Page 13 - Drumul_socialismului_1971_07

w 9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ÎNTÎLNIREA TOVARĂŞULUI

NIGOLAE CEAUŞESCU

CU TOVARĂŞA DOLORESIBARRURI

Luni după-amiază, tovară­ mân şi Partidul Comunist din
şul Nicolae Ceauşescu. se­ Spania, corespunzător intere­
cretar general al Partidului selor celor două partide şi
Comunist Român, s-a întîlnit popoare, unităţii mişcării co­
cu tovarăşa Dolores Ibarruri. muniste şi muncitoreşti inter­
preşedintele Partidului Co­ naţionale. ale tuturor forţelor
munist din Spania, care la nntiimperialiste.
invitaţia C C. al P.C R sc a­ Convorbirea s-a desfăşurat
flă într-o vizită în ţara noas­ într-o atmosferă de cordiali­
tră tate şi caldă prietenie.
In timpul convorbirii care
a avut loc cu acest prilej s-a ★
reafirmat hotărîrea de a dez­ în aceeaşi zi, tovarăşul
volta in continuare relaţiile Nicolae Ceauşescu şi soţia sa,
de colaborare şi solidaritate Elena Ceauşescu, au oferit o
masă In cinstea tovarăşei Do­
ANUL XXIII. Nr. 5 129 MARTI 6 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI internaţionalistâ statornicite lores Ibarruri.
Intre Partidul Comunist Ro­

0 LUCRARE DE MAXIMA ÎNSEMNĂTATE VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI

m m \m cuituriior « ci­ NICOLAE CEAUŞESCU

TEATRULUI NAŢIONAL DIN CAPITALĂ

o t pe toate suprafeţele planificate Cel mai mare şi mai modern lansambiu arhi­ strucţiilor proiectate şi realizate, se află în ex­

tectonic din centrul Capitalei, aflat în plină con­ terior nefinisatâ, activitatea constructorilor fiind
strucţie — Teatrul Naţional — a fost vizitat ieri de în plină desfăşurare. De asemenea, interiorul se
In complexul dc lucrări a- văd o ameliorare simţitoare gurării unui front larg de lu­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu. găseşte la o bună distantă de stadiul în care va
grieole care reclamă maximă o vremii, iar culturile dc orz cru pentru mecanizatori, fapt Aici, în centrul Bucureştilor, unde nu demult răsuna primul sunet de gong al spectacolului
urgenţă. Ia loc dc frunte se dc pe majoritatea suprafeţe­ evidenţiat dc rezultatele sla­ s-a inaugurat impunătorul hotel Intercontinental inaugural. Construcţia, în faza de realizare de
înscrie însăminţarca culturi­ lor se apropie de faza de coa­ be obtinulc la însăminţarca
lor succesive pe toate supra­ cere deplină. este imperios culturilor succesive, unde s-au şi s-a dat în folosinţă pasajul subteran, obiective acum, deşi oferă imaginea unui lucru închegat
feţele planificate — respec­ necesar ca ritmul de lucru realizat mai |)it(in de 3 pro­ fâcind parte dintr-un întreg complex de lucrări sub aspectul concepţiei, permite intervenţii apte
tiv pc 5 000 hectare in coope­ la seceriş să se intensifice in cente din prevederile planu­ ce creionează, prin formele şi volumele im­ sâ-i sporească valoarea arhitecturală, precum
rativele agricole şi I 400 hec­ toate fermele, paralel cu a- lui. plantate, o nouă configuraţie frumoasei Pieţe şi gradul de funcţionalitate. Fapt pus în deplină
tare în întreprinderile agri­ ecasla urmărindu-sc elibera­ In cooperativele agricole
cole dc slat. Succesul acţiu­ rea cu operativitate a (ere­ unde consiliile de conducere a Universităţii, este încă şantier. Clădirea „Na­ evidenţă, ieri, cu prilejul vizitei de lucru a se­
nii este determinai în măsu­ ctului şi însăminţarca cultu­ şi cadrele tehnice au pus in In lalioimoriil F. Ir. ;\. ţionalului4*, piesă centrală în ansamblul con- cretarului general al partidului.
ră holăritonrc dc modul cum rilor succesive pc întreaga su­ centrul atenţiei preocuparea „Viscoza- Lupeni, Ileana
este organizată munca in fie­ prafaţă planificată. Faptul că pentru executarea în flux Şerban executft analiza ch i­
care unitate, dc utilizarea cu în sol există rezerve suficien­ continuu a lucrărilor dc se­ mica a materiei prime fo­ Este către ora prinzului, oră Mincu", alte persoane oficia­ re, în funcţie de concepţia re­ lor de partid şi de stat o vi­
randament maxim, în schim­ te dc umiditate constituie un zon s-a pornit cu hotârîrc la losite la nbflncrea mâtasci la care arterele centrale, bu­ le. gizorală, laturile mobile ale brantă manifestare de dra­
buri prelungite şi pc două avantaj care trebuie fructifi­ finalizarea obiectivelor în­ artificiale. levardele cunosc o mare ani­ grodenelor sint de concepţie goste şi respect, aplaudă
schimburi, a tractoarelor. cat cu eficacitate .maximă scrise în planurile operative. maţie. Tovarăşul N i c o l a e Pe o machetă în incinta călduros pe secretarul gene­
Acest deziderat major îşi pentrn deplina reuşită a cul­ Spre exemplu, la C A P. Bre­ Ceauşescu, însoţit de tovară­ foaierului principal, arhitectul şi execuţie originală, alcătu­ ral al partidului, îi urează
găseşte materializarea în fapl turilor de porumb destinat tea Mureşană — ne-a infor­ şii Emil Bodnaraş, Manea proiectant oferă o serie de ind prima realizare de acest sănătate, exprimludu-şi recu­
in cadrul înlrcpridcrilor agri­ producţiei de boabe sau silo­ mat inginerul şef loan Puia Inmînări date privind concepţia de an­ gen. noştinţa pentru activitatea
cole dc stat. unde lucrările zului. cunoscind eă rezulta­ — s-au efectuat arături pc 10 Mânescu. Dumitru Popa, pri­ samblu a noului lăcaş de cul­ Se parcurg culoarele corpu­
sint organizate şi se desfă­ tele cele mai bune se obţin hectare, iar ieri mecanizato­ de distincţii marul general al Capitalei, tură, dă explicaţii asupra vizi­ lui de clădire ce face legătu­ neobosită pe care o desfă­
şoară după metoda fluxului pc suprafeţele unde însămîn- rul Achim Cărmăzan a tre­ Dumitru Popescu, Pompiliu unii arhitecturale interioa­ ra între cele două săli de şoară în fruntea partidului şi
continuu, concomitent cu se­ tarea se face în prima jumă­ cut Ia însăminţarca lor cu Macovei, pre.şedintele Comite­ re. asupra materialelor de spectacole ale ansamblului, a statului, activitate pusă în
cerişul, cxecutîndu-sc balola- tate a lunii iulie porumb. Un alt tractor a lu­ La Consiliul popular jude­ tului de Stat pentru Cultură construcţie folosite şi a vii­ încăperile ce se înşiruie de o slujba fericirii poporului, în­
rea paielor şi eliberarea te­ Asemenea posibilităţi stau crat intens la arături pc su­ ţean a avut loc ieri festivi­ şi Arlă, soseşte pe şantierul toarelor deroraţiuni. Se vizi­ parte şi de alta vor fi ate­ floririi României socialiste
renului.. arăturile şi insămîn- şi la îndemîna cooperativelor prafeţele eliberate. tatea înmînărîi unor distinc­ teatrului. In întâmpinare se tează apoi sala de spectacole liere dc croitorie, ateliere de Partea finală a itineraru­
tarca culturilor succesive în agricole, care au stabilit să Rău este insă că nu peste ţii cu ocazia „Zilej învăţăto­ aflau Ion Brad. prim-vice- In stadiul în care sc găseşte, decoruri. săli de machiaj, lui pe marele şantier din Pia­
mirişti. In vederea realizării realizeze producţii cit mai fot s-au întreprins măsuri e- rului”. preşedinte al Comitetului de nefinisatâ. fără scaune, fără toate activităţile decurgind ţa Bălcescu este consacrată
lucrărilor amintite în condi­ mari de porumb. îndeosebi ficacc în vederea realizării Peniru merite deosebite în Stat pentru Cultură şi Artă, loji amenajate, cu betoane în­ din cerinţele teatrului. O bu­ vizitării unui alt obiectiv
ţii agrotehnice superioare, şe­ pentru echilibrarea batantei planului Io culturile în mi­ desfăşurarea procesului in- Dumitru Joiţa. prim-vicepre- că zgrunţuroase. ca aminteş­ nă parte, însă, vor fi afecta­ spectaculos, dar care se des­
fii fermelor şi consiliile de furajere, dc pc fiecare hec­ rişti. Deoarece există condi­ structiv-cducativ, ca şi în dez­ şedinte al consiliului popular te, la o pfimă privire, mai te unor instituţii de cultură coperă cu greu privirii —-
administraţie acordă o aten­ tar ocupat cu culturi succe­ ţii deosebit de favorabile, se voltarea bazei materiale a in- degrabă de un amfiteatru an­ Schimbul de opinii care a a­ parcajul subteran pentru au­
ţie sporită folosirii judicioa­ sive. O condiţie primordială impune ca în toate unităţile vutămîntuluî. cadre din învâ- municipal. Horia Maieu, co­ tic deeit dc o sală de specta­ vut loc ieri a arătat că prin tomobile. Vizita a coincis feri­
se a timpului favorabil, acti­ de care depinde înfăptuirea agricole să fie intensificat rit­ ţuniînlul judeţului Hunedoa­ ordonator al proiectării an­ recalcularea necesităţilor in­ cit eu însăşi inaugurarea lui
vităţile în cîmp desfăşurin- sarcinilor ce revin fiecărei mul de lucru la realizarea ra au fost decorate cu Ordi­ samblului arhitectural din cole din zilele noastre. Dar, stituţiei se poate ajunge la oficială. Tovarăşul Nicolao
dti-sc cu aceeaşi intensitate cooperative agricole privind însămînţărilor pe suprafeţele Piaţa Bălcescu, Cezar Lăzu- călind dincolo de imaginea eliberarea unei suprafeţe de Ccauşescu este invitat să ono­
şi in zilele dc duminică. Edi­ însăminţarca culturilor în destinate cuburilor succesive, nul Muncii clasa a 111-a, Or­ reseu, preşedintele Uniunii prezentă, prin prisma expli­ circa 5 500 metri pătraţi, spa­ reze acest moment solemn.
ficatoare sint cîtcva cifre ca­ mirişti o constituie termina­ astfel incit lucrarea şă fie dinul Meritul Cultural clasa Arhitecţilor, Brăduţ Covaliu. caţiilor care se dau, nu este ţiu care va căpăta alte des­ Maşinile, primele maşinî
re reprezintă rezultatele înre­ rea grabnică a secerişului or­ terminată in timpul cel mai a IlI-a Şi Medalia Muncii preşedintele Uniunii Artişti­ greu să realizezi dimensiuni­ tinaţii după cerinţe — săli de care pătrund jn această imen­
gistrate pînă ieri ia recolta­ zului şi concentrarea efortu­ scurt posibil, numai aşa pu­ Distincţiile au fost înmuia­ lor Plastici, Tiberiu Ricci. le şi aspectul finit a ceea ce să piaţă subterană dispusă pe
tul orzului şi la insăminta- rilor la eliberarea cu operati­ ţind avea certitudinea că se te de către tovarăşul Sabin arhitectul şef al Capitalei, va însemna, peste scurtă vre­ expoziţie, depozite de cărţi două niveluri, coboară prin in­
rca culturilor succesive. La vitate a terenului de paie şi vor obţine randamente spo­ Botieiu, vicepreşedinte al Co­ Ascanio Damian, rectorul In­ me, cel mai modern teatru u) cte.
I.A S. Simeria producţia de snopi in vederea executării rite de pc fiecare hectar cul­ mitetului executiv, al Consi­ tării Sala, dimensionată pen­ Una din problemele difici­ trarea din B-dul Maghcru şi
orz s-a strins de pc 220 hec­ arăturilor. tivat cu porumb în mirişti. liului popular judeţean. stitutului de arhitectură „Ion tru 940 de locuri, va fi ar­ le pe care arhitecţii le au în­ după ce descriu o graţioasă
tare, iar la I.A.S !la(cg lu­ Sc constată insă că ritmul monios încadrată de loji, va că de rezolvat, in stadiul ac­ curbă se opresc în faţa barie­
crarea respectivă s-a efectuat înrcgislrat pînă acum la re­ dispune de o generoasă per­ tual de execuţie a marelui rei ce se va ridica şi se va
pe 185 hcclare. In cadrul fer­ coltări nu este nici pc depar­ spectivă către scenă, de o bu­ edificiu de cultură din cen­ coborî de acum încolo auto­
melor aparţinătoare celor do­ te satisfăcător, existind mai 8-11 IU LIE 1971 nă acustică, va avea instalaţii trul Capitalei, este realizarea mat. o dată cu apariţia fie­
uă unt lăţi s-au făcut arături mult de 1 000 hectare cu orz de condiţionare a aerului şi faţadei exterioare Intreţi- cărui vehicul solicitînd adă-
pe 140 hcclare. din care pe de pc care mai trebuie strîn- un sistem de securitate ga­ nîndu-se pc această temă cu postire şi întreţinere califica­
HO s-a însămintat porumb să producţia, ceea ce repre­ rantat. arhitecţii şi plasticienii pre­ tă. Tn aplauzele celor pre­
pentru boabe din hibrizi tim­ zintă peste 50 la sută din In discuţia care are loc. se­ zenţi. secretarul general al zenţi, secretarul general al
purii. plan. Mul! prea anevoios sc partidului a recomandat ar­ partidului ii felicită pe pro­
Deoarece meteorologii pre­ acţionează şi în privinţa nsi- cretarul general al partidu­ hitecţilor. plosticienilor ca de­ iectanţi şi constructori pentru
lui pune In atenţia arhitecţi­
lor necesitatea rezolvării u­ coraţia exterioară să aibă. ca această remarcabilă realizare,
nor probleme atît în ceea ce sursă de inspiraţie, realităţi­ taie panglica inaugurală. ln-
priveşte folosirea mai judici­ le contemporane ale Români­ ccpînd din acea clipă, marele
Incepînd cu ziua de 8 iulie. Filiala De­ simultan la ruiiedcoro şi Petroşani), ansam ­ oasă a spaţiului, cît şi In pri­ ei, insurecţia armată de la parcaj subteran. însumind o
Controlind, cu toată răspunderea faţă va o Uniunii Ziariştilor, împreună cu Comi­ blul artistic „H aţegana44 vo prezenta un vinţa decoraţiilor interioare, 23 August1, epopeea construi­ su praf Aţă de circa 2,5 hecta­
tetul judeţean pentru cultură şi artă organi­ spectacol intitulat „Lauri44. pe care le recomandă sobre şi rii socialismului re. cu o capacitate de adâpos-
— Să se vadă cu limpezi­
tire de 990 automobile, este
de consumator, unele unităţi de ali­ zează cea de a ll-a ediţie a „COLOCVIILOR Vineri, 9 iulie, publicul devean vo avea dc inspiraţie naţională. me — precizează tovarăşul dat in folosinţă
Scena. cu deschidere de 17
ZIARISTICE44 — largă acţiune politică, profe­ prilejul să intervieveze frontal edilii munici­ Nicolae Ceauşescu. că ac^st, Parcajul permite accesul şi
m, despărţită de sală prin-
sională şi cultural-artistică, încadrată în piului Deva. arhitecţi şi proiectanţi (ora 17, tr-o cortină metalică, impune edificiu este o lucrare născu­ ieşirea simultană a autotu­
mentaţie publică din Valea Jiului se contextul generoaselor manifestări prilejuite in salo mică a Consiliului popular jude prin dîmcnsiiinilo-i ample, tă în epoca noastră şi care rismelor din bulevardele şi
străzile laterale. Iar a pasa­
vorbeşte despre marca operă
de anul sărbătoririi semicentenarului Porţi ţean), ior la Hunedoara şi Lupeni. Eroii prin complexul de agregate şi înfăptuită de popor în con­ gerilor direct din hotelul In­
multitudinea mecanismelor şi tercontinental, teatrul Naţio­
dului Comunist Roman. Muncii Socialiste Nicolae Mărculescu - si- struirea socialismului!
pune vehement o întrebare: Propunîndu-şi cu această nouă ediţie derurgist - şi Petre Constantin - miner - trapelor turnante .şi culisante, tanţii Uniunii Artiştilor Plas­ nal şi pasajul pietonal din
Arhitecţii, ca şi reprezen­
capabile să fie manevrate les­
intrarea în tradiţie. „Colocviile" vor con­ vor dezvălui tinerilor citeva din secretele nicios şi rapid, în funcţie de tici. îşi însuşesc recomandarea Piaţa Bălcescu In parcaj, ca­
ic dispune dc instalaţii foar­
stitui pentru publicul hunedorean un con­ succeselor şi performanţelor lor. cerinţele spectacolului. Par­ .secretarului general şi se an­ te moderne de condiţionare a
tea superioară a scenei, acea
aerului Şi iluminai, sînt in­
gajează să realizeze un nu­
Simbotâ, 10 iulie, ora 18, la nou! com­
din
Cu ingăduinţa cui unii mai stau tact elevat şi inedit cu reolitatea societăţii organiza o conferinţă de presă avînd ca su­ p :ie a construcţiei ce ase­ măr de proiecte In acest spi­ stalate hnii automate de spă­
plex turistic „Rusca” din Hunedoara se va
exterior se înfăţişează
zilelor noastre, o înlîlnire cu citeva idei ma­
lare şi gresare a vehiculelor,
rit’ pe care să le supună spre
meni unui bloc monolit’, dar
selecţie. Marele mozaic ce va
prize de aer comprimat pen­
jore ale contemporaneităţii, o succintă fres
că a peisajului hunedorean sub toate as­ biect „Tezaurul turistic al judeţului Hune­ care în economia construcţi­ împodobi faţada teatrului — tru pneuri şl de apă, ceasuri
ei are o funcţionalitate bine
for
operă monumentală dc
de marcare automată a tim­
responsabili de unităţi Î.A.P.L ? pectele şi plenitudinea Iul. a!e Galeriilor de artă din Deva va avea loc precizată, de principal .depo­ public de cea mai mare im­ pului de staţionare, posturi
doara”. La aceeaşi oră, în cele două săli
zit" de decoruri, măsoară 30
portanţă a Capitalei noastre
Consemnind această avanpremieră o
vernisajul expoziţiei de fotografii şi carica­ de metri înălţime, echivalen­ —■ va exprima. în imagini telefonice, sală de aşteptare,
un cafe-bar.
„Colocviilor ziaristice", notăm tematica larg tul unei clădiri de zece etaje. sugestive. în eulorj vii, nepie­
Iată nişte constatări făcute Petroşani sc va hotărî să-l diversificată a manifestărilor, corespunză­ turi, realizate de Virgil Onoiu, Victor Mihăi- Cea de-a doua sală de spee- ritorul, eroicul chip a) epocii Vizita făcută de secretarul
în 2ilele de 30 iunie, I şi 2 pună într-o stare cit de cît lescu şi Mirceo Bîtcă Tot la Deva, scriito­ loeole a noului lăcaş al Tha- noastre, epocă de inegalabil general al partidului pe şan­
iulie in unităţi ale T.AP.L. decentă Măsura a fost luată toare dinamicii diversificării problemelor şi rul Radu Ciobanu, in codrul unei „seri de hei dezvăluie acelaşi asiduu tierul complex al Teatrului
Petroşani din oraşele Uri- pe loc de organele inspecţi­ aspectelor noi ale vieţii noastre publice. autografe”, se va intîlni cu cititorii. efort creator Este aici o sală, avînt constructiv, care a ri­ Naţional, intîlnirea cu proiec­
cani, Lupeni şi Vulcan care ilor comerciale şi sanitare. cum s-ar spune, pliantă care dicat România pe înaltele tanţii şi constructorii, cu ar­
ne îndreptăţesc să punem în­ Responsabil aici, dacă poa­ Din programul celor potru zile, sint de sem In ultima zi, duminică 11 iulie, în sola culmi ale progresului mate­ tiştii plastici cărora Ie revi­
trebarea din titlu. te să i sc atribuie această ca­ nalat cele de inaugurare! care se voi des de conferinţe o ziarului ,.Drumul socialis­ se descompune şi se recom­ rial şi spiritual In care se ne sarcina decorării in teri oa­
Bufetul nr. 40 din Uricani litate unui salariat al 0\A.P.L. făşuro în Deva, Hunedoara şl Petroşani Ast­ pune în funcţie de genul spec­ situează astăzi re şi exterioare a edificiului,
are (încă) drept responsabi­ care nu nimereşte cu zilele fel, la Deva. deschiderea festivă include mului" va avea loc o consfătuire cu cititorii, tacolului, scena putîndu-se In timp ce are loc acest ea şi vizitarea şi inaugura­
lă pe Maria Stoi. Ceea ee se pc la unitate, e Petru Cornea. urmată de un „Cadran internaţional”. Ediţia plasa în mod obişnuit In fata schimb de opinii, pe platoul rea marelui parcaj subteran
putea vedea aici în 30 iunie Actele dc amendă pentru expunerea „Hunedoara — file de monogra­ a ll-a a „Colocviilor ziaristice" se va încheia spectatorilor, sau, pur şi simplu, din faţa noului Teatru Na­ din acelaşi perimetru urba­
cu privire la curăţenie şi i- starea deplorabilă în care sc fie” şi simpozionul „Presa comunistă hune- cu un „salon literar” la care vor participa in mijloc. C.radenele laterale tional s-au adunat sute de nistic. a prilejuit un fructuos
.cienâ revolta pe oricine Ia­ afla din toate punctele dc ve­ fiind mobile, ele sc retrag sau cetăţeni, bucuroşi că au pri­ dialog, a dus la găsirea unor
tă pe scurt „inventarul** eu dere — curăţenie, aprovizio­ doreanâ - prerenţâ activă în propaganda poeţi şi prozatori hunedoreni. se integrează celor centrale, lejul să-l salute cu dragoste, valoroase soluţii constructive
earc-.şi etalează responsabila nare. servire — unitatea 39, cuvîntului partidului” (ora 16.30 în sala Fără îndoială, prin actualitatea proble­ care sint fixe Numărul locu­ cu căldură, pe secretarul ge­ şi artistice. A prilejuit, toto­
„calităţile" de gospodină a in data de 30 iunie, i-au fost U .iC.M ), iar seara, Io sola „Arta”, după o melor în dezbatere şi maniera de abordare rilor este şi’ el variabil, Intre neral al partidului, să fio de dată, o călduroasă şi vibran­
localului. Prosoape dc şters întocmite „în contumacie". E- 450-598 Secretarul general al faţă la discutarea unei pro- tă intîînirc a secretarului ge­
pc mîini care şi-nu pierdut rn ora 15 şi responsabilul nu intilnire a cetăţenilor municipiului cu con­ a lor. „Colocviile ziaristice44 vor însemna un partidului, ceilalţi conducă­ bieme atît de importante, rum neral j ) partidului, a condu­
definitiv culoarea, de mur­ dăduse încă pe la unitate. ducători ai organelor judeţene de partid şi sincer moment de estîmore a vieţii spiritu­ tori de partid şi de stat sînt este realizarea grandiosului cătorilor dp partid şi de stat
dare. nu de prea mult spă­ ..Zile întregi nu dă altă dată de stat (întîlnîri asemănătoare vor avea loc ale şi publice hunedorene. informaţi că scena, instalaţii­ edificiu dîn centrul Capita­ cu masele de celălcni ai Ca­
lat Un grup sanitar care pc aici"— spune personalul V le tehnice care pun în niişca- lei. Cetăţenii fac conducători­ pitalei
vede mătura o dată la 3 zile localului Şi. cînd dă. cu cc-şi
şi o sală de servire care, da­ justifică salariul dacă orga­
că ne luăm după zicala „Ca­ nele de control au fost ne­
sa nemăturată musafiri aş­ voite să ia măsura extremă La căminele culturale din Baia de Criş şi Şoimuş
teaptă". aşteaptă mereu mu­ — închiderea unităţii — da­ AU ÎNCEPUT
safiri Plinea — ca nici ali­ torită halului în care sc a ­
mentele să nu facă excepţie fla ? SECERIŞUL GRIULUI
— se păstrează Intr-un sac Cine a intrat o dată cu noi
dc culoarea prosoopclor. în restaurantul „Minerul" Printre primele unităţi ce i m m dincolo de speceacouil m is tic ?
Alt specimen Restaurantul din Lupeni in ziua dc înlîi cooperatiste din judeţ ca­
„Păltiniş" din Uricani. Din iulie a putut să vadă nişte re au terminat secerişul or­
punct de vedere „igienic", s~aunc şi un responsabil ca­ zului se numără C. A.P.
face concurentă bufetului 40. re abia sc mai ţineau pe pi­ Hrctca Mureşană şi Boz. Activitatea culturală este prezintă un secret pentru ni­ tistice. directorul Eugen Mo- vieţii celor două instituţii îii ciclu, probleme ale ateis­
In bufetul rece. de unde în cioare Scaunele dc degradate Deoarece pc unele tarlale un fenomen complex, eu un meni şi. fireşte, este binecu­ ga s-a dovedit un bun „şef culturale, adevărata faţă a mului ştiinţific etc. — aproa­
alte unităţi Iţi fac cu ochiul ce erau şi responsabilul dc a­ griul a dat în pîrgă. ieri larg cîmp de acţiune, divers noscut în special de către ac­ de orchestră”... lucrurilor nu întârzie să sc pe nu avem ce consemna Şi.
şi-l.i deschid apetitul o mul­ fumat ce era. Dragomir Ro­ in cele două cooperative a- şi multilateral. Este o arie tiviştii eultinali Teoretic, am ...La Şoimuş, comună peri- arate. Activitatea de difuzare
ţime de produse, aici îţi spu­ man — despre el c vorba — arc gricolc amintite s-a început unitară. în care, de pildă, putea 7.ice, stăm foarte bine. a ştiinţei şi culturii se desfă­ cînd ne gîndim bine. obser­
ne ,.du-le încolo" un platou cel mai pestriţ şi trivial vo­ şi recoltarea manuală a cartea, filmul, conferinţa, Ba chiar cîţiva sînt „tobă de urbanâ. intîlnim un taraf (30 şoară neeorespunzătoi, spora­ văm că sînt nenumărate pro­
cu citeva chiftcluţe şi cîtcva cabular din cite există Tn lo­ griului, acordîmlu-sc prio­ piesa de teatru ş.a sc influ­ carte" în acest sens. Şi to de instrumentişti !), grup bleme de in’cres major pe
roşii......garnisite" cu loatc e- cal sint nişte scaune tapisn- ri la Ic slrînrjerii recoltei dc enţează pozitiv şi reciproc tuşi... vocal, formaţie de teatru, dic, impusă mai mult de c- plan loca!, ce pot fi integra­
tichctele de la celelalte pro­ 1e de pc care a dispărut dc pe terenurile destinate in- i Procesul educaţional este vast solişti vocali etc. Cu alte cu­ venimente — aniversări,, cu te şi în sfera obiectivelor
duse care au trecut cîndva mult stofa Căci altceva demn săminţării culturilor sucec- j şi continuu : echilibrul şi ar­ .La Baia de Criş. în ca­ vinte. şi aici, latura artistică memorări, jubilee ele — de- căminului cultural. Dar aceas­
prin vitrina frigorifică Res­ de notat, care să-i justifice sive in mirişti. { drul căminului cultural, fiin­ a stat in centrul preocupări­ cît dc un scop educaţi'' dc ta cu condiţia ca directorii
ponsabilul Ion Purice s-a calitatea de responsabil de monia valorilor spirituale — ţează de multă vreme un lor directorului Titus Pârău. . perspectivă. Faptul acesla es amintiţi să renunţe la a con­
făcut mir. mir dc tot cînd i unitate, n-arc Ba arc, totuşi, Demn dc amintit este că j fie ele clasice sau contempo­ harnic colectiv dc artişti a­ Ce întîlnîm însă dincolo îe cu alit mai surprinzător,
.s-a spus în ..limbajul" chi­ ceva. Arc idei năstruşnice sînt făcute pregătirile ne- | rane — reclamă folosirea ce­ matori, înjghebat intr-un an­ de spectacolul artistic? Prin cu cît in raza celor două co­ tinua să creadă că nişte con­
tanţelor dc amendă că asta Dccît să plătească amenda ccsarc pentru ca pe măsu- j lor mai moderne mijloace de samblu folcloric eme a ob­ ce se exprimă universul cul­ mune îşi desfăşoară activita­ ferinţe citite In urechea unor
nu se poate numi nicj pe de­ f-'i-c i *c aplică pc loc „n-ai râ ce starea terenului şi j difuzare în mase prinlr-o tural pe teritoriul acestor tea zilnic un marc număr ascullători docili vor influ­
parte preocupare pentru bu­ culturii va permite să sc j combinare deliberată şi in­ ţinut succese meritorii pe mari comune ? Cum se îmbi­ de intelectuali. Despre propa­ enţa nemijlocit conştiinţa lor.
nul mers al unităţii. intre din plin Ia seceriş şi > terdependentă a elementelor scenele judeţului sau a efec­ nă şi cum se nuanţează di­ ganda ştiinţelor, despre orga­
Din data de I iulie bufetul cu mijloacele mecanice n- tuat cu succes turnee in ju­ versele drumuri din aria nizarea unor acţiuni diver­
39 din Lupeni nu mai func­ niioro in p a g . a 3-a) flatc la dispoziţie. culturale. deţele vecine. Nimic de zis, culturii ? sificate pentru diferite cate­ (Cafilinubre?Jii p o g . o 2*o)
ţionează pînă cîiul T A P.L. Dezideratul enunţat nu re­ sub acest unghi al vieţii ar­ ■Pâtrunzînd în in teri ori ta tea gorii de cetăţeni, manifestări