAZINAREA RECOLTEI
roii de pe scenă 1 o zi in care timpul liber im tă activitate economică să
mesaj politic pune o gamă largă de mani se realizeze un venit anual
Noul director al clubului, de 310 000 lei. Pînă în pre
tovarăşul Cristian Petreanu, festări !?
Vorbind despre activitatea trebuie să fie sprijinit în -în Directorul clubului ne vor zent s-a reuşit să se obţină Cu fiecare zi ce trece, tot recoltei se întîlneşte şi în
artistică ce se desfăşoară tn tocmirea planului de activita bea despre maniera întocmi un venit de 352 964 Ici, in- mai multe unităţi agricole N O I U N I T Ă Ţ I cooperativele agricole din
cadrul clubului . „Siderurgis- te de către toţi factorii cu rii planului. Participă la a dcplinindu-sc astfel preve încheie recoltatul cerealelor zona Hunedoarei, de unde
tul", fără îndoială, se pot con răspundere în acest sens. A cest act activişti şi responsa derile planului pe întregul păioase sau se apropie de am fost informaţi că încă
semna lucruri bune. dovedite concepe un plan de activita bili culturali, instructori de an. La realizarea acestor terminat cu această lucrare A U T E R M I N A T S E C E R I Ş U L o unitate — este vorba de
venituri îşi aduc contribu
de altfel cu prilejul diferite te din birou într-un stil formaţii, bibliotecari etc. ţia doar 8 oameni. Intre decisivă pentru soarta pro spre C.A.P Huituri — a ter
lor spectacole şi concursuri, funcţionăresc, chiar dacă este Cuvîntul .beneficiarului" însă aceştia se numără v Ilie ducţiei de grîu. La redac minat secerişul griului.
a aderenţei artiştilor amatori sub auspiciile bunelor inten nu se face auzit. Or, tocmai Lingurar, Avram Lingurar, ţie.am primit şi continuă să De asemenea, o contribuţie Prima cooperativă agrico
la diferite formaţii. E destul ţii, va duce imparabil Ia mo această .voce" reprezintă pre Ilie Lingurar II. Marioara sosească numeroase ştiri ca unităţi agricole cooperatiste lă din comuna Geoagiu ca
să amintim că la recentul notonie. Ajungînd aici, ne în ferinţele, cerinţele, gusturile Lupşor, Aurel şi Viorica re ne fac cunoscute roade din rar,a comunei respective substanţială la buna organi re a anunţat că întreaga re
zare a muncii şi In desfăşu
s-a terminat secerişul griu
concurs al formaţiilor artisti trebăm dacă cu toată existen- oamenilor. Se prevede — da- Sas, ale căror ciştiguri sînt le eforturilor susţinute de lui de pe întreaga suprafa rarea In ritm susţinut a se coltă de griti a ajuns in
ce de amatori dedicat aniver pâ cum ne relata tovarăşul O- cuprinse între I 300 — puse de cooperatori şi me ţă cultivată — 378 hectare. cerişului şi-au adus-o briga hambare este cea din satul
sării semicentenarului parti vidiu Morarii — Iniţierea ţi 1 600 lei lunar. Aceste acti canizatori la strîngerea re Pe ogoarele cooperatorilor dierii Hermina Morar şi Cigmău. Tovarăşul Ion Bu-
dului corul mixt şl dansatorii nui sondaj pe bază de ches vităţi se dovedesc a fi coltei. din Tîmpa au lucrat cu Ion Tara, secretarul organi ciur.ian, secretarul comite
populari au ocupat primul loc tionar Fireşte, toate sonda deosebit de rentabile. Ieri, spre exemplu, tova mult spor la seceriş meca zaţiei de partid de la tului comunal de partid,
la finala -judeţeană, iar or A N C H E T Ă jele de opinii sînt utile şi ne In această unitate csle răşul Traian Cristoi, secre nizatorii Nicolae Stoica şi C.A.P. Totia. In vederea în- ne-a comunicat faptul că
chestra de muzică uşoară — cesare, dar principalul în con în curs de organizare şi o tarul comitetului comuna) de Nicolae Stanciu, iar la Totia inagazinării grabnice a în ieri s-a strins recolta de pe
locul al II-Iea. Există forma tactul cu publicul este chiar echipă de construcţii. partid şi primarul comunei tregii recolte, la cooperati ultimele hectare, rezultiml
ţii de muzică populară, bri acţiunea, forţa ei productivă, Răcia, nc-a informat telefo s-a remarcat aportul tracto vele agricole din Petreni şi o producţie cu peste 70 de
găzi artistice, teatru ş.a. în ţa activităţii artistice aminti nic că în toate cele patru ristului Ion Aruncuteanu. Totia, unde grîul de pe o tone mai mare faţă de pre
vederile iniţiale. Cu multă
care activează un mare nn- te reuşeşte oare clubul „Side- Acţiuni ample cu suprafaţă de 74 de hectare tragere de inimă şi interes
mâr de talente provenite din rurgistul" să-şi orienteze acţi s-a secerat manual, s-au au lucrat la înmagazinarea
cadrul combinatului siderur unile 1ntr-o formă proprie, o cartea concentrat importante for fără pierderi a recoltei me
gic. riginală ? „Clubul nu are pî- ţe la transportul snopi canizatorii lonn Uleşi şî Ni
Dar de multe ori. reper nâ acum un specific al side- Clubul are o bibliotecă cu lor ]a arii şi la treicriş. Pe colae Stanciu, precum şi co
toriul acestor formaţii artis rurgiştilor şl este ca oricare 100 000 de volume. Frecvenţa măsură ce se eliberează noi operatorii Sofia Homoro-
tice nu concordă cu cerinţe altul" — spunea tovarăşul zilnică a cititorilor — între suprafeţe de paie şi snopi, dean. Ana Lucaci, Sofia
le educaţiei spectatorului, se Petre Lungu, secretarul comi 35-40. Numărul reprezintă o se acţionează intens la e Herţa, Gheorghiţa Stanciu.
xecutarea arăturilor cu cele
vizează doar realizarea ţinutei tetului de partid al C.S.H. Ba cifră .pozitivă" sau .negati şapte tractoare rămase la Aurelia Susan, Cornel Su
scenice. artistice (tendinţă mai mult decît atît. activită vă" ? dispoziţia cooperativelor a san şi Ion Moga. şoferul u
lăudabilă de altfel), interpre ţile nu intervin direct în e — Ne-am preocupat spora gricole. nităţii.
tarea ori abordarea unor su ducaţia comunistă a celor ca- dic de popularizarea cărţii so- Din raza de activitate a Tn vederea grăbirii- acţiu
biecte minore, desuete etc şi re-i calcă pragul. cial-politice—spune Victoi ina S.M.A. Deva, majoritatea nilor de strîngerc n recol
nu cultivarea unor idei îna Lecturînd proieelu! planu Pîrlca, bilioteeara “ clubului. cooperalivelor agricole au tei. în ultimele zile la co
intate, axate pe realitatea lui de activitate pe luna au Exemplu îî oferă perioada di raportat terminarea seceri operativele agricole din Bre
vieţii cotidiene. Orice acţiu gust a.c. sc observă un oare naintea sărbătoririi semicen şului. Printre acestea se află tea Strei ului. Vîlcele, Bo-
ne culturală, orice spectacol care formalism, o uniformi tenarului cînd. datorită di şi C.A.P. Rîrsău, unde s-n în şorod, S'reislngiorgiu, Din
artistic poate şi trebuie să zare a acţiunilor despre care verselor manifestări pe care magazinat întreaga produc eu Mic. Ostrov şi altele s-a
conţină în sine mesajul poli nu mai c nevoie să demon le-am organizat, au fost soli ţie de grîu deoarece recolta deplasat un număr însem
tic, înaintat al societăţii noas străm că au constituit din- citate în număr mare cărţile tul s-a efectuat în totalita nat dc combine de In uni
tre. totdeauna decalajul dintre socîal-politice. In domeniul te mecanizat. Totodată, au tăţile unde s-a încheiat re
— Să se pună mai marc ac intenţie şi realizarea obiecti îmbunătăţirii muncii cu car ihai încheiat secerişul co coltatul. Prin folosirea a-
cent pe spectacole realizate velor majore ale Instituţiei operatorii din Rîrcca Mică, eestora cu randament sporit
de noi pentru noi — spunea de cultură. De pildă, pentru tea propun înfiinţarea, sau Popeşti şi Archia. La ultime există reale posibilităţi ca
le două unităţi amintite se lu
ion Crîstea, lăcătuş la oţelâ- wduminieâ, B august 1971, pro crează Ia treieratul griului în timpul ccl mai scurt să
ria nr. 2. In conţinutul pro iectul de plan prevede: ora de pe suprafeţele unde‘sece fie strînsă şi înmagazinată
gramelor să fie cuprinsă figu 10 — dimineaţă de poezie; (Continuare în pag. a 2*o) rişul s-a făcut manual. Un întreaga producţie de cerea
ra muncitorului înaintat, oa ora 11 — spectacol oferit de Interes sporit la strîngerea le păioase.