Page 14 - Drumul_socialismului_1971_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5129 6 MARTI 6 IULIE 1971
ru
climat al răspunderii solida­ litate de maistru el trebuie
SCHIMB DE EXPERIENŢA re. De ce a trebuit să vină să controleze pe faze execuţia
adunarea de partid care să
un neajuns să determine pe
categorisească şi să califice lucrărilor, iar cînd constată
răspunderea oamenilor? Adi­ făptaş, să zic aşa, sâ-1 înlă­
Cornel Ardelean, secretarul crărilor nu era pe măsura
organizaţiei de bază de la sec­ capacităţii şl priceperii oame­ că, organism»! de care vor­ ture singur. Adică să-şi fa­
torul de cazangerie ai Uzinei nilor. Biroul organizaţiei de beaţi nu se poate trata din că singur autocritica in fapt.
mers ?
mecanice pentru material ru­ bază a cerut maistrului Ioan Aşadar, o astfel de com­
lant din Simeria, este un om cu Nistor să prezinte o scurtă — Se poate, şl de fapt o portare a unui cadru de con­ Turneul fe­
o bogată experienţă de viaţă. radiografie a stărilor de lu­ şl face. Oamenii noştri nu ducere are implicaţii etice
Discutăm despre combativita­ cruri. Omul a priceput exact trec nepăsători pe lîngâ fap­ cu influenţă negativă asupra
te. despre munca de educaţie ce trebuie şi a prezentat o te, pe Ungă manifestări. Şi activităţii subalternilor To­
(pe care o desfăşoară organi­ informare scurtă, dar la o­ acest lucru este caracteristic varăşii săi de muncă Ii a- minin de calificare în „B “
zaţia de partid din sector în biect, cum obişnuim să spu­ mai ales comuniştilor. Dar, trăseseră atenţia asupra pro­
rîndul oamenilor. nem. A cuprins ce trebuia: eu zic că adunarea are me­ cedeului, dar se pare că a­
— Cum apreciaţi nivelul şi lucrările de slabă calitate şi ritul de a ridica, de a propul­ bia adunarea l-a determinat
eonţinutul activităţii de partid cine sînt vinovaţi pentru a- sa la un nivel mai înalt ceea să-şi schimbe modul de lu­ Succes al echipei Rapid Deva
din punctul de vedere pc ceasla. Informarea a fost ce numim noi preocupări co­ cru. Interesantă a fost re­
care II discutăm ? scurtă, cum ziceam, dar la tidiene. Este climatul în ca­ acţia celor pe care Ii trata
\
— Organizaţia noastră, şi cu indulgenţă, adică cei că­ . După trei zile de pasionante dispute pentru cuce­
rora le trecea cu vederea lip­
r u numai ea, ci întregul co­ surile. Aceştia i-au făcut ţm* rirea unui loc fn divizia B, la baschet feminin, spec­
lectiv, este un organism să­ putaţia lipsei nejustificate de tatorii şi suporterii deveni trăiesc deplina satisfacţie
nătos ; îi funcţionează bine încredere in oameni. a succesului repurtat de echipa lor favorită. Rapid
•toate organele vitale. Dc a­ — Biroul organizaţiei de Deva — ocupanta primului loc, fără nici o tnfringere
ceea. el şi lucrează bine, îşi bază, ca organ colectiv, folo­ In contextul nivelului competiţional — mediocru
(îndeplineşte sarcinile Şi lu­ seşte şi alte mijloace proprii — ni recent încheiatului turneu de calificare, echipa
crul acesta este cel mai im­ de educaţie ? ciştigătoarc. antrenată de prof. Stclian Popescu, s-a
portant. Din cînd în cînd însă — Desigur. Adunarea gene­ impus totuşi prin citcva calităţi: dorinţa de afirmare
ne supunem unui control a­ rală o utilizăm ca formă dc a tinerelor jucătoare, buna lor pregătire şi realele
supra sănătăţii. Prinde bine. soluţionare a problemelor mal calităţi ale cîlorva sportive — M. Csobot, A. Staicu,
■Medicul, care stabileşte sta­ grele, mai complexe, carac­ A. Diniş, E. Olaru —, dar mai cu seamă este de re­
rea sănătăţii, precum şi e­ teristice activităţii noastre, in ţinut omogenitatea echipei, bună practicantă a jocu­
ventualul tratament, este or­ care est? antrenată o masă mai lui sub panou, a presingului şi apărării în zonă. ca­
ganizaţia de partid. Facem mare de oameni. Biroul însă, lităţi prin care Rapid Deva şi-a handicapat partene­
asta pentru a nu ajunge la tot pasul a avut un fapt con­ re aceleaşi lucruri cotidiene controlînd permanent pulsul rii de întrecere. Meciurile cele mai dificile, cu Pe­
operaţii grave, la incizii şi cret şi oamenii care l-au ge­ capătă tensiuni mai aproape muncii, desprinde faptul co­ dagogic Tg. Mureş şi Crişul II Oradea, au scos in e­
videnţă calităţile de care vorbeam, afirmînd insă şi
amputări. nerat, comportamentul lor, de exigenţe e comuniste, de tidian. individual, care tinde adevărul că, totuşi. evoluţia in divizia B a echipei devene
— Cum arată un astfel de răspunderea şi dăruirea cu dorinţe. Aici, oamenii se să molipsească şi-l tratează presupune o pregătire superioară, completarea lotu­
control sau autocontrol ? care lucrează. A fost foarte privesc mai bârbâleşte, fac de la caz la caz cum se cu­ lui şi insuşirea unor „scheme" noi de joc, a procede­
— In mai multe feluri ; de bine aşa, pentru că elemen­ analize mai ascuţite. vine. elor tehnice moderne. Dar. sîntem siguri eă inimosul
la caz la caz. De pildă, adu­ tul concret a declanşat o Vă dau un exemplu pen­ — Aceasta înseamnă mult antrenor prof Stclian Ponescu este conştient dc lot
nările generale. Punem în dezbatere vie, energică, fără tru a fi mai convingător. -Şe­ discernâmînt şi o mare va­ ceea ce lipseşte şi va trebui completat la echipa ce
dezbatere problemele cele menajamente. Toţi cei vizaţi, ful de partidă Gheorghe Bâ- rietate de forme în munca o conduce şi că va căuta, cu acee.asi pasiune, să ri­ Navomodcllstiil Ştefan Top ( Jiul Petroşani) prezintă modelul
mai importante, după o alege­ şi nu numai ei, au ţinut să-şi trîna avea un obicei care eu cu oamenii dice echipa la un nivel tehnic ma> bun. Snerâm deci cu care a cucerit Uliul do campl on republican, cu performanţa de
re şi o cîntârire atentă, adică spună părerea, să privească nu ştiu cum să mi-| explic. — înseamnă mai ales cu­ ră jucătoarele Adina Staicu. Ana Diniş. Axinia Man, 181,269 km/h la clasa B 1-2,5 cmc. Foto: I. LICIU
părţile care credem că tre­ critic şi autocritic stările de La recopţionarea lucrărilor noaşterea particularităţilor fie­ Eugenia Gheorohiu. Elena Olan/. Margareta Csobot,
buie tratate: calitatea repa­ lucruri. consta-tâ uneori, firesc, anu­ cărui om Recent am discu­ Eluira Ranciu. Dorina Mateieş. Cecilia Măndită. Ma-
raţiilor, gradul de angajare S-au dat explicaţii sincere mite neajunsuri pe care, fă­ tat cu tovarăşul Nicolae Pâ- rinela Sitar vor reprezenta cu cinste baschetul hu- TENIS DE C iM P
al oamenilor, comportarea lor şi încărcate de dorinţa de a ră să spună nimănui nimic, durean, care- este ajutor de nedorean in divizia secundă a tării.
Şi acum, două opinii despre acest turneu. Prof.
şi altele de acest fel. munci bine. le remedia el. Dacă ar fi şef de partidă şi secretarul Mircea Miron. vicepreşedintele C J.E.F S. Hunedoara :
Acum cîteva luni am su­ — Cu alte cuvinte, aţi avut vorba dc un muncitor, faptul organizaţiei U.T.C. Ambele „S-a jucat în condiţii atmosferice neprielnice — ploaie, Doua titluri de campion naţional
o adunare bună, străbătută ar fi salutar. Adică este nor­
pus unei analize In adunarea calităţi îi implică răspundere vint — ceea ce a influenţai calitatea partidelor. Ni­
de un viu suflu al răspunde­ mal să-ţi priveşti autocritic Recent s-au încheiat între­ cucerit locul întîi şi titlul dc
generală a comuniştilor par­ rii, al bunelor Intenţii. Dar munca. Dar aici este vorba şi exigenţă întinse pe o sca­ velul competiţiei — satisfăcător, detaşindu-se, insă, e­ cerile finale ale campionatu­ campion naţional, iar cuplul
ră mai largă decit unui sala­
chipa învingătoare. Rapid Deva, care păstrează o fru­
tida de armătură, de sudori viaţa colectivă, se ştie, este de cu totul altceva. Remedie­ lui naţional tic tenis dc cîmp. Sorin Orâşanu - Ana Balaş a
riat oarecare. Tovarăşul Pâ- moasă perspectivă. O bună impresie au Idsnt tinerele
şi strungari. Simţeam că aici într-un fel un mediu al a­ rea lipsuriloî? suba ternilor durean, care de altfel Îşi în­ jucătoare de la Oradea“ Prof Slelian Popescu, antre­ rezervat copiilor. Cu acest devenit vicccanipion la du­
trebuie făcut un tratament' tenţiei pentru modul în care are in sine o expresie de au­ deplineşte bine îndatoririle, norul echipei Rapid Deva : „Turneul nu s-n impus prilej tinerii tenismeni de la blu mixt.
de revitalizare. Calitatea lu­ lucrează fiecare om, este un tocritică. în sensul că în ca­ şi-a dat' seama eă trebuie prinţr-un nivel tehnic ridicat. Sînt bucuros că spe­ Constructorul Hunedoara au Cinste sportivilor hunedo-
să-şi revizuiască stilul de ranţele noastre — clasarea pe primul loc — s-au con­ avut o comportare remarca­ reni, antrenorilor şi conduce­
muncă. firmat. Mă aşteptam să învingem. De acum vom a­ bilă. La categoria 11-12 ani. rii A. S. Constructorul, o da­
vea mai mult dc lucru, dar nu ne speriem“. Lunela Orâşanu, iar Ia cate­ tă cu urările de noi şi presti­
Cu totul altfel am proce­ goria 13-14 ani, Ana Balaş au gioase succese.
dat cu tovarăşul Teodor Şte- lată rezultatele prin care echipa deveană a reu­
foni, un om cu manifestări şit să cîştige turneul de calificare: Rapid Deva — CONSTRUCTORUL — ELECTRICA TIMIŞOARA 10-14
contradictorii : aci munceşte Crişul II Oradea 62-45 (.17-20): Rapid — Pedagogic
Tg. Mureş 55-39 (20-H); Rapid — Sândfnten Ploieşti
bine. aci sc abate de la for­ 53-59. Celelalte intih>>ri s-au încheiat cu următoarele Duminică, pe complexul învinse cu scorul de 14-10.
me elementare ale disciplinei. scoruri: Crişul — Sănătatea 43-28 (23-10); Pedago­ sportiv Constructorul din Hu­ Rugîndu-I pc antrenorul
La înceout biroul l-a criticat gic — Sănătatea 46-9 (22-41; Crişul — Pedagogic nedoara, s-a consumat ulti­ hunedorenilor, Ioan Crişan,
aspru, chiar dur, dar la scur­ 5 {-45. O bună impresie au lăsat sportivele din Ora­ ma etapă a turului campio­ sâ ne vorbească despre cau­
natului diviziei A, la tenis dc
tă vreme ne-am dat seama dea care nepornind ca favorite s-au impus in ulti­ cîinp, dintre echipa locală zele eşecului, acesta ne-a re­
că tratamentul a dat rezulta­ mul meci în faţa pretendentelor la titlu, studentele Constructorul şi Electrica Ti­ latat : „Această întîlnire o
puteam cîştiga, dar ne-au lip­
te nedorUe. Omul este o fi­ de la Pedagogic Tg Mureş, reuşind astfel ocuparea mişoara. sii 5 titluri: Ricard Sclieau
re dificilă cu care trebuie să locului 2. Slab s-au nrezentat baschetbalistele de la In urma unor jocuri dina­ Stcin — accidentat. Marcel
lucrezi altfel, mai blînd, mai Ploieşti, care n-au obţinut nici o victorie, dar nici mice, cu bune execuţii teh­
de la inimă la inimă. Aceas­ alte „virtuţi" n-au demonstrat. nice în care a excelat liune- Raia. Lunela Orâşanu. Ana
Balaş şi
Sorin Orâşanu —
ta a dat rezultatele Scontate. In turneul masculin, de la Sibiu. Ramd Deva n dorcanul Constantin llărâdău, plecaţi la Bucureşti la faza
Altfel spus, am înţeles încă fost invinsă si în al doilea meci, de către Olimpia Si­ în Intilnirca cu L luhas (3-6: finală a campionatului naţio­
o dată că în munca de partid biu, cu 103-73. C-4: 7-5), dar şl dezechilibra­ nal de copii".
trebuie să acţionezi nu nu­ N. S. te pc alocuri, gazdele au fost f. VLAD
mai după cerinţele ce sc pun,
ci să aj In vedere Şi particu­
larităţile psihologice ale fie­
cărui om. Victorie a
M Campionatul judeţean.
★ şahiştilor hunedorenl
Organizaţia de partid de la Duminica au început. între­
‘ s?ctorul d£“ ctfznrigerie folo­ cerile fazelor eliminatorii
seşte o largă gamă de forme pentru calificarea în divizia
de convingere, ceea ce a dus Pledoarie pentru o nouă organizare II Ia şah, la care iau parte
la rezultate bune, convingă­ şi două echipe hunedorene :
toare. Secţia se numără de Corvinul Hunedoara şi Jiul
mai multă vreme printre sec­ N-au apucat sA sc stlngA ecou­ posibililAţî de a sc angaja la o Ca sA nu mat vorbim de rolul Petroşani.
ţiile fruntaşe ale uzinei. rile etfilici leceiu Încheiate a cam ­ asemenea competiţie. Dur, lărgi­ social al unei echipe Intr-o loca­ Cnmpiona judeţeană, echi­
pionatului Judeţean <le fotbal $1 rea campionatului Judeţean la litate în care alte forme recrea- pa siilcrurgiştilor. Corvinul. a
deja competiţia inirA In actuali­ douA serii, chiar pe criteriul pro­ tiv-distractlve şi spectaculare .slut cîştigat cu scorul dc 7-0 fără
C. ARMSANU tate. Intr-un fel, faptul este jus­ movării prin baraj, incumba scă­ reduse ca numAr şl diversitate
tificat; celei mai largi competiţii derea nivelului calitativ, aşa du- (cile posibilităţi dc petrecere plA- ca ceasurile de control sâ fie
fotbalistice — campionatul jude­ pA cum observau şl unii tovarăşi etitâ a timpului liber se ofcrA puse în mişcare! Textila
ţean — trebuie sA 1 sc acorde o din comisia Judeţeană dc fotbal. la lila sau Dobra 7 Pe clnd cu Sebeş nu s-a prezentat Ia
importanţa deosebita, fiind vorbA Adevărat ! In schimb se clştlgl o eeltipA de fotbal, localnicii au
de baza <lc masA a fotbalului. Cu la alic capitole, care In final (pe­ unde sA mal mcargA duminical. meci..
nirea şi combaterea unor atit mal Justificat sc Impune a- ste un an sau doi ani) vor in­ Poate or mal fi şi alte ctşll- Cealaltă echipă. Jiu1 Petro­
şi
boli prin cultură fizică
tcnţla fn»A de aceasta competiţie,
„Cultura fizică şi sănătatea* sport, respectiv cultură fi­ cu rit, dc ani In şir, ea manifes­ fluenţa pozitiv asupra nivelului pot echilibra balanţa rentabilitate şani, jucînd la Arad, a în­
guri pentru campionatul nostru
fotbalului
calitativ al
Judeţean.
Judeţean, dar momentan acestea
vins echipa Voinţa — o ade­
ta o cronlcA sl&hlclunc, aill ca
LArgindu-sc baza de masA a fot­
zică
— deficit in organizarea unei com-
sugestiv
ximum 14 echipe, clnd avem li
intitulată
II l-a, medicală, partea a valoare, olt şl ca participare (ma­ balului, prin angrenarea mai * petiţii cu douA scrii, in care si. vărată selecţionată a Arabu­
multor echipe şl ImpArţirca in do­
lui — cu scorul de 4-3. Re­
In editura medicală a l!nd care stnt efectele ae­ special la şcolarii care nu- „Conspecte de exerciţii divizionare '.). uA serii pe baza criteriului geo­ activeze cel puţin 18-20 dc echi­ feritor la acest meci. con­
pe. Totul depinde dc orgonlzore
grafic se economisesc, In .primul
Deficitul dc valoare c greu dc
fost reeditată de curind o rului, soarelui, apei, prin ce respectă regulile elementare conţine o serie de exerciţii recuperat Intr-un an, doi. dar nu rînd, fonduri b lnc 9ti destinate şl de modul in care asociaţiile semnăm buna comportare a
lucrare, unică in felul ci, mijloace se căleşte organis­ de igienă la scris, citit ş.a., gimnastice de bază, care imposibil, pe citul cel dc partici­ deplasArllor. Apoi, slut create ba­ sportive vor sprijini echipele cu şahistclor Rozalia Pop şi
intitulată: „Cultura fizică mul, care sînt căile de a- sau o supranutriţie, corobo­ pot fi executate, de la caz pare, cu oarccnrl preocupări şl zele reale ale selectării talente­ baza materiali ncceaarA. Oportu­ Ilona Scprodi, precum şi c-
nitatea acestei mAsur pentru ri­
lor si elementelor locale, care )u-
priiitr-o bună organizare, ponte
şi sănătatea*1. Faţă de pri­ meliorare a dezvoltării psi- rată cu o muncă sedentară, la caz, in întregime sau par­ f| diminuat, sau chiar eradicat. clnd htti‘-o eeltipA au posibilita­ dicarea campionatului iudetcan voluţia din ce în ce m?i si­
ma ediţie (1065), cea din a­ hofizice de mărire a tonu­ un regim defectuos de via­ ţial. servind ca ghid in di­ Ne gindim in acest sens la o mai tea afirmArii (cine poate şti cl cel puţin la o mal largA partici­ gură a juniorului Ioan Mă~ă-
sau
pare se va dovedi tlacA se
va
Borti
nu
In Dobra, Iha.
cest an este mult îmbogăţi­ sului fizic şi psihic. ţă in general. Desigur, nu ferite situaţii. Precizăm că InrgA .participare a echipelor In cxistA vreun JucAlor de perspec­ proceda cu hotArlrc şi simţ or- şescu. In mod surprinză'or,
competiţia JudcţcanA prin înfiin­
tă, prezentînd noi aspecte Cea mai mare parte a lu­ au fost descrise toate defi­ toate sînt însoţite de figuri, ţarea, eventual, a douA serii. LAr- tivi ?). In nllA ordine de idei. ganlzotorlc. Dor sA vedem ce ne maestrul Şcrban Ncamţu de
teoretice, dar mai ales prac­ crării insă o reprezintă par- cienţele şi metodele de re­ care uşurează activitatea ce- j girca sA sc bazeze pc promova­ obligativitatea dc a activa în va „spuncu şi turneul dc baraj la Jiul a fost învins de vete­
campionat cu eeltipA de juniori
cc va ovea loc Iu OrAşflc, in zi­
tice, aplicative, înlăturln- tea practică, accesibilă ori­ cuperare, dar ni se pare că lui interesat să le execute. rea unor echipe In urma meciu­ constituie un alt clmp dc Investi­ lele dc 25 şi 25 iulie a.c. Rea­ ranul şahului arădean, Ştefin
rilor de baraj ale campioanelor
du-se totodată unele necla­ cărui cititor. In capitolul autorul a reuşit să le pre­ Ele au fost extrase din apli­ municipale şi zonale (acolo unde gaţie a elementelor de pcrspcc- mintim celor Interesaţi câ înscrie­ Deneş.
rităţi sau aspecte prea ge­ ,.Aplicaţiile profilactice ale zinte pe cele mai semnifi­ caţiile practice ale pfofeso- slut organizate asemenea între­ tivA. Iar faptul va aven Influen­ rile de participare se fac plnA Următoarele „mutări" ale
Iii ÎS Iulie la C-I.IÎ.F.S. Deva.
ţe directe nsnpra sporirii numă­
nerale, avind ca suport ex­ culturii fizice şi sportului", cative, iar părinţii, educato­ rilor M. Dicu şi A. Scher- ceri — Hunedoara, Petroşani, Ha­ rului dc baze sportive, Infllnţln- şahiştilor hunedoreni vor fi
perienţa acumulată In ulti­ pentru păstrarea şi promo­ rii şi mai ales profesorii de batchvv. Este semnificativ ţeg etc.) şi ale echipelor cc au du-se noi terenuri. N. STANCIU efectuate la 18 iulie a.c.
mul timp, precum şi sinteza varea sănătăţii individului, educaţie fizică găsesc in a- faptul că aceste exerciţii
unei bogate bibliografii. indiferent in ce domeniu ccst canitol o seric de mij­ pot fi practicate pe terenu­
Autorul lucrării — dr. I. lucrează, sînt sistematizate loace de combatere, de pro­ rile şi sălile de sport, in aer
Drăgan — pune la dispozi­ o serie dc procedee practice filaxie şi de corectare indi­ liber, in clasă, acasă sau .
ţia cititorilor cele mai efi­ care stau la baza sănătăţii. viduală a acestor deficien­ chiar in ateliere, eontribu- j
ciente metode şi procedee Partea a doua se referă la ţe, care influenţează nefa­ ind din plin la foriif’Ca'-ea ] Pentru un climat propice intrecerii sportive
dc prevenire a îmbolnăvi­ mijloacele şi procedeele de vorabil atîl organele inter­ organismului, pentru obţi- j
rilor, de păstrare a capaci­ vindecare anatomice şi cli­ ne cit şi randamentul la în­ nerea unui potenţial ridi- i
tăţii de muncă, a sănătăţii. nice şi la corectarea unor văţătură, activitatea zilnică. cat de funcţionalitate şi ca- j
deficienţe fizice ca: cifoze,
După un scurt istoric, se Dacă primele două părţi
lordoze, scgliozc, obezitate pacitate de muncă. Poale pentru prima oară nerea victoriei. Cazuri repro­ tele de educaţie, furnizate de Pînâ în prezent nu s-a
fac cunoscute unele princi­ etc., care apar in urma u­ au cuprins descrieri deta­ litera l-ura aprofundează ex­ babile s-au petrecut pe sta­ familie, colectivul de muncă, reuşit sâ fie eliminate con­
pii de bază, generale, ară- nor atitudini vicioase, in liate in legătură cu preve­ Proi. DRAGOMIR NAN presia de fair-play folosită în dionul din Lupeni unde in şcoala ca factor specializat cepţiile retrograde ale unor
general pe glob în sensul anul trecut! spectatorii au a­ pentru educaţie şi mulţi alţi echipe şi jucători în a-şi
care i-a fost atribuit de etica vut o atitudine necorespun- factori. plăti „poliţele" de ani de
sportivă. zâtoare cu ocazia jocului cu Spiritul de întrecere, spe­ zile, mai ales în campiona­
Este o noţiune cu o semni­ UM. Timişoara. Urmarea cific întrecerilor sportive, re­ tul judeţean de fotbal, trans-
ficaţie profundă şi multilate­ actelor sâvîrşite: terenul^ de clamă respectarea cu stricte­ formind jocurile în întreceri
rală, exprimă lupta cinstită, joc a fost suspendat pe ■; e­ ţe a regulamentului de joc. de box şl lupte. Pentru eli­
respectarea regulilor scrise
tape. privind astfel pe ade­ Arbitrul este un factor impor­ minarea acestor neajunsuri
şi orale, respectarea adversa­ văraţii simpatizanţi ai echi­ tant în desfăşurarea cores­ sînt necesare organizarea u­
rului, cu alte cuvinte conduc­ pei Minerul de posibilitatea punzătoare a concursurilor. nor discuţii cu spectatorii, ju­
Există şi alte neajunsuri în afiliate. Cu excepţia unora în acelaşi ton şi de pe aceeaşi ta sportivă de a-şi încuraja echipa ; a­ Pentru a-şl îndeplini sarcini­ cătorii, privind etica pe te­
activitatea căminelor cultu­ (Ţebea, Pâuliş) există in con­ poziţie cu organele judeţene Există însă mereu factori sociaţia sportivă a cheltuit le ce-i revin, el trebuie sâ renurile de sport şi în tri­
rale din Baia de Criş şi Şoi­ cepţia acestora părerea că de control El, primarul, este care influenţează negativ a­ sume importante cu organi­ dovedească o personalitate ca­ bună, prezentarea regulamen­
muş. Lipsesc programele ac­ tot greul trebuie lăsat pe sea­ în e^alâ măsură răspunzător cest fair-play şi anum e: ten­ zarea jocurilor la Câlan, Ha­ racterizată prlntr-o remarca­ tului de Joc, completarea şi
ţiunilor culturale, registrul ma directorului de centru (,.el de buna funcţionare a insti­ dinţa de a învinge cu orice ţeg şi Petroşanj etc. bilă tărie de caracter. Aceste îmbunătăţirea agitaţiei vizua­
Nici în activitatea bibliote­ de evidenţă a acţiunilor ori primeşte leafă pentru treaba tuţiilor din teritoriul comu­ preţ, pasiunea nestăvilită, le pe toate terenurile de sport,
cilor comunale şi a filialelor lipseşte o>‘i e necompletat; nu asta"), jar ei prestează o nei ca şi salariaţii din sub- prestigiul exacerbant, tendin­ acţiuni ce pînâ în prezent au
acestora nu se poate remar­ se cunoaşte componenţa con­ muncă culturală din bunăvo­ ţa de a fi înălţat în aureola (fost foarte slab organizate
ca cgva deosebit. Un modest siliului de conducere al că­ inţă. Dar, în afara faptului că ordinea sa. şi sarcina sa es­ admiraţiei, teama de eşec ele. F a ir-p la y sau chiar n-au existat la u­
mănunchi de fişe de cititori, te să rezolve problemele şi Toate aceste aspecte fac ca nele asociaţii sportive.
lipsj unei concepţii moderne minului (Baia de Criş) sau aşezămintul cultural nu este, nu sâ şi le noteze în „carneţe­ sportul sâ alunece pe . căi Relativ bine stă în acest
de propagandă a căiţii, bi­ participă fictiv la activitate cum încă din nefericire ne-a lul" de probleme pentru a le greşite şi ca sportivii sâ uite Cazuri similare s-au petre­ ţrâsâturi, îi sînt absolut ne­ sens oraşul Petroşani, care
blioteca devenită o simplă (Şoimuş) etc. O problemă a­ fost dat să auzim, .al â:ora“ „raporta" unui eventual con­ cu desâvîrşire de regulile mo­ anul trecut a primit „Trofeul
supra căreia nu insistăm a­ nu reprezintă sarcina cutâruî trol. (Vorbind despre cheltu­ cut şi în jocurile disputate in cesare, deoarece altfel or pu­
„magazie de cărţi", au trans­ cum, ci doar o consemnăm tovarăş şi nici nu este pro­ ielile financiare ale aşezâ- ralei, în sensul de a fi mo­ campionatul judeţean de fotbal. tea fi uşor influenţat fie de Petschovschl" pentru sporti­
format aceste biblioteci în pentru ,{misterul" ei, o re­ prietatea anume a directoru­ mîntului cultural, primarul dest cînd învingj şi dc a La meciul Minerul Vulcan — spectatori, fie chiar de către vitate, iar anul acesta se si­
nişte localuri ignorate de ci­ prezintă veniturile şi cheltu­ lui’ de centru, ci este al nos­ comunei Baia de Criş â în­ accepta Infrîngerea cu dem­ Preparatorul Petrila, spectato­ sportivii pe care îi suprave­ tuează tot pe un loc fruntaş,
titori. ielile căminului. De la înce­ tru, directorii căminelor afi­ cheiat cu sentinţa: „De azi nitate. rii au pătruns în incinta te­ ghează. La rindul său, spor­ dar şl aici-mai sînt multe de
In problema cinematografu­ putul anului 1071 şi pînâ in liate sînt datorj să presteze înainte voi urmări aplicarea Aceasta, deoarece sportul renului de joc, amplificînd tivul trebuie sâ fie preocupat făcut, ţinînd cont câ formea­
lui — o amintim şi pe a­ prezent, la Baia de Criş s-au activitatea de educaţie a a­ întocmai a legii..." Dar pînâ este totuşi în fond un joc, incidentele declanşate între de desăvîrşirea pregătirii spor­ ză ponderea spectatorilor la
jocuri, prin reluarea discuţi­
ceasta pentru a ilustra situa­ realizat venituri în sumă de dulţilor, consemnată de altfel acum ce şi cine l-a împiedi­ dar un tip de joc căruia jucătorii care s-au lovit re­ tive, a obţinerii unor rezultate ilor dintre jucători, club sau
ţia de loc roză din viaţa celor 43 007 lei din care s-a chel­ în statutul cadrelor didactice. cat s-o facă ?) Pierre de Coubertin îi dădea ciproc. Asemănător s-au ma­ sportive valoroase, îmbinînd
două cămine — la Baia de tuit pentru organizarea şl In -al doilea rînd, ascultînd, Am insistat asupra acestor o semnificaţie mai serioasă nifestat şi spectatorii la jocul organic calităţile sportive cu membri simpatizanţi, folosi­
Criş, dacă în urmă cu 2-3 ani susţinerea spectacolelor suma de exemplu, cuvintul prima­ cauze deoarece cele două co­ socotindu-1 „un produs al fi­ din 14 martie a.c dintre o atitudine şi conduită mora­ rea staţiei de amplificare la
se realiza un venit de 2 500­ de 42 517 lei, rezultînd un ve­ rului comunei Baia de Criş, mune nu reprezintă cazuri i­ zicului şi al spiritului în sluj­ Constructorul Lupeni şi Mi­ lă exemplare. stadion, atragerea spectatori­
3 000 lei. s-a ajuns astăzi la... nit net de... 400 lei (?). La Gherasim Trifa, am fost sur­ zolate. Şi în alte locuri di­ ba progresului şi al demnită­ nerul Vulcan, cînd s-au dedat Nu pot fj tolerate aspecte lor prin acţiuni tradiţionale
la viaţa echipei şi a clubului.
200-300 lei lunar. Directorul Şoimuş, dîntr-un venit de prinşi de modul în care ares­ rectorii căminelor afiliate ţii umane". la acte huliganice, injurii şi ca acelea petrecute la jocul Pentru crearea unui climat
căminului ş» organele locale 10 024 Jei. s-au. cheltuit 10 799 ta defineşte rolul său in a­ sînt aproape ca şi inexistenţi ; Din păcate mai sînt, în bătăi, cu toate câ întrecerea de fotbal dintre Preparatorul
(ce invocă frecvent laitmoti­ lei, raftul de 25 lei provine cest domeniu. „Nu sînt mul­ şi in alte locuri primarii co­ special in rindul spectatorilor, s-a desfăşurat în deplină Petrila şi Dacia Orâştie, unde din ce în ce mai favorabil
pe terenurile de sport.
se
vul : „televizorul e de vină") din anul trecut De unde ţumit de felul în care direc­ munelor cunosc domeniul cazuri de atitudini pătimaşe, sportivitate. jucătorii l-au bruscat pe ar­
impune ca toţi factorii care
nu s-au preocupat nic, mă­ tragem concluzia că norme­ torii işj îngrijesc căminele", muncii culturale la modul favorizind manifestările ne­ Cauzele acestor manifestări bitrul Sima, încercînd să-şi contribuie la buna reuşită a
car de găsirea şi încadrarea le privind vehicularea fondu­ „Am sesizat", „Am ridicat a­ general, sînt adevăraţi in­ gative ce se ivesc uneori in reprobabile ale unor specta­ facă singuri dreptate, sau ca
unui operator proiecţionist; rilor sînt interpretate şi nu ceastă problemă de multe spectori, ori consideră că sin­ timpul desfăşurării competi­ tori pe terenul de sport sînt, cele din jocul de campionat întrecerii sportive să fie con­
ştienţi de rolul ce-l joacă fie­
s-a ajuns la situaţia cînd în aplicate întocmai. ori" ş.a. Ne întrebăm dacă gura lor misiune trebuie să ţiilor. Aceşti spectatori re­ în primul rind, de ordin e­ judeţean la handbal din 23 care in marele angrenaj al
satul Rişculiţa curentul elec­ Ţinem să aducem în discu­ nu este oare logic ca primul se rezume la aprovizionarea trograzi, in loc să aprecieze ducaţional şi comportamental, mai ac. Minerul Lupeni — mişcării sportive, dobtndind
tric a fost tăiat pentru nea- ţie două cauze — mai sînt gospodar al comunei atunci cu lemne a căminului. In obiectiv şi aprofundat condui­ ele fiind rodul unei munci Sănătatea Pâclişa, unde sub calităţi morale puternice, spe­
chitnrea taxei, iar la Lunca ele şi altele — care au de­ cind îl nemulţumeşte starea concluzie, la cele două cămine ta sportivilor, să înţeleagă că de slabă cablate pe tărîm supravegherea nevinovată a cifice în ţoale domeniile vie­
Moţilor, în perioada de iarnă, terminat actuala situaţie de căminelor, sau “cine ştie ce amintite este necesară, fără competiţia reprezintă o între­ educativ. Pcnitu a realiza a­ arbitrului Ştefan jucătorii au
a lipsit combustibilul. Pe ra­ la cele două cămine cultura­ altă problemă locală, sâ ia îndoială. îmbunătăţirea mun­ cere deschisă -a vn'orilor con­ cest deziderat se presupune transformai meciul în bălaie, ţii noastre contemporane.
za comunei Şoimuş, o situa­ le. măsuri concrete, directe. de cii’ cult'irale, dar şi o revi­ structive. văd ţn parleneri pe folosirea tuturor inij oacelor fără ca el sâ ia măsuri dc Prof. DOREL VLADISLAV
ţie mai bună se înlîlneşle In primul rînd, apatia di­ ameliorare, fără să aştepte zuire a unor atitudini. cei care barează echipei ce pot influenţa in bine com­ sancţionate. demonslrînd o preşedintele C M.E F.S.
doar la Pâuliş. In rest... rectorilor căminelor culturale controlul, fără să „critice" C. DROZD simpatizate calea spre obţi- portarea, incepînd cu ele^en- indulgenţă prost înţeleasă. Petroşani