Page 12 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 12
4 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 128 0 DUMINICĂ 4 IULIE 1971
I B I
Vizita preşedintelui secvenţe iniernaffoiMle • secvenţe internatioaale . secvenţe internaţionale
A
i de Stat Jndeplinindu-şi datoria pînă la capât“
MOSCOVA 3. — Cores biologice. Rezultatele cerce nava a fost înlimpinată de
pondentul Agerpres, Lauren- tărilor au fost parţial trans avioane şi elicoptere.
ţiu Duţă, transmite: De ci- mise pe Pămint. Ele au fost Nava a aterizat lin, lingă
teva zile, oameni tăcuţi şi menţionate cu grijă in jur ea a apărut un elicopter, a-
trişti se opresc lingă vitrina nalele de bord, imortalizate poi altul. Fără să aştepte o-
cu fotografii a ziarului pe peliculele foto-color şi prirea elicei, medicii au să
La Institutul de cercetări auricule „T r u d I n spatele sticlei negru-alb, înregistrate pc rit la pămint, au rupt-o la
benzile de magnetojon.
se află trei fotografii in, ro
fugă spre navă.
me îndoliate, Gheorghi Ti- Şi iată, ultima zi a mun Iată poarta cabinei., hi
Gazdele subliniază atenţia kurila noj succese în activi mofeevici Dobrovolski pri cii cosmice. Starea de spi cabină se află trei cosmo
cu care sînt urmărite de că tatea lor. veşte meditativ, ci/ o uşoa rit a cosmonauţilor era la
nauţi.
de
La locurile lor
(U rm ai* din p a g . 11 tre oamenii de ştiinţă de la înainte de a părăsi institu ră undă dc ştrer.gar. Vla- înălţime, erau veseli. Vla- muncă.. Este greu să ne îm
Tikkurila realizările cercetă tul, oaspeţii români au mers dislav Nikolaeufci Volkov dislav a spus intr-o doară : păcăm cu ghidul că Gheor
torilor români. Sînt evocate Iu un lot de parcele experi zimbeşte. Viktor Ivanovici. — Şi citul le uiţi in jos ghi Dobrovolski, Vladislao
în condiţiile specifice agricul contactele stabilite între in Pataev este serioi. Aşa cum aşa le atrage casa cu soare Volkov, Viktor Pnţaev nu
turii acestei t^ri. Astfel de stitutele de specialitate din mentale cu diverse soiuri de ii ştiam. Iar asttzi — scrie şi aer curat, aşa vrei să hoi se mai află printre cei vii...
griu, secară şi orz, unde sînt
cercetări, care răspund direct Finlanda şi România, schim intr-un articol iitilulal ,.In- năreşti prin pădure/ „Fiecare descoperire nu
unor necesităţi ale agricultu burile reciproce de idei şti urmărite efectele concentrării dcplinindu-şi latoria pină Decuplarea a decurs cu o înseamnă decît un ineeput,
rii finlandeze, se desfăşoară inţifice şi de experienţă. în diferite proporţii a îngră la capăt11 zia'iil sovietic preciziunc ideală. A fost rf/- un prim pas. scria Juri Ga-
în 9 departamente de specia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şămintelor. Tot aici a fost „Trud" — privim din nou rijală cu o autentică măies garin. Cu cit mat departe
litate şi 14 staţiuni experi a apreciat utilitatea unor ast prezentată maşina de însâ- aceste figuri dPSchise şi băr trie dc G. Dobrovolski. Ac mergem, eu atit mai ascul
mentale râspîndite în toată fel de schimburi, a cooperă mîntare şi distribuire conco băteşti, tnccicăm să ne i- tivitatea truditorilor Cosmo
ţara, plnâ dincolo de Cercul rii dintre oamenii de ştiinţă mitentă a îngrăşămintelor. maginăm ultmele minute şi sului se desfăşoară vioi. de tătoare devine natura, cu ci
polar. români şi finlandezi in ca Luîndu-şi rămas bun, gaz secunde ale vieţii lor. gajat. Inginerul de bord tit mai multe surprize ne
Se vizitează apoi labora drul cărora să fie abordate dele ţin sâ exprime încă o O declarafie a preşedintelui Ei au pierit fiecare la Volkov întreţine o vie le aşteaptă pe drum. Dar pie
toarele şi sectoarele experi probleme de interes comun în dală bucuria lor pentru a- postul său, h locul dc mun gătură prin radio cu Pămin- dicile nu ne vor putea forţa
mentale în care este studiată domeniul agriculturii ceastâ vizită, care onorează pe că, iar oammii de pe Pă- tul, comunică operaţiunile să ne întoarcem din drumul
combaterea ciupercilor para Şeful statului român a u oamenii de ştiinţă de la Tik m(nt in tinpul acesta dor efectuate şi informează de
zite şî a dăunătorilor. rat' cercetătorilor de la Tik kurila. I. B. Tito cu prilejul celei de-a meau duşi. spre funcţionarea sisteme ales. Nu putem renunţa la
Şi mano la Centrul da lor de bord ale navei. ceea ce abia am început La
dirijare a zborului, In Cen — Eu sînt „Chihlimbar-l", cauza căreia i-am consacrat
30*a aniversări a insurecţiei trul de glcul şi coordona ta bord este lotul in ordine, timpul, nervii, viaţa..,".
re, la ale puncte de legă
ne simţim excelent, slntem
C O M U N I C A T C O M U N popoarelor iugoslave tură se tcultau cu încorda gata de aterizat. Se aude
vocea calmă, măsurată, a lui y
re zgomtcle şi trosniturile
venite <n Cosmos, sperin-
Iar i
du-se iită, crC2(ndu-sc încă... Gheorghi Dobrovolski vocea *
o
secundă,
peste
cu privire la vizita in Republica Finlanda BELGRAD 3 (Agerpres). — istoriei popoarelor şi naţio — "diihlimbar", eu sint bucuroasă a lui Vladislav:\
După cum informează agenţia nalităţilor noastre, a spus „Zarea- Sînt pe legătură „Văd staţia. Excepţional i )
străluceşte in soare
— Chihlimbar", eu sint
losip Broz Tito, noi sărbăto
a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Taniug, cu prilejul celei de-a rim şi marile victorii obţi ,,Znr*“• Sint pe legătură / — Ia revedere, ..Chihlim- 1 ATLAS
30-a aniversări a insurecţiei
Şiioar părea pină in ul
har'1, la grabnică hună vc- ţ
nute în dezvoltarea noastră
popoarelor iugoslave, pre postbelică, socialistă, victorii tim‘ moment că nimic nu dere pe Pămînlul natal 1
şedintele losip Broz Tito a
Socialiste România, Nicolae Ceauşescu făcut o declaraţie revistei prin care ţara noastră a fost preede nenorocirea Spre — Mulţam, la bună vede-)
„4 Iulie", organ al Uniunii complet transformată. Aceas sfi/itul zilei de 28 iunie re. Trec la orientare, a spus\ PROSPECŢIUNI
asociaţiilor luptătorilor din ta însufleţeşte oamenii mun prgramul fusese in intregi- cu vocea sa obişnuită, im- 1 DIN AVION
n< îndeplinit. Un program
29 iunie— 3 iulie 1971 nală a Iugoslaviei. cii din ţara noastră în vede (tundind dc experienţe teh- pcriurhabilăy comandantul >
războiul de eliberare naţio
lui ..Soiuz".
ţ
crea
rea unor noi acţiuni
Au trecut 30 dc ani de la toare şi îi mobilizează pentru ico-ştiinţifice şi medico- In cercul Kazahstanului, ţ Colaboratorii Institutului
La invitaţia preşedintelui bită posibilităţilor de coope părţile au evidenţiat impor 4 iulie 1941, ziua în care po înlăturarea cît mai rapidă a de geologie şi geofizică din
Republicii Finlanda, Urho rare pe terţe pieţe. tanţa semnării tratatelor din poarele Iugoslaviei, în frunte tuturor piedicilor şi greută Leningrad au realizat inte
Kekkonen. preşedintele Con S-a constatat că intensifica tre U.R.S.S. şi R F. a Germa cu Partidul Comunist din Iu ţilor cărora trebuie sâ le facă resante experienţe in lar
siliului dc Stat a] Republicii rea schimburilor în domeniile niei şi dintre R.P. Polonă şi goslavia, au aprins făclia lup faţă societatea noastră. gul insulei Sahalin. îmbar
Socialiste România, Nicolae culturii, artei, ştiinţe; şi in- R.F. a Germaniei. tei pentru libertate, a spus Fermitatea şi perseverenţa caţi la bordul unui avion,
au survolat teritoriul res
Ceauşescu, împreună cu soţia văţămîntului este favorizată Ele şi-au exprimat speranţa losip Broz Tito. După patru luptătorilor din războiul de încheierea lucrărilor pectiv, fotografiind cu aju
sa. Elena Ceauşescu, a făcut de aplicarea prevederilor că, în cursul tratativelor ca ani de luptă eroică, în care eliberare, spiritul lor revolu torul unor spectrometre su
o vizită oficială în Republica protocolului de colaborare re au Ioc în prezent in Eu şi-au dat viaţa sute de mii ţionar au devenit un bun al prafaţa Mării Ohotsk. pen
Finlanda. între 29 iunie şi 3 culturală şi ştiinţifică, sem ropa, vor putea fi găsite so dintre cei mai buni fii şi fi tuturor oamenilor muncii din tru a detecta eventuale
iulie 1971 nat la Bucureşti, în septem luţii deopotrivă acceptabile ice ale ţârii, popoarele Iugo Iugoslavia, în special al tine Plenarei C.C. al P.C. Italian straturi geologice care con
In timpul şederii în Repu brie 1970, pentru o perioadă tuturor părţilor. în interesul slaviei au dobîndit prin for retului nostru, a arătat î; ţin zăcăminte de cărbune,
blica Finlanda, preşedintele dc doi ani, Părţile au conve păcii şi al securităţii conti ţele proprii libertatea naţio continuare preşedintele TiţJ aur şi cositor. Pc fotogra
Consiliului dc Stat, Nicolae nit să incurajeze şi să spri nentului. nală şi socială şî, prin a subliniind că, în condiţii ROMA 3. — Coresponden ţia economică de înfenorila ' fiile executate, specialiştii
actuale ale ţârii, spiritul r
Ceauşescu, şi persoanele ofi jine în continuare colabora Cele două părţi au subliniat ceasta, au înscris cele mai voluţionar trebuie sâ se nr tul Agerpres, Nicolae Puieea, le a sudului Italiei (îl Mezzo- \ susţin că vor putea obser
ciale române care l-au însoţit rea româno-finlandezâ in a importanţa pe care o acordă frumoase pagini în istoria lor nifeste in lupta pentru d'- transmite: La Roma şi-a în giorno) faţă de restul ţârii, ţ va unele caracteristici de
celor
comună. In momentul
au vizitai unităţi economice ceste domenii. înfăptuirii dezarmării generale mai grele încercări, sub stea vollarea continuă a r e la ţii cheiat lucrările, vineri sca După ce a subliniat urgen- i suprafaţă ale zăcămintelor
şi aşezăminte de stat şi so- Cele două părţi au expri şi, îndeosebi, a dezarmării gul frăţiei şi unităţii purtat socialiste democratice, perru ra, Plenara Comitetului Cen ta şi necesitatea luptei pen* * aluvionare.
cial-culturale din Helsinki, mat. de asemenea, hotărîrea nucleare şi au exprimat do de Partidul Comunist din întărirea permanentă a ra tral al Partidului Comunist tru o politică democratică şi ţ
Karhula, Imatra, Lappeenran- lor de a încuraja dezvoltarea rinţa de a se întreprinde mă Iugoslavia, a fost creată co ţiei, unităţii şî egalităţii, € » Italian, care a dezbătut „si de programare economică, ţ LASER DE LA
tuaţia politică din Italia şi
ta şi alte localităţi., tot mai activă a turismului, suri în această direcţie. munitatea noastră socialistă tru întărirea puterii econo sarcinile partidului după ale Berlinguer s-a ocupat pe larg » PĂMINT LA MARTE
înalţilor oaspeţi români li tinînd seama de importanţa Cei doi şefi de state au sub a popoarelor şi naţionalităţi mice şî capacităţii de ag ra gerile de la 13 iunie". In ra de problema alianţelor între \ La centrul de cercetări
s-a făcut pretutindeni o pri acestuia pentru apropierea şi liniat, de asemenea, impor lor egale în drepturi, care re, pentru afirmarea eortinuâ portul sâu, Enrico Berlinguer, diferitele forţe de slînga din l Ştiinţifice al firmei „Nonei/-
mire călduroasă, expresie a mai buna cunoaştere recipro tanţa adoptării unor măsuri sînt legate trainic prin nă a politicii independente. „A •îeesecretar general al PC.I, Italia. „Desigur, a spus vor well" (Anglia) s-a experi
relaţiilor de prietenie şi a că a celor două popoare. colaterale de dezarmare, prin zuinţele şi interesele comu ceasta presupune. în acelaşi i făcut o amplă analiză a bitorul. o politică de alianţe \ mentat recent un puternic
nu trebuie concepută şi rea- l
sentimentelor de stimă reci In dorinţa de a favoriza tre care şi a unor măsuri de ne. Iugoslavia a adus o mare timp, a spus Tito, lupia îm endinţelor politice ce au re- lizată în mod schematic sau , laser gazos pe bază dc deu-
ce împiedică
potriva a lot
procă existente între poporul dezvoltarea relaţiilor bilatera dezarmare pe plan regional, contribuţie Ia victoria ome dezvoltarea mai rapidă şi mai rultnt cu prilejul confruntă static. Noi nu ne limităm la 1 ţeriu. Cu ajutorul lui, pot
nirii iubitoare de libertate a-
român şi poporul finlandez. le în toate domeniile, părţile inclusiv în Europa. Ei au ex suora fascismului. progresistă a societăţii iugo ri electorale de la 1.1 iunie căinarea unor convergente i fi întreţinute legăturile ra
'■•'Preşedintele Consiliului de au convenit să extindă cadrul primat speranţa că vor fi în Sărbătorind a 30-a aniver slave. împotriva tuturor for >i a sarcinilor partidului în cu forţe sociale bîne defini dio şi televiziune cu nave-
Stat al Republicii Socialiste contractual al acestora, in ca cepute negocieri care să du sare a insurecţiei, care n melor de naţionalism şi şo vederea sporirii continue a te, ci tindem sâ cuprindem. 1 If OQfinflp carr %t tiflă la
România şi preşedintele Re re scop miniştrii de externe că la rezultate practice in a schimbat din temelie cursul vinism. împotriva egoismului forţei şi a influenţei sale în rntr-o grupare de alianţe, pă- \ o distanţă de Pămint ega
lă cu Uslanţn vină la oîn-
publicii Finlanda au avut ai celor două ţări au semnat, ceastă direcţie, de natură să şi patriotismului local". ţară. Vorbitorul a relevat că tun întregi ale populaţiei — i neta Marte. In timpul ex
convorbiri oficiale la care au la 30 iunie 1971, Convenţia răspundă intereselor popoare Pentru înfăptuirea acestor rezultatele alegerilor parţia masele de tineret şi de fe perimentării instalaţiei, ra
participat : consulară dintre Republica lor din Europa şi să influen sarcini mari, a spus în înche le au scos în evidenţă o se mei, populaţia meridională \
Socialistă România şi Repu ţeze favorabil pacea şi secu rie de probleme specifice, de (cu e> > gi pi in : ur ce' l zele laser au funcţional,
Din partea română — Janos blica Finlanda, precum şi a Avion american iere preşedintele Tito. este neîntrerupt, timp de 7 000
Fazekas, vicepreşedinte al cordul dintre guvernele Re ritatea conlinentulu; nostru. necesară, în primul rînd. uni o importanţă hotârîtoare şi, mai retrograde), oamenii de ore.
in primul rînd, problema Su
Preocupate de asigurarea pă
Consiliului de Miniştri, Cor publicii Socialiste România şi cii şi securităţii internaţiona deturnat tatea Uniunii Comuniştilor dului, care trebuie avută in cultură ctc ; obiectivele noas- j
nelia Mănescu, ministrul afa Republicii Finlanda privind din Iugoslavia, care trebuie vedere în cadrul luptei pen tre nu sînt numai economice \ PLANTELE SI SOLUL
şi sociale, ci si de dezvolta- . |
cerilor externe, loan Avram, serviciile aeriene. le. părţile au reafirmat pozi sâ fie la înălţimea misiunii tru reforme şi în cel al po rc civilă si democratică, cel LUNAR
ministru] industriei construc In cadrul discuţiilor privind ţia lor privind lichidarea fo CIUDA D DE MEXrCO 3 sale istorice în orice privinj liticii alianţelor. Rerlinşuer pol interesa marea majorila- \
ţiilor de maşini, Mircea Bu- problemele internaţionale, ce carelor de tensiune Şi război (Agerpres). — Un avion a s-a referit pe larg la situa te a ţârii". Dr. S Welkinshtxw a e
care mai persistă în diferite
lânescu, ambasadorul Repu le două părţi şi-au reafirmat zone ale lumii. merican de pasageri cu 110 ţâ. fectuat nişte experienţe in
blicii Socialiste România la convingerea că instaurarea în persoane la bord. care deco teresante eu praful lunar
Helsinki. Constantin „ Mitea, lume a unui clima! durabil Exprimînd profundo lor în lase de pe aeroportul din ca adus dc. echipajele navelor
consilier la Consiliul dc Stat, de pace, securitate şi înţele grijorare cu privire ia situa pitala mexicană cu destinaţia Apollo, A pus la încolţit
Cornel Vladu, director în Mi gere reclamă respectarea ţia din Indochina. cele două San Antonio (Texas), a fost Un nou pîsod publicai din dosarele in praf lunar nesterilizat
nisterul Afacerilor Externe. principiilor suveranităţii şi in părţi au subliniat necesita deturnat în zbor şi obligat sâ circa 80 dc soiuri dc plan
te ; unele printre care tu
Din partea finlandc/ă — Ahti dependenţei naţionale, cgali- tea încetării războiului şi Câ- aterizeze Ia Monterrey (Me serefe ale Pentagonului tunul, s-au dezvoltat mai
Karjalainen, primul ministru. lăţii, neamestecului în tre sirii unei soluţii, in conformi xic) Autorii deturnării, un bine şi au primit o culoa
tate cu acordurile de la Ge
Vaino Leskinen. ministrul a burile inlcrne şi avantajului neva. respectîndu-sc dreptul tinâr american de culoare şi re mai vie decit în condi- (
facerilor externe. Olavi Mat- reciproc, care trebuie să gu inalienabil al popoarelor din o mulatră de origine mexica NEW YORK 3 (Agerp Wiliiam Weslmoreland. care mii raport secret nl CIA.1 ţii normale, altele — în
tila, ministrul comerţului ex verneze raporturile dintre această regiune de a-şi ho nă. s-au folosit de un revol — Col de-al şaptelea e;.J solicita insistent o escaladare raidurile aeriene nu au a- 1 tre ele feriga — au crescut 1
terior. Richard Totterman, se state. In acest context, părţile tărî propria soartă, corespun ver pentru a pătrunde în ca din dosarele secrete ale a agresiunii. Astfel, în mar fectat in nici un fel moralul) de două ori mai repede de-
cretar general in Ministerul au subliniat răspunderea ce zător intereselor lor vitale, bina piloţilor pe care i-au Ingonului. publicat sîrr tie 1967, generalul Weslmore- populaţiei Şi nu au putut îm-j cît in pămint.
Afacerilor Externe, Risto Hy- revine tuturor statelor, mari fără nici o ingerinţă dinafară. somat sâ schimbe ruta şi să de ziarul „New York Ti’ • land a cerut Administraţiei piedica desfăşurarea în bune^ \
varinen, directorul Direcţiei .şi mici, de a participa la so Cei doi şefi de state au sub facă excala neprevăzută Pc relevă eâ in rindul re?1' sâ trimită în Vietnamul de condiţii n activităţilor econo-, MAI ÎNALTA CA NIAGARA |
Politice din Ministerul Afa luţionarea pe cale paşnică a liniat, dc asemenea, necesita aeroportul din Monterrey. in sabililor politicii vietn>ze sud 200 000 de militari. Ex mice esenţiale. >
cerilor Externe, Pcntti Uusi- tuturor problemelor care preo tea găsiri; unei soluţii politi urma tratativelor reprezen a Administraţiei Johnsau trasele publicate demonstrea In continuare, ziarul relevă \ In sudul Poloniei, - 1
virta, directorul Direcţiei co cupă omenirea. ce în Orientul Apropiat, ca tanţilor companiei „Braniff" existat puternice dived1e ză, apoi, că bombardamente că, în cursul unei întruniri i propiere dc barajul Po- \
merţului exterior din Minis Preşedintele Consiliului de re să permită realizarea unei cu autorii deturnării — ulti în legătură cu esca!rea le asupra R.D. Vietnam nu secrete I,i Honolulu, ministrul / rembka, se va construi o
terul Afacerilor Externe, Slat a apreciat eforturile Fin păci durabile in această /.onă mii primind suma de 100 000 au avut nici un efect" de apărării de atunci, McNama-J cădere de apă a cărei inăl- \
K'aarlo Veikko Makela, amba landei în direcţia promovării pe baza rezoluţiei Consiliului dolari — pasagerii şi doi războiului din Vietna1^ 0- aşa-zisă „descurajai e“ şi că ra. a evocat posibilitatea fo-ţ ţime va depăşi de zece ori 1
sadorul Finlandei la Bucureşti. politicii sale de neutralitate de Securitate al O.N.U , din 20 membri a) echipajului au fost trivit ziarului, cea n Pl,~ ele au provocat, în principal, losirii armelor nucleare în ţ înălţimea Niagarei Pe cui- ;
mile munţilor Jar vor fi \
Convorbirile s-au desfăşu in folosul păcii şi securităţii noiembrie 1997. eliberaţi. Avionul a decolat ternicâ fracţiune era ' mi" numeroase victime în rîndul Vietnamul de sud. Referin-^’ construite o staţie electri- ţ
rat într-o atmosferă de prie internaţionale, aportul aces Cele două părţi au subliniat apoi cu destinaţia Trinidad. litară, condusă de populaţiei civile. Potrivit u- du-se la incidentul din Golful • că de pompare şi un ba- ,
tenie şi înţelegere reciprocă. teia la dezvoltarea unor rela că reducerea şi. in final, li Tonkin, care a fost folosit ca \ zin; printr-n galerie, săpa- i
Ele au oferit prilejul efectuă ţii de bună vecinătate, coope chidarea decalajului actual pretext pentru declanşarea • tâ in stlneă, ana ta cădea [
rii unui schimb aprofundat de rare şi înţelegere intre ţările dintre ţările avansate şi cele agresiunii din Vietnamul de > rf„ „ „ m
e
,etfU a
,
t
vederi asupra stadiului şi europene. în curs de dezvoltare, precum BELGRAD — După vizi LONDRA. — La Londra sud. ziarul exprima pârei ea ) pe paletele a patru turhn-
perspectivelor' de dezvoltare a Preşedintele Finlandei a a şi consolidarea independenţei ta in Republica Socialistă s-a anunţat simbătă nume că acest incident a fost pro- \ agregate. In acelaşi timp.
relaţiilor rom âno*fin land eze, preciat politica externă a Ro tinerelor state prezintă o Muntenegru, (ovarâşut Emil le noului guvernator general vocat de distrugătoarele a- 1 turbinele vor îndeplini şi
precum şi asupra unor pro mâniei, de dezvoltare a rapor deosebită importanţă pentru Drâgănescu, vicepreşedinte al Maltei. Potrivit agenţiei mericane în apropierea loeu-1 funcţia dc pompe electrice
bleme internaţionale de inte turilor sale de prietenie cu progresul umanităţii, asigura al Consiliulu; de Miniştri, Reuter, este vorba de sir lui atacurilor clandestine ale \ care să pompeze apa in la
res comun. toate statele, dc instaurare a rea păcii şi cooperării inter preşedintele părţii române Anthony Mamo, de origine saigonezilor împotriva terito-^ cul de acumulare.
Cele două părţi au consta unor relaţii de bună vecină naţionale. Ele s-au pronunţat în Comisia mixtă roinâno- maltezâ, care va ocupa a riului R.D. Vietnam. /
tat cu satisfacţie că de la vi tate. contribuţia sa activă la pentru crearea de condiţii iugoslavă dc colaborare eco cest post rămas vacant in
zita în România a preşedin statornicirea unui climat de care să permită tuturor po nomică, a fost oaspetele o urma demisiei lui Maurice
telui Republicii Finlanda, în destindere şi de încredere pe poarelor accesul neîngrădit ta raşelor Skoplie şi Ohrid din Dorman.
septembrie 19G9, relaţiile ro- continentul european. cuceririle civilizaţiei moderne, Republica Socialistă Mace S, U. A.
mâno-finlandeze au înregis O atenţie deosebită a fost pentru promovarea cu tinere donia. NEW YORK — Comitetul
trat o evoluţie ascendentă. acordată problemelor securi le state a unor relaţii econo Revenind le Belgrad, to lor, ale muncîtoJd* 3 special al O.N.U. pentru de
tăţii şi cooperării în Europa. magaziile portua a,e ce’ colonizare a aprobat vineri,
Cei doi şefi dc state au e mice echitabile. varăşul Emil Drâgănescu, lor din uzinele ‘^ lu c ra Opinii favorabile (a noul plan de pace
videnţiat creşterea substanţia Cele două părţi consideră Părţile au evidenţiat impor împreună cu tovarăşul Grî- re a ininereuluîcuPru* cu 18 voturi pentru şi 2
lă a schimburilor comerciale că înfăptuirea securităţii şi tanţa rolului care revine Or gore Bnrgâoanu, vicepreşe abţineri, o rezoluţie prin propus de Guvernul Revoluţionar
care solicită din nou Marii
în ultimii ani — în perioada cooperării europene trebuie ganizaţiei Naţiunilor Unite în dinte ol Comisiei guverna ATENA. — • acestea
1905-1971) volumul total al a să asigure excluderea din menţinerea păcii şi securităţii mentale de colaborare şi co intre Grecia şpun1*8103 Britanii să „înceapă fără
cestor schimburi dublîndu-se ; viaţa internaţională a re internaţionale, precum şi in operare economică şi tehni Economică Euină a .,z‘ nici o amînare/consultări cu Provizoriu al R. Vietnamului de Sud
curgerii In forţă sau la ame
reprezentanţii partidelor po
rezultate remarcabile au fost ninţarea cu forţa, să permită ceea ce priveşte lărgirea co că, au avut, ffn cursul dimi bucnit ceea ce’a a*€f],a* litice ai poporului Zimbab-
obţinute in onul 1970 dezvoltarea liberă şi suvera operării între state şi s-au neţii de sîmbâtâ, o întreve nă numeşte " r1ul ^u" wo, respectînd regula majo WASHINGTON 3 (Ager minării problemei încetării
In cursul convorbirilor ofi nă a tuturor statelor, extin declarat favorabile întăririi dere cu Milenko Boionici, Honului". Pririnderea rităţii, în scopul transferă pres). — Oamenii politici a războiului din Vietnam, că
ciale s-a manifestat un inte derea raporturilor de colabo acestei organizaţii pe baza u preşedintele Vecei Executive rigaţiilor, medrea lucra7 rii puterii poporului Zim- mericani au continuat vineri „propunerile G R P. constitu
res reciproc de a promo rare fructuoasă dintre ele in niversalităţii ei şi a respec a R.S. Serbia. rilor şi cons‘a de n01 babwe pe bază de alegeri sâ comenteze favorabil noul ie o bază de negociere" şi s-a
va sporirea şi diversificarea diverse domenii de activitate. tării principiilor Cartei. Ele Sîmbâtâ dupâ-amiazâ, to ■întreprinderi Prelucrare, libere". Documentul reco plan de pace al Guvernului declarat pentru iniţierea unui
schimburilor comerciale şi Părţile au apreciat că ar fi s-au pronunţat pentru resta varăşul Emil Drâgănescu a Grecia a re \n ‘! *7 mandă, totodată, Consiliului Revoluţionar Provizoriu al dialog menit sâ ducă la so
cooperarea economică, indus util să se treacă la organi bilirea drepturilor legitime ale părăsit capitala iugoslavă, ani să-şi spfa simţitor de. Securitate, care a cerut Republicii Vietnamului de luţionarea paşnică a acestui
trială şi telinieă pe baza a zarea unor intilnir; pregăti R.P. Chineze la O.N.U. plecînd spre Bucureşto. producţia d‘*I0n sa în 1960 adoptarea de sanc Sud, expus joi la conferinţa război.
cordului comercial pe termen toare ale conferinţei pentru Cele două părţi au consta reducă preţi cost- ^ cest ţiuni împotriva Rhodesiei, cvadripartitâ de la Paris. Se însuşi ministrul apărării al
lung (1971-11)75) semnal anul securitate şi cooperare euro tat cu satisfacţie că vizita in BONN — Delegaţia Uniu produs expdn 713’1 carl~ ,.să ia de urgenţă în consi natorul Edmund Muskie, can S.U.A., Melvin Laira, a recu
trecut la Helsinki şi a acor peană cu participarea nemij Republica Finlanda a pre ni; Naţionale a Cooperative tîtăţi pe pir.ccţor şase derare posibilitatea luării u didat potenţial al partidului noscut vineri, la plecarea sa
dului de cooperare economică, locită a tuturor statelor inte şedintelui Consiliului de Stat, lor Agricotc de Producţie s-a impus calitatea sa nor măsuri suplimentare, în democrat Ia alegerile prezi într-o vizită la Seul şi To
industrială şi tehnică. înche resate. Ele au făcut un schimb Nicolae Ceauşescu, contacte din România. condusă de şi prin preţ^us* in de7‘‘ denţiale din 1972, a declarat kio, adresîndu-se ziariştilor,
iat in 1909, la Hucureşti. de păreri asupra evoluţiei le şi convorbirile care au a Ghoorghc Pctrescu, preşedin avantajul , F ă conformitate cu prevederile unui ziar din Dallas (Texas) că este posibilă retragerea tu
Apreciind rolul important dialogului între state, inclusiv vut loc cu acest prilej re tele U.N.C.A P.. şi-a înche cătoare, ir al !«»•'«>• Cartei". că „această nouă iniţiativă ar turor trupelor americane din
al Comisiei mixte româno- asupra propriilor lor contri prezintă o contribuţie impor iat simbătă vizita in RF. a putea permite sâ se realizeze Vietnamul de sud pînă la
finlandozc in dezvoltarea co buţii în direcţia pregătiri; li tantă ta adincirca in continu Germaniei. ceea ce aş fi propus dacă aş sfîrşitul anului, deşi a men
fi la Casa Albă". Muskie s-a
operării economice, care ofe nei conferinţe europene pen are a relaţiilor de prietenie Oaspeţii români au vizitat KIN a * ~ La l,av*I'onul României din cadrul pronunţat pentru retragerea ţionat că nu ar fi posibilă
ră schimburilor comerciale tru securitate şi cooperare, dintre cele două ţâri, la con importante obiective ale co tirgutvrnal‘onal de la Kinshosa a avut loc sim tuturor trupelor americane transferarea în această peri
stabilitate şi perspectivă, cei subliniind necesitatea de a se solidarea păcii şi colaborării operaţiei producătorilor a bătă cr,ntă de presă. în cadrul căreia au luat din Vietnam şi încetarea răz oadă a echipamentului şi in
doi preşedinţi an convenit să continua eforturile în acest în Europa şi in întreaga lume. gricoli vest-germani, aflate cuvînn ^asadoru* Republicii Socialiste România boiului în spiritul propune stalaţiilor militare. Laird a
dea indicaţii aceste; comisii sens. Partea română a reafir Apreciind rezultatele fruc in landurile din sud. la Kî®’ Alexandru Tujon, şi directorul pavilio- rilor formulate de G.R.P. precizat eâ propunerile G.R.P.
în vederea iniţierii şi reali mat sprijinul său faţă de ini tuoase ale schimbului de vi WASHINGTON — Un nu nului*nesc’ Toma Năstase. Alături de alţi congres „sînt examinate cu foarte ma
re atenţie" de către guver
zării unor acţiuni de coope ţiativa guvernului finlandez zite la nivelul şefilor celor Re.itanţîi presei congoleze $-*au interesat' 4n- meni. atit democraţi cît şi* nul S.U.A., care îşi va face
rare in domenii ca : industria privind organizarea de intîl- două state şi utilitatea aces măr de 24 mari porturi de iU. de evoluţin şi «perspectivele relaţiilor din republicani, care şi-au pre
poziţia eventual
construcţiilor de. maşini, lem nirî şi consultări pregătitoare tuia pentru o mai bună înţe pe coasta de vest a Statelor tre nia şi Republica Democratică Congo. Ei au cizat anterior poziţiile, spea- cunoscută răspuns transmis
printr-un
nului şi hirliei. minieră, me la Helsinki legere şi cooperare intre cele Unite au fost complet para v îzit oi pavilionul nostru, unde au primit lămuriri kerul Camerei Reprezentanţi
talurgică, chimică şi alimen Constatind cu satisfacţie două popoare, părţile au con lizate pentru prima dată în ,;â cu produsele expuse. lor, Cari Albert, a apreciat prin intermediul reprezentan
ultimele două decenii şi ju
tară. progresele realizate pe calea venit să continue şi în viitor mătate, de grevele docheri după o discuţie cu preşedin ţilor americani la convorbi
vizitele şi contactele recipro
In cadrul acestei activităţi reducerii tensiunii şi a nor tele Nixon, consacrată exa rile de la Paris.
se va acorda o atenţie deose malizării situaţiei din Europa, ce la toate nivelurile.
\
Reâaotta >1 administraţia darului l Deva. e t, Or, * tr» Oroza. ar. 35. C.letoan. op. .2317 . 15 63. . (otreprlad.rea pal.gradcâ O.v.