Page 102 - Drumul_socialismului_1971_07

a DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 151 * SIMBATA 31 IULIE 1971
*

Acolo mk s-a pornit de la cota zero Realizări în activităţile industriale

şi prestările de servicii ale C.A.P.

Oraşul Uricani înseam­ cuinţe. Ascensiunea a fost gospodarului priceput, meş­ Potrivit datelor centralizate de Uniu­ Ca urmare, In primele 6 luni ale anu­
nă un început. Ne-am vertiginoasă. Pe măsură ce ter in a înălţa edificii so­ nea Naţională a Cooperativelor Agricole lui. cooperativele agricole şl asociaţiile
obişnuit, ctnd scriem de­ galeriile străpungeau tot mai lide, viguroase. Desigur, lu­ de Producţie, cooperativele şi asociaţiile intercooperatistc de reparaţii şl construc-
spre prefacerile anilor so­ adine pămintul, in căuta­ crurile nu s-au desfăşurat intercooperatisle de reparaţii şi construc- ţii-montaj au obţinut pe această cale o
cialismului, să spunem că rea vetrelor de cărbune, pe ca In basmul in care, cu bă­ (ii-montaj au prevăzut să realizeze tn a­ producţie în valoare de peste I 400 000 000
ele s-au întemeiat pe locuri aceeaşi coordonată verticală ţul fermecat, poţi să pole- cest an din activităţi industriale şi pres­ lei. depăşind rezultatele din întreg anul
iu care odinioară n-a fost se înălţau semeţe, în azur, ieşti totul In aur. Naşterea tări de servicii o producţie in valoare de trecut.
nimic. Aici, unde astăzi se blocurile moderne, tntr-o co­ şi creşterea Uricaniului este circa 2 700 000 000 lei, dublu faţă de anul Printre judeţele care au Înregistrat ce­
afla oraşul Uricani!, a fost relaţie $frfnsă dintre tonele precedent. In acest scop, ele au organi­ le mai bune rezultate se numără Argeş
ceva... In anul In care s-a de cărbune şi apartamentele o epopee a eroismului, sus­ zat. cu mijloace proprii sau prin coope­ şl Ilfov în cea ce priveşte producerea
săpa? prima fundaţie de celor ce-l scoteau la supra­ ţinută de incandescenţa ini­ rare. o serie de noi activităţi anexe cu materialelor de construcţie, Harghita.
construcţie urbană, era o... faţă. milor strîns unite în jurul caracter permanent şi le-au dezvoltat pe Mureş şi Maramureş — în domeniul pre­
partidului.
colină de cinci căsuţe. N-a Uricaniul este oraşul a ­ cele existente. Este vorba de prelucrarea lucrării lemnului. Dolj, Ilfov, Olt, Arad
notat ni\neni acest amănunt, dolescent, viguros, puter- Iar înfăptuirile sînt mari, unor produse agricole, producerea de şi Bihor — la prestări de servicii. Reali­
în nici lAn document al vre­ t}ic ! Adolescenţa înseam­ generoase, pe măsura aspi­ materiale de construcţie, de împletituri, zări deosebite au obţinut, de asemenea,
mii, dar .îl păşim în memo­ nă apoteoza înfloririi a­ raţiilor contemporane. Este In cadru) struagAriel de cilin dri a C. S. Hunedoara lucreazâ ţesături, obiecte de ceramică, de artiza asociaţiile intercooperatlste de reparaţii
ria oamemlor, a celor care cestui oraş, înscris pe suficientă o plimbare prin ?l m oncllom l loan Rotam. Obtcctt vu) aparatului dc fotografiat l-a nat etc.. activităţi menite să pună mai şl construcţil-montaj Ilfov, Dolj, Constan­
au crescut o dată cu mina, acest tinăr oraş care te en­ surp rina In timp co executa ope ralia dc recallbrare a unul cilin­ bine în valoare resursele locale, precum
cu oraşul. Şi nu este greu, tuziasmează prin prospeţi­ dru destinat laminorului de „650* mm. şi forţa de muncă din unităţi. ta şl Olt.
pentru că şi anina şi oraşul mea şi mai ales prin acea
au tn*Vstă tîn&ră, vîrsta ani­ candoare specifică ineditu­
lor liberi. Coordonate minereşti
lui. Dar care itinerar să«l
Monografiile ne arată că urmăm 7 Al blocurilor cu
pe aceste locu\ri, din cum­ sute de apartamente, însu- CLUBUL MUNCITORESC SĂ CARETE
păna de oMrşie a Jiului, au m ind peste 25 000 mp su­
poposit păstorii din Uricul harta patriei de anii lumi­ prafaţă locuibilă ? Al celor Importante
Haţegdlu.i, întemeind Urloa- noşi ai socialismului. O în­ peste 2 hectare zone verzî,
mul (m u Hobiţa-Uric cum i florire matură, izvorUă din
se mai spunea). A fost o a­ chibzuinţă şi înţelepciunea adevărate insule de verdea­ venituri
şezare domoală, specifică cu care partidul conduce ţă şi flori 7 Sau să par­ PUTERNICE VALENŢE EDUCATIVE!
traiului pastoral. 'Mai tîrzlu, destinele poporului. Cărbu­ curgem pur şi simplu stră­
tinerii au . început să plece nele, fluidul de energie, a zile sale şi să consemnăm ? din zootehnie
pe la Dupeni, la cărbune, „izvorit“ In 1965 cu 82,4 ia
părăsind colhna celor cinci sută mai puternic faţă de Să notăm : magazine ali­ ţii sâ Înţeleagă mai bine. de
căsuţe... 1951. Azi, minerii din Uri­ mentare, de legume şi fruc­ Anul acesta s-a prevăzut întîmplare, sau după un plan cret şi .neapărat bine gtndit. pe poziţiile materialismului
Au început pregătirile pen­
Azi, Uricanxul este un o- cani scot la lumină cu peste te, restaurante, alte şi alte co ferma zootehnică a coo­ mai mult sau mai puţin şa­ dialectic şi istoric, fenomene­
raş adolescent,, cu biografie 300 la sută mai mult căr­ unităţi comerciale şi de de­ perative) agricole de pro- (U rm are din p o g . 1) blon. Biblioteca trebuie să de­ tru noul an şcolar al uni­ le economice şi tehnico-ştiin-
scurtă, dar etpocatoare. Un bune faţă de acelaşi an servire. Să mai notăm dis­ ductie din Orăştie să rea- vină un instrument al tutu­ versităţii intr-un chip deose­
oraş „al cărbunelui", dar un 1951. înscrisă pe coordona­ Uzeze o producţie globală mai bine-zls reînfiinţarea, bi­ ror celor ce urmăresc educa­ bit. Un colectiv din condu­ ţifice. In al doilea rînd, poate
oraş clădit temelii, de te ascendente, producţia dc pensar medical, circumscrip­ în valoare de 1 453 171 lei. ţia Nu „acţiunea bibliotecii", cerea universităţii a întocmit că ar fî bine sfl creăm cui suri
la cota zero ptfnă la altitu­ cărbune creşte continuu. Es­ ţie sanitară, casă de naştere, Livrind unităţilor con- ! bliotecilor la căminele mun­ ci „acţiunea organizaţiei (le un chestionar cu întrebări şi dc filozofie. în care sâ se pu­
dinea confortului, civilizaţiei te nervura vitală pc care s-a farmacie. Să notăm, In con­ traclanţe peste 300 hl lap- I citoreşti aparţihînd combina­ tineret0, „acţiunea organizaţi­ propuneri, care reprezintă, de nă in dezbatere teme legate
te de vacă şi oi, 4 300 kg !
despre
tului siderurgic. Cît
şi bunăstării conferite de „clădit" întreaga biografie a tinuare, liceu, cu secţii de zi ei de femei" etc. fapt, un contur al activităţii de actuala revoluţie tehnico-
industrializarea socialistă. acestui tinăr oraş, aflat îh brînzâ de oi,. 80 capete ti- j înfiinţarea unor mici biblio­ universităţii în noul an. Ches­ ştiinţificâ, precum şi de Cre­
plină creştere. şi serală, grădiniţă de copii, neret bovin îngrăşat. 2 430 ' teci în secţiile combinatului tionarul a fost difuzat şi aş­ aţia artistică. Un astfel de
In 1947, cind primele to­ kg lînă, 60 000 bucăţi ouă nu cred că sînt necesare şi Universitatea populară
ne de cărbune ale Uricaniu- Vedem în Uricani o, ex­ club muncitoresc şl biblio­ şl alte produse, cooperati­ eficiente Salariaţii combina­ teptăm propuneri, păreri, su­ curs ar răspunde înţelesului
lui au primit „botezul lumi­ presie a trălniciei şi dura­ tecă, cinematograf... Iată, va a încasat pînă fa înce­ se bucură de apreciere gestii de la cei interesaţi. Nu larg pe care masa largă de
nii", o dată cu ele s-au înăl­ tei. Totul s-a orinduit şl se materializată în înfăptuiri, putul acestei luni suma tului siderurgic nu ocolesc avem de gînd să schimbăm oameni ai muncii o manifestă
biblioteca ; majoritatea dintre
ţat şl primele blocuri de lo­ orînduieşte cu înţelepciunea adolescenţa acestui oraş t de 734 000 Iei. ei posedă frumoase biblioteci profilul universităţii din două faţă de acest domeniu in mo­
motive : pe de o parte cursu­
mentul de faţă
in
Au început pregătirile
pensonale. Şi ar fl greşit să vederea deschiderii noului an rile sale s-au dovedit utile, Pentru clarificarea orien­
calificăm o bibliotecă drept şcolar al universităţii popu­ iar pe de altă parte ele se tării programei universităţii
„bună" sau ,mal puţin bună" lare. Expunerea tovarăşului bucură de aprecierea oame­ intenţionăm ca în curînd să
după numărul de cititori ra­ Nicolae Ceauşescu a dat, fi­ nilor".- organizăm o dezbatere la ca­
Cooperatorii din Orăştie işi portat sau după numărul de reşte, şi acestei activităţi o — Totuşi, ce veţi întreprin­ re sâ participe profesorii şi
cărţi pe care le citeşte un ci­ mare bogăţie de idei, care tre­ de pentru ca în «activitatea u­ lectorii universităţii, precum
! indeplinesc in mod exemplar titor Intr-o anumită perioa­ buie valorificată cu pricepere. niversităţii să pătrundă pu­ cursanţi. însemnat număr de
şi un
dă.
■Există Insă In domeniul a­ In legătură cu aceasta -pur­ ternic suflul înnoitor al edu­
tăm o discuţie cu tovarăşul
caţiei marxiste ?
sarcinile de pian la export cesta al lecturii şi alte pă­ Ovidiu Moraru, secretarul — Ne propunem crearea u­ Cadre bine pregătite
(U rm ore d in p a g . I) reri „Trebuie înfiinţate bi­ Consiliului municipal Hune­ nor cursuri noi cu largi va­
lenţe educative. Am în ve­
doara al sindicatelor.
Avem prevăzut in planul 9 tăuraşi unităţilor contrac­ blioteci, mai precis cartea dere cursuri de istorie a pa­ Toţi interlocutorii noştri,
de producţie al cooperativei tante din Judeţ. trebuie dusă în secţiile com­ ,,Multitudinea de probleme triei şi a partidului, de edu­ împărtăşind ideen că activita­
Urma (preparări! minereului cuprifer, obţinîndu-se în­ noastre agricole pe acest an La obţinerea acestor rezul­ binatului" — propune tovară­ pe care le pune programul e­ caţie estetică, etică şi civică, tea clubului trebuie pusă p^
că din faza de experimentare e producţie suplimen­ — ne spunea tovarăşul Ma­ tate bune şi-au adus contri­ şul Nlcolae Potpa, secretarul laborat de către partid cu pri­ cursuri cu tematică specifică baze noi, in lumina progra­
tară anuală de peste 2 milioane lei. rin Şurcă, preşedintele uni­ buţia cooperatoarele Ana Po­ vire la educaţia comunistă a educaţiei femeilor şi altele. mului elaborat de pnrtîd pen­
In domeniul perfecţionării tehnologiilor de prepa­ tăţii — să îngrăşăm şi să li­ pa, Victoria Zerbca, Ana comitetului sindicatului. oamenilor muncii nu o vom Dar nu ne vom opri aici. Ne tru educaţia moi xist-leninistA
rare a minereurilor neferoase, rezultate interesante vrăm la export un număr dc Lupuţ, Maria Moraru, Letiţia Indiferent însă de rezolva­ putea cuprinde dintr-o dată. dăm seama că paralel cu a ­ a oamenilor muncii, au rele­
au fost obţinute prin aplicarea procedeului de tratare 109 capete tineret bovin. A­ Florea şl Ion Homorodeanu, rea acestui aspect, care de Este vorba să ne revizuim cu ceasta trebuie să îmbunătăţim vat un fapt deosebit de im­
magnetică a apei şl a sistemelor apoase de flotaţie. ceste sarcini noi le îndepli­ care se ocupă cu multă pa­ fapt ţine de domeniul orga­ deosebită atenţie întreaga ac­ considerabil tematica cursu­ portant. anume că sc cere lu­
Cercetările executate în faza de laborator cu mine­ nim în mod exemplar. Pînă siune de creşterea. îngrijirea nizării distribuirii de carte, rilor cu caracter tehnic, ce­ area unor asemenea măsuri
reuri cuprifere, complexe şi auro-argintifere, urmate acum s-au livrat 71 capete ti­ şi hrănirea tineretului bovin. tivitate. prin urmare şi cea a rinţă destul de dificilă, dar care sâ determine ridicare,»
de încercări semiindustriale au arătat în general că neret bovin. In acelaşi timp Munca pe care o depun este biblioteca, dacă doreşte să se universităţii populare. realizabilă In această direc­ ]>ormanentA a nivelului poli-
bine răsplătită. Fiecare din­
am livrat — fără plan — şi
efectele favorabile ale procedeului se materializează în tre ei realizează lunar cîşti- impună ca instituţie de edu­ Dar, oricum, nu trebuie să ţie ne reţine atenţia indica­ Vite şi ideologic al cadrelor
creşterea extracţiei de metal, In unele Cazuri cu 1-3 guri în bani şi fn natură cu­ caţie, nu trebuie lăsată să treacă prea multă vreme pî- ţia secretarului general al antrenate în activitatea clu­
puncte, fapt care merită să tfie luat în considerare. De prinse între 1 300-1 700 lei. | acţioneze de una singură, la nâ să întreprindem ceva con­ partidului, anume că trebuie bului. Profesorii şi lectorii u-
altfel, dată fiind complexitatea fenomenului, această La C.A.P. Romos să facem educaţie in primul niversitâţii populare, instruc­
problemă este cercetată in continuare, şi In cadrul, u­ rînd celor care fac educaţie torii formaţiilor artistice, toţi
nităţii noastre. .. masei largi de oameni ai cei care înlr-un fel sau albii
participă la viata cuIlmal-Q-
Dintre temele în curs de cercetare şl pentru care se Planul la producţia de muncii — profesorii şi lecto­ ducativâ a clubului trebuie sâ
întrevăd rezultate satisfăcătoare putem aminti şi pe rii sâ le determinăm în­ stăpânească bine concepţia
cea legată de stabilirea tehnologiilor de prelucrare a lapte marfă a fost suşirea modului nou dc pre­ partidului nostru despre na­
minereurilor din zonele noi, precum şi pentru mine- dare în şcoală.
reurile oxidate din zona Muncel. Au fost amorsate, de îndeplinit şl depăşit Am cerut şi părerea tovară­ tură, societate şi gîndire, de­
spre procesele sociale, politi­
asemenea, cercetările pentru recuperarea molibde­ Ferma zootehnică a C.A.P. şului loan Ungur. rectorul
nului din minereul cuprifer de la Deva, precum şi Romos, şef de fermă Oprca­ universităţii, asupra orientării ce şi ideologice cu care o­
menirea contemporană
este
pentru extragerea fierului şi a altor elemente din ce­ na Iurian, are de livrat în a­ programei in noul an aflat în înfruntată, despre evoluţia c-
nuşile de la Termocentrala Mintia. pregătire. Iată ce ne-a decla­
cest an la contract cantitatea dificării materiale şi spiritu­
Desigur că necesităţile producţiei impun rezolvarea de 110 000 litri lapte marfă, rat dumnealui printre altele : ale a societăţii noastre socia­
operativă a unor probleme tot mai complexe. Condi­ din care 42 000 litri fn primul ,,Programele din anii tre­ liste.
ţiile de care dispunem şi baza materială în continuă semestru. Prevederile de plan cuţi au avut un pronunţat In legătură cu aceasta to­
creştere sînt o chezăşie că şi în minerit cercetarea şti­ pe prima jumătate a anului caracter tehnic, tehnicist, aş varăşii Moraru, Ungur, pre­
inţifică îşi va îndeplini rolul său, ca forţă nemijlocită au fost depăşite. In această spune, îngust. Totul s-a limi­
de producţie, contribuind în acest feV la creşterea efi­ perioadă s-au livrat 45 907 tat la specialitate. De asta ne cum şi alţii propun comite­
cienţei economice in cadrul tuturor unităţilor minie­ litri lapte. Şi în această lună dăm seama abia acum, după tului municipal de partid sâ
re întregul nostru colectiv a primit cu un viu interes livrările sînt superioare pre­ ce secretarul general al par­ iniţieze o formă de învâţă-
recenta expunere a tovarăşului Nîcolac Ceauşescu la vederilor dc plan. De aseme­ tidului a limpezit fizionomia mînt prin care, alături de ca­
consfătuirea dc lucru a activului de partid din dome­ nea. s-a reuşit să se onoreze specialistului. In lumina aces­
niul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-edu- integral prevederile de plan tei viziuni trebuie sâ vedem drele din alte domenii, sâ fie
catîve. Am reţinut cu toţii aprecierile şi indicaţiile ca­ pc întregul an la brînză de cu maximă răspundere cum pregătite şi cele din sfera
oi. Fată dc 2125 kg plan a­
re exprimă necesitatea „de a pune pe primul plan for­ nual, s-au livrat 2 130 kg. culturii cu cunoaşterea pro­
ţele proprii- . Dispunem de toate condiţiile menite să In realizarea şi depăşirea vom începe noul an şcolar. fundă a interpretărilor pe ca­
asigure transpunerea în fapt a acestei sarcini atît de producţiei dc lapte marfă o Eu consider că ne stă in pu­ re partidul le dă proceselor
im(portante în munca de cercetare, fiind • hotărîţi să contribuţie deosebită o au în­ tinţă sâ întreprindem două
intensificăm eforturile în domeniul creaţiei originale, grijitorii - mulgători Maria categorii de acţiuni. In pri­ şi fenomenelor materiale şi
nsigurlnd prin aceasta dezvoltarea societăţii socialiste Cosmoi, Savela Păcurar, Ma­ mul rînd, in cursurile existen­ spirituale. Propunerea merită
multilateral dezvoltate. ria Suciu, Savela Plcşa şi sâ fie luată în considerare.
Dr, ing. ILIE GHIfA al(i membri cooperatori care te sâ introducem teme polî-
directorul C.C.P.M.N. Deyo lucrează în sectorul zooteh- tico-ideologice cu profil filo­ C. ARMEANU
zofic, ceea ce ar ajuta cursan­ C. DROZD
14 oameni.
Toţi din Cînip.
rul şef de brigadă Florea Şte- Oamenii de lingă noi Să tiu credeţi că mă laud,
critică, propuneri constructive putea încadra perfect in a­ Inaitităm spre inima sec­ parchete forestiere, doboară dar facem treabă bună. Zil­
fânoaicâ. Dar pentru a
ne
nic dăm în transport, fu me­
cest regim de lucru trebuie
sâ avem asigurate toate con­
Ce mai,
ţelegem ca fraţii.
diţiile. De aceea aş propune torului forestier Cimpu lui zilnic, cu braţele lor şi cu die, 45 rue dc lemn. Ne în­
Neag — sector fruntaş al
ajutorul maşinilor, sute dc
ca noi la Vorţa sâ fim dn- nc place munca pe care o
rind eu 26,7 la sută. Sînt re­ tinuă a întregii activităţi pro­ te am desprins printre altele taţi cu încă 2 motocompresoa- U.E.Ij. Petroşani fn anul fre- tone de lemn. facem şi asta cred eu că-i
liTS^a d ir p a g . 1) zultate —. arăta vorbitorul — ductive — a îmbrăcat şi la ideca că trebuie sâ se acţio­ re deoarece cele existente nu cul. Tinărul inginer de ex­ Intrăm in perimetrul par­ foarte important : să-ţi pla­
care impun in continuare răs­ Certej forma specifică ce ca­ neze cu mai multă exigenţă mai corespund. ploatare Mihai Florcscu nc chetului Girbovu. La o in- că ceea cc faci, să nu lu­
punderi sporite din partea în­ racterizează ântreaga viaţă e- şi combativitate în această di­ introduce in atmosfera trebare cu subînţeles a crezi in silă, să te înţelegi
tregii mase de salariaţi Nu conomicâ, politică şi socială recţie, să fie cultivată cu Minerii în cuvintul lor aj muncii la pădure. „De aici noastră, şeful de parchet cu oamenii.
Caracterul profund de lu­ trebuie sâ considerăm ce am a ţării. S-au spus lipsuri­ mai multă fermitate o atitu­ insistat in mod deosebit asu­ se întinde parchetul Arca­ Petru Sotcan, un bărbat Sc scuză şi pleacă repede
cru a! adunării generale a ie­ realizat pînă în prezent drept lor pe nume, chiar dacă a­ dine nouă faţă de muncă. > pra unor probleme care vi­ nul, dincolo începe parche­ mic de statură, indexat, ca­ la „echipierii" săi, aruneîn-
şit şi mai pregnant in evi­ o limită a posibilităţilor de cestea vizează activitatea co­ zează în special îmbunătăţi­ tul Rostoveanu, mai sus — re taie de 26 de aţii pădu­ dti-ne in grabă :
denţă, cu cit este vorba de un care dispunem. Sîntem holâ- mitetului de direcţie, organi­ Arâlînd că adunarea gene­ rea activităţii economice a u- spre dreapta — Girbovu". rea — ne răspunde : — Aud că mal sînt unii
colectiv harnic a cărui activi­ riţi — in dubla noastră calitate zaţiei de partid şi sindicat, rală a salariaţilor reprezintă nitâţii. Au fost arătate cu a­ Apoi, pe rînd, prezentarea — N-aş zice că avem o care bat străzile, care tră­
tate se materializează în suc­ de proprietari şi producători punîndu-se un accent deose­ o adevărată tribună a afir­ cest prilej neajunsurile care celor 8 parchete din secto­ muncă uşoară, dar dacă o iesc din mult-puţinul părin­
cese meritorii. Aşa după cum — sâ asigurăm valorificarea bit <pe ceea ce oamenii pro­ mării iniţiativei maselor ca­ mai există in desfăşurarea rul Cimpu lui Neag continuă:
re trebuie sâ contribuie Ia o
sublinia darea de seamă mai bună a potenţialului teh­ pun pentru îmbunătăţirea ac­ mai bună valorificare a re­ amplului proces dc punere în Cimpu Mielului, Valea Bou­
evidenţă a noi rezerve, pre­
lui, Cimpuşel, Valea Mării,
prezentată adunării de ingi­ nic şi uman existent. tivităţii de viitor. zervelor de sporire a produc­ cum şi cele care concură la Gruni, Buta. Toponimia lo­
ni sc parc Munca, numai ca il împli­
nerul Paul Popescu, preşedin­ Adunarea generală a repre­ ţiei, de ridicare calitativă a înregistrarea unor cheltuieli curilor este interesantă, dar
întregii activităţi economice,
tele comitetului de direcţie, zentanţilor salariaţilor — a- materiale de producţie încă mai interesantă
mineriţi Viorel Neagu, şef de munca oamenilor de aici —
pe primul semestru al anu- ceastâ şcoală de educaţie a brigadă la mina Vorţa, a che­ pica mari. In această direcţie, a tăietorilor de pădure. Pe
Jui sarcinile de plan la pro­ cadrelor, de Întărire şi dez­ Adunări generale mat la întrecere brigada mi­ se impune in mod expres sâ vreme bună sau rea, iarna neşte pe nm
acţioneze cu mai multă fer­
ducţia globală au fost depă­ voltare a atitudinii socialiste nerului Florea Ştefănoaicâ de mitate atît comitetul de di­ ca şi vara, forestierii „cu­
şite cu 29,7 la sută, la pro­ faţă de muncă şi avutul ob­ la aceeaşi mină. Chemarea la recţie al minei cit şi consi­ leg“ aurul verde Şi-l trimit
ducţia marfă cu 33,3 la sută, ştesc, de creştere a răspunde­ ale salariaţilor întrecere a găsit apoi un larg liul dc administraţie al cen­ industriei de unde se intoar-
cc in multiple Şi utile for­
ecou în rindul tuturor şefilor
productivitatea muncii spo- rii pentru perfecţionarea con­ de brigadă din cadrul explo­ tralei De altfel în cuvintul me în căminele noastre. Lu­ facem cu plăcere, atunci nu ţilor. lndemnaţi-l spre mun­
său inginerul Aurel Lâpuşeă.
atării. care au arătat că este directorul general al centra­ crurile acestea ni le-a su­ c grea. Şi. mai ales, nu e ca de orice natură. Şt dacă
o înaltă îndatorire cetăţe­ lei. a asigurat adunarea ge­ gerat tot inginerul Mihai ascultă, n-au să regrete, să
— Avem desigur realizări nească a fiecărui salariat de nerală a salariaţilor că va Florcscu. grea dară punem toţi umă­ ştiţi...
bune care ne fac cinste — a nu precupeţi nici un efort acorda o atenţie deosebită re­ — Unii cred eă munca la rul. Iar aici să ştiţi că ni­ Scurta pledoarie pentru
meni nu stă dc o parte. Dacă
arăta minerul şef de brigadă pentru traducerea în fapt a zolvării propunerilor des­ pădure e uşoară, că nu so­ nu lucrăm cu toţii in bună muncă, pentru munca cinsti­
Anton Bălan Dar, de cc sâ sarcinilor care revin unităţii. prinse în urma discuţiilor licită multe cunoştinţe. Şi înţelegere, pădurea şi natu­ tă, pasionată, rostită de in­
nu recunoaştem, ele ar putea — Nu trebuie însă sâ uităm ‘ purtate. nu-i de loc aşa. Uitaţi-vă ra ne înving. D a r oamenii terlocutori, nu necesită
fi şi mai bune, dacă nu ar fi —■ arăta printre altele mais­ Aşa cum a reieşit din dez­ şi dv. cum lucrează oamenii nu se dau bătuţi. Toţi sfnt completări. Doar o asambla­
avut loc unele acte de indis­ trul Emanoîl Muntoiu — că bateri, un mare rol în urmă­ aceştia. Vorbiţi cu ei. vrednici, pricepuţi. Să vă re a ideilor: a munci cu
ciplină în muncă. Se mai fac pentru realizarea angajamen­ rirea înfăptuirii propunerilor In stingă şi-n dreapta fi- recomand doar pe unul din­ pasiune, a-ţi cunoaşte bine
şi lucrări de mîntuinlâ. unii telor propuse în faţa adună­ salariaţilor îl au organizaţii­ şiei dc drum ce se aruncă tre şefii de brigadă cei mai meseria, a-ţi inţclegc cole­
trag chiulul Gruipele sindica­ rii generale de fiecare echi­ le de partid şi sindicat Toto­ peste firişoare repezi şi cla­ destoinici. „Todea !...■ Hai gii. şi a şti să te faci inţe-
le, maiştrii, cădrele cu munci pă de lucru mai sînt de re­ dată. ele trebuie sâ desfăşoa­ re dc apă, ce străpunge pe­ puţin incoa !...“ Ies, a-i ajuUi pe cei din
de răspundere fac prea puţin zolvat nişte probleme legate re n mai intensă muncă po- reţi abrupţi de stîncă, sc în­ Se apropie un bărbat la preajma ta şi a fi ajutat dc
pentru combaterea acestor atît de aprovizionarea ritmi­ lîlico-cducntivâ tn vederea tinde domeniul forestierilor. 3(i dc ani, ars de soarele ei — iată elementele hotă-
atitudini înapoiate că cu materiale a locurilor de ridicării continue a conştiin­ Glasurile lor puternice de şi de vintul pădurii. 11 chea­ ritoarc ale succesului in ori­
— Ne sînt încă claie, vi­ muncă, mecanizarea unor o­ ţei socialiste, creşterea res­ atenţionare („Fercştcce!"), mă lovan Todea şi este din ce domeniu de activitate.
brante in memorie cuvintele peraţii ce necesită un volum ponsabilităţii fiecăruia in mersul lin al fierăstraiclor Cimpu lui Neag. Lucrează Nc-am întors din inima
tovarăşului Nicolae Ceauşescu mare de muncă şi în mod gospodărirea jiicl:eioasă a mij­ mecanice şi ienitul topoare­ de 20 dc ani la pădure. Cu­ munţilor Vilcanului. cu re­
rostite la consfătuirea cu ac­ special îmbunătăţirea disci­ loacelor materiale de caic se lor înăbuşă plinsetul trist al noaşte la perfecţie tehnolo­ velaţia unei intîlniri plăcu­
tivul de partid din domeniul plinei printr-o muncă mai dispune, pentru a da patriei copacilor infrînţi, la umbra gia muncii de forestier. Fra­ te Cu nişte oatneiti harnici
ideologiei şi al activităţii po­ Intensă de la om la om minereu mai mult, dc bună tele său, loan. conduce altă şi pricepuţi pentru care
litice şi cultural-educative, — Trebuie sâ avem în ve­ calitate, pentru a contribui cu cărora s-au născut legende, brigadă, cu rezultate de a­ munca e un izvor de mulţu­
spunea in cuvîntu) său Con­ dere avantajele pe caic ni Ie o­ toate fm le'c In ridicarea con­ s-au înginat doine şi bala­ semenea bune. Ne mărtu­ miri.. care ştiu că numai ca
Aspect dc muncA dc la atelierul mecanic al Uzinei „Victo­ stantin Nichitcanu. inginerul feră nouă minerilor, noul tinuă a eficienţei economice. de, Mai mult de 300 de. oa­ riseşte cu sinceritate : il împlineşte pe om.
ria" CAIan. şef al exploatării. Studiind cu «program dc lucru de 6 ore — meni, organizaţi fu cele 8 — In brigada mea sîntem DAN VRINCEANU
atenţie fiecare alineat în par­ spunea în‘ cuvintul său mine­ C. DUMITRU