Page 16 - Drumul_socialismului_1971_07

4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5129 • MARJI 6 IULIE 1971

Sesiunea Consili­ Plenara conducerii Comunicat comun după vizita r 1

ului Economic şi in U.R.S.S. a lui Maltmud Riad
Partidului Comunist A T L A S
Social al O.N.U. MOSCOVA 5 (Agerpres). — In cursul convorbirilor — J
La Moscova a fost dat pu­ arată comunicatul — părţile )
German blicităţii comunicatul comun au relevat că problema re- i
GENEVA 5 (Agerpres). — privind vizita în U R S S . a deschiderii Canalului de Suez.
Cea de-a 51-a sesiune a Con­ lui Mahmud Riad, vieepre- nu poate fi reglementată se- i
siliului Economic şi Social a! mier şi ministrul de externe parat de alte chestiuni care ( KIMONOURI... POLONEZE
O.N.U. (ECOSOC) şi-a des­ BONN 5 (Agerpres) — La al RFC.. Ele urmează să fie al Republicii Arabe Unite urmează a fi rezolvate şi că ţ La prima vedere, infor­
chis luni lucrările la Gene­ Diisseldorf a avut loc Plena­ supuse dezbaterilor întregu­ Uniunea Sovietică şi R A.U. ea trebuie legală de un acord maţia poate surprinde ; to­
va. In cursul sesiunii, care va ra conducerii Partidului Co­ lui partid şi opiniei publice — se spune în comunicat — privind retragerea tuturor \ tuşi, japonezii, înşişi au a­
dura pînâ la 30 iulie, repre­ munist German, care a dez­ democrate şi. apoi. prezenta­ au reafirmat că reglementa­ trupelor israeliene pe linia l preciat calitatea kimnnou-
pe care se aflau înainte dc }
zentanţii celor 27 de ţări bătut proiectul tezelor „Par­ te spre aprobare Congresului rea conflictului din Orientul 5 iunie 1967, stabilindu-sc, \ r,.or fabricate la Lodz Du- i
membre ale ECOSOC vor tidul Comunist German îm­ partidului, in luna noiembrie Apropiat trebuie să cuprindă ■ - - pa specialiştii niponi n- ’
trece în revistă situaţia eco­ potriva marelui capital, pen­ a.c. toate aspectele sale, în inter­ totodată, termene ferme pen- t / ceste kimonouri — execw- \
tm această retragere.
nomică şi socială a lumii şi tru pace. progres şi socia­ In proiectul de teze — a dependenţa lor. cele mai im­ late dintr-o ţesătură de
propunerile de creare a unui lism", prezentat de Kurt subliniat Kurt Bachmann — portante dintre acestea fiind In conformitate cu tratatul ) bumbac specială, foarte re- ?
organism central al O NU. Bachmann. preşedintele PC.G P C C se pronunţă pentru retragerea trupelor israelicne dintre cele două ţâri, părţile \ zislentă, suplă şi lucioasă \
pentru acordarea de ajutor Proiectul tezelor, a decla­ ratificarea grabnică a trata­ din toate teritoriile arabe o­ au efectuat un schimb dc pâ- i —- pot satisface clientela {
în cazul unor calamităţi na­ rat Kurt Bachmann. a fost telor încheiate de R F. a cupate In anul 1967 şi stabi­ reri asupra următorilor paşi , cea mai dificilă şi mai pre- .
turale. Germaniei cu Uniunea Sovie­ lirea păcii în Orientul Apro­ pc care îi vor întreprinde în ) tenţioasă. Cea mai bună »
elaborat ţinindu-se seama de problemele privind rcglemen- l dovadă in acest sens : Pn- \
Intr-un mesaj adresat sesi­ tică şi Polonia, pentru decla­ piat, precum şi asigurarea tarea situaţiei din O rientul/
hotărîrile Congresului parti­ lonia exportă deja Uimo- i
unii ECOSOC, secretarul ge­ rarea, fără rezerve, a guver­ drepturilor legitime ale po­ Apropiat, relevă, de aseme- I nouri în Japonia.
dului de la Essen. din 19G9, nului de la Bonn în favoarea porului arab al Palestinei.
neral al O.N.U., U Thant, a şi de declaraţia de principii convocării unei conferinţe nea, comunicatul. i
cerut tuturor guvernelor de a adoptată de acesta cu privi­ europene pentru securitate şi ------------------------------------ \ UN ORDINATOR
colabora cu Naţiunile Unite SALVEAZA VENEJIA ’
re la poziţia PC.G. faţă de pentru recunoaşterea de că­
,In aplicarea celor două pro­ Ziaru! „Pravda" despre
prezentul şi viitorul R F. a tre R F G a Republicii De­ Oraşul .lagunelor este a- \
grame importante : al doilea Germanici Tezele prezintă mocrate Germane pe baza meninţat de o moarte, len- l
Deceniu al dezvoltări} şi De­ alternativa P. C German la principiilor dreptului interna- noile reaSizări sovietice 1ă. ..Salvaţi Veneţia !“ tin- /
ceniul dezarmării. sistemul monopolist de stat ţ ionat. de să devină sloganul ani- \
lor '10. Campania de sal­
în zborurile cosmice 1 vare nu a uitat nici măcar
1 ordinatoarele Un ..labora­
tor pentru studierea dina­
Intilniri la nivel inalt franco-ves!-germane cehii dc-al 5-lea cincinal şl deja dc pe acum s* arată roadele dentul Agerpres, Laurenţiu demonstrat largile perspecti- l micii marilor mase" a fost
au stat !a baza creării lui, a \
MOSCOVA 5 — Corespon­
n. P. ALBANIA. Muncitorii al banezl au Intrat In primul au al
m,c" 7Ţiarilor m ase a jost
, ,n, <1" st
transmite :
Ziarul
Dulă.
muncii lor prin depăşirea planu Iul de producţie, cu 2S,R la sută „Pravda" publică sub semnă­ ve deschise de sl.itule orbite-) mai. inalt for ştiinţific ita­
le în faţa cosmonauticii, şti­
la producţia agrîcolA fi 7,5 la sulă pentru producţia industrială. tura acad. B, Petrov un arti­ inţei şi economiei naţionale", t lian — II Consiglio Nazio-
BONN 5 — Corespondentul viitorul slatut al comunităţii Subliniind că problemele In lotografic : Aspect din fa bric* de Instrumente de precizie col intitulai : „In pragul u­ „Se poate afirma eu convin- . nale delir Riccrce labora­
Agerpres, Mircea Moareâş. Si de rolul pe care fiecare inscnse pe agenda convorbi­ din Kortha. nor noi realizări". în care se gere, scrie savantul, că anii \ torul a fost instalat chiar
transmite î Luni a sosit In tară membră îl va juca în rilor la nivel înalt Pompidou- arată printre altele : „Inchc-' celui dc-al 8-lea deceniu al \ la Veneţia, ve Canal-Cran-
R. F. a Germaniei preşedin­ cadrul comunitar, aşteaptă Brandt sînt „spinoase", zia­ jnd amplul complex de expe­ acestui secol vor deveni o c i dc, fiind adăpostit de cele­
tele Franţei, Georges Pompi- soluţii acceptabile rul „Suddeutschc Zeitung" fa­ rienţe ştiinţifice îndelungate pocă dc dezvoltare şi amplă ) brul Palazzo Pa pa do poli.
dou. Convorbirile, care vor fi Observatori politici din ca­ ce remarca că „intre cele do­ la bordul statici orbitale de folosire a staţiilor orbitale pi- ') Principalul ajutor al colec­
purtate timp de două zile eu pitala R F.G. cît şi presa vest- uă concepţii care se opun nu încheierea lucrărilor ple­ lungă durată „Saliuf. primul lotnte de lungă durată, cu e- i tivului condus de dr Ro-
horto Frassello este un or­
cancelarul Willy Brandt, se germanâ scot în evidenţă că au fost găsite încă apropieri". echipaj al acesteia se înapoia chipajc de schimb, care vor dinator de tip I.13.M. 060-44.
înscriu în suita de înlîlniri la de la asigurarea intrării Ma­ La rindul său ziarul ..Frank­ spre Pămînt eu nava cosmi­ permite trecerea de la expc- i unul din cele mai moderne
nivel înalt franeo-vest-ger- rii Britanii în C.E.E, la Bonn furter Allgemeine Zeitung*' că „Soiuz-II". Asemenea nave rienţcle sporadice în Cosmos ’ la ora actuală. Cercurile ^
mane. în cadrul cărora sînt se fac eforturi pentru a se subliniază că „discuţiile narei C.C. al P.SJ.U.P. au mai efectuat numeroase ta activitatea regulată a sa- ţ competente apreciază că a- \
abordate probleme de Interes risipi impresia eâ această ho- Brandt-Pompidou nu sînt cî- zboruri cosmice şi au adus cu '•'anţilor şi specialiştilor în i cest ordinator este capabil i
major pentru ambele părţi. tărîre este rezultatul exclu­ tuşi de puţin lipsite de aspe­ bine pe cosmonauţi pc Pâ- laboratoare cosmice". ! sâ determine condiţiile în
Prima convorbire între pre­ siv al convorbirilor directe rităţi". ROMA 5. — Coresponden­ cadreze şi PST . dacă va şti mînt. Dar atunci cînd sc ex­ „In viitor vor avea loc noi ' care devine necesară in- I
şedintele francez şi cancela­ dintre preşedintele Franţei, Convorbirile Pompidou - tul Agerpres, Nicolae Puieca, să respingă şantajul grupu­ perimentează şi se asimilează zboruri în Cosmos. Vor fi \ chiderea lagunei, mai ales [
rul vest-german a avut loc Pompidou, şi premierul bri­ Brandt vor continua marţi transmite : După patru zile rilor patronale, legîndu-se de mijloace tehnice dintre ecle create noi staţii orbitale de ^ în razul creşterii, nivelului
tanic, Henth. dimineaţa. de dezbateri, în cadrul căro­ dezvoltarea activităţii stîngii mai complicate iui se poate
pe vasul fluvial „Loreley", ra a fos: analizată situaţia şi mişcării de masă. lip „Saliut". Nu încape îndo- i anelor mării. Pentru indii- \
care a eoborît pe Rin pînâ la politică din Italia si sarcini­ exclude niciodată întîmpla- ialâ că vor fi construite sta- ■ derea lagunei vor fi folo- i
La începutul lucrărilor ple­
Koblenz. In cursul după-a- le P.S.I.U P. în urma alegeri­ narei CC al P.S.I.UP,. Tul- rea“. Omul de ştiinţă arată ţii cosmice pilotate, speciali- ) siţi, probabil. pereţi mo- J
în continuare că „studierea
mieziî, convorbirile la nivel lor administrative pa-ţiale dc lio Vceehielli şi întreaga di­ materialelor aduse pe Pă- za te şi inultiuzuale şi mai l bili confecţionaţi dintr-un 1
înalt franco-vcst-germane nu Noua componenţă la 13 mnic. Plenara Comite­ recţiune a partidului şi-au mint şi instrumentele apara­ mari, şi mai complicate Dar .' oţel special şi montaţi sub \
controlul Ordinatorului.
continuat la Bonn. Totoda­ tului Central al Partidului prezentat demisia „pentru a tului de coborîre caic a ate­ nici o realizare nu vn elimi- \ I
activităţii l
na
semnificaţia
tă, au avut loc convorbiri Socialist Italian al Unităţii înlesni o aprofundată dezba­ rizat lin. în condiţii de diri­ depuse de primul echipaj al PRIMUL ECHIPAI
largile, Ja care au luat parte Proletare şi-a încheiat lucră­ tere în vederea analizării po­ jare automată, prezintă o primei staţii orbitale pilotate, t, FEMININ
primul ministru francez. Cha- a guvernului japonez rile. liticii partidului şi măsurilor uriaşă valoare". „Verificarea a experienţelor efectuate în 1
ban-Delmas, VVnller Seheel, Plenara a adoptat cu majo­ re se impun". Plenara a de­ în acţiune a construcţiilor şi cursul acestui zbor care au \ Petrolierul japonez ,,Mis-
ministrul de externe vest- ritate de voturi un document semnat noua conducere a par­ sistemelor, utilajului şi apa­ constituit începutul unei noi j, sei-Mara" — cel mai mare
TOKIO 5 — Coresponden­ ducerea Ministerului de Ex­ în care se arată în’re altele :
german, Karl Schiller, minis­ tul Agerpres, Florea Tuni, terne, cedînd portofoliul fi­ tidului. rcnlegînd în funcţia raturii ştiinţifice ale noului şi importante etape a cerce- I din lume. cu un deplasa- .
trul economiei şi finanţelor, transmite : Premierul japonez nanţelor lui Mikio Mizuta. şi „P.S.I.U P. trebuie să-şi întă­ de secretar general al complex cosmic „Saliut-So- tarilor cosmice şi al unor nni \ ( meni' dr 070 000 tone — este. '
şi alţi membri ai guvernului Eisaku Sato, preşedinte al Sadanori Ynmanaka, care şi-a rească contribuţia socialistă P.S.I.UP. pe Tu 11io Vecchict- iuz", arată autorul, a confir­ direcţii în studierea Cosmo- l / în acelaşi timp. prima na- ţ
federal. la unitatea clasei muncitoa­ ti. mat justeţea principiilor care sului". ) ) vă japoneză in al cârd c- i
Partidului liberal democrat de păstrat funcţia de ministru re. Pentru a realiza aceasta,
Pe agenda actualelor con­ guvernâmînt, a anunţat luni de stat şi director general al trebuie depăşite limitele şi \ chipaj se află şi femei.
sultări Pompidou-Brandt. locul lista completă a noului gu­ Oficiului primului ministru. contradicţiile iniţiativelor sa­ t Proprietarii petrolierului au i \
explicat că s-au străduit să
.
principal este deţinut de si­ vern „radical remaniat" — a- Postul de şef al Secretaria­ le faţă de masele socialiste şi 1 alcătuiască un echipaj o- .
preeiazâ presa — după ale­ tului Cabinetului, cel mai im­ dc clasă Este necesar să se Afacerea documentelor secrete ale Pentagonului
tuaţia existentă în cadrul cor faţă dc toate celelalte forţe Iţ bişnuit, insă nu s-au oferit t
munitâţii economice europe­ gerile parţiale pentru Came­ portant după cel al premie­ i destui bărbaţi. Patru locuri i
ra Consilierilor de la 27 iu­ rului. i-a revenit lui Noburo lărgească şi întărească cola­
ne, după ee Marea Britanic nie. Takchita. O parte dintre foş­ J rămase vacante au fost o- j
are asigurat „semnalul ver­ borarea şi confruntarea dc NEW YORK 5 (Agerpres). S U.A. s-a opus încheierii pă­ confuzie, datorată informaţii- ţ cupole de patru femei — ţ
In noul guvern, doar doi tii membri ai cabinetului au idei şi politică între PCI . şi lor şi previziunilor contradie-l selecţionate dintre 600 dc ţ
de" pentru aderarea sa. Con­ — C?) dc-al nouălea şi ulti­ cii de către francezi.
dinlre foştii miniştri şi-nu primit posturi în conducerea P.S.I.U.P, în acţiunea comu­ mul dinlre articolele publica­ torii. în care guvernul ameri- amatoare. ■
troversele dintre Franţa şt păstrat portofoliile : Takeo Partidului liberal democrat — nă pentru construirea unui te de «New York Times" pe Făcînd o analiză a docu­ ean a luat decizii susceptibi-ţ , I .
mentelor publicate de ziare­
R.F.G., legate în special de Fukuda, care a preluat con- în care modificările nu fost nou şi mai organic raport în­ baza documentelor secrete ale le „New York Times”, .Wa­ le de a afecta soarta a sute (| ŞCO A LA ELEFANŢILOR ţ
anunţate de Eisaku Sato cu tre masele socialiste şi ma­ Pentagonului, referitoare la de milioane de oameni. Un e-i , .. . \
acelaşi prilej. Astfel, Shigeru sele comuniste din Italia". implicarea S U A. în războiul shington Post". „Boston Glo­ xcmplu de apreciere greşită a .« 11 nccarc an, in statul >
Hori a fost numit secretar In document se subliniază din Vietnam, se ocupă de po­ be", „Chrîstian Science Mo­ .4 . . 4 , * * „ l Mat sur, situat in sudul In- \
general al P.LD, în locul lui că, pentru realizarea unităţii litica americană înainte şi nitor" şi altele, în săptâmîna situaţiei este cel din 1966.1 dieL Qre loc Q iradiţionoUl /
Kakuei Tanaka, iar Yasuhiro trecută, observatorii sublinia­ eînd preşedintele Johnson a) sărbătoare — keda — vi- '
BONN. — La Amba­ clasei muncitoare, trebuie să după acordurile de la Gene­ ză că principala concluzie ca­ hotârît să declanşeze, In cere-1 nătoarca de elefanţi sălba- \
sada Republicii Socia­ Nakasone a devenit preşedin­ lupte. împreună cu P.S.I.UP. va. din 1054 Potrivit ziaru­ re se desprinde din ele este ies consilierilor săi. bombai".. fid, Cu ,
liste România în R F .a te al Comitetului Executiv al şi P C I , şi forţele catolice lui, Administraţia Eisenho- aceea că implicarea america­ rlainentele contra RD Viet-1
Germaniei a fost orga­ P L D In funcţia de preşedin­ care s-nu situat pe o poziţie wer a apreciat ca „dezastru­ nă a fost o mare eroare Dar nam. Această hotârire, relevă^ lor lor dresaţi, turmele de t
nizată o întilnire cu te al Comitetului Politic al dc clasă In această perspec­ oase" aceste acorduri. care documentele ilustrează. po­ studiile asupra documentelor j elefanţi sînt aduse în re- l
prilejul împlinirii a 150 partidului a fost numit Zen- tivă, se spune în continuare, puneau capăt dominaţiei co­ trivit agenţiei France Presse, Pentagonului, «a constituit o) 2Crvaţii speciale unde noii I
de ani de la naşterea laro Kosaka. nu se va putea să nu se în­ loniale franceze şi interziceau în acelaşi timp. extraordinara eroare colosală". recruţi, sînt învăţaţi cum să
\
lui Vasile Alecsandri. introducerea de trupe străine , \ execute „munci brute" cum \
ar fi. de pildă, transporta- l
Cu acest prilej, conf. în Vietnam Administraţia Eî- rea copacilor.
univ. dr. Pompiliu S.IJ1. 35 000 de lucrători din industria senhower, scrie «New York
Mareea a vorbit despre stat pentru înlăturarea pre­ Times", a fost atit de nemul­ Autorii unei deturnări s-au predat SAHARA A PORNIT
viaţa şi opera «bardului şedintelui Balaguer, a fost ţumită de aceste acorduri, in­ LA DRUM
de la Mireeşti". deportat duminică în Spania. de prelucrare a cuprului, în grevă cit a hotârîi trimiterea de autorităţilor argentiniene
NEW YORK 5 (Agerpres). rilor din 24 de porturi ame­ agenţi in R.D. Vietnam in ve­ Oamenii dr ştiinţă nu
PHENIAN. — O delegaţie derea declanşării unui «război constatat că pustiul Saha-
MOSCOVA. — La Mosco­ dc partid şi guvernamentală Conflictele sociale iau am ­ ricane de pc coasta Pacificu­ BUENOS AfRES 5 (Ager­ direcţie necunoscută pentru 1 rei sc intinde spre sudul
va a sosit luni ministrul a­ a U.R.S.S., condusă de K T. ploare în Statele Unite. Gre­ lui, este în curs, greviştii re- secret". In continuare. Admi­ pres). — Autorii deturnării a­ ea, ulterior, să aterizeze pe ^ continentului; dc-a lungul
facerilor externe al Italiei, Mazurov, membru al Birou­ va declarată săptâmîna tre­ vendicind îmbunătăţirea con­ nistraţia a hot'ârît sprijinirea vionului de pasageri aparţi- aeroportul din Buonos Aires.i a 4 000 km s-a observat o
Atdo Moro, intr-o vizită ofi­ lui Politic at C.C. al P.C.U.S., cută de cei aproximativ 35 000 diţiilor de muncă şi sporirea regimului saigonez prin trimi­ nînd companiei „Braniff" s-au După îndelungi tratative cu) înainta re a pustiului in me­
cială la invitaţia guvernului prim-viccpreşedinte al Con­ de lucrători din industria de salariilor. La New York. lu­ terea unui masiv ajutor eco­ predat autorităţilor argentini­ autorităţile aeroportului şi în ţ die cu 1 m pe an Pentru
U.R S.S. El va râmîne in ca­ siliului de Miniştri al prelucrare a cuprului este e- crătorii de la „Serviciu! poş­ nomic şi militai’ care, in fapt, ene. După escala neprevăzută, urma intervenţiei poliţiei, au-1 n împiedica întinderea ni­
în
feetivă
întreprinderile
tal american", organism creat
pitala sovietică pînâ la 12 U.RS.S, a sosit la Phenian, companiilor „Anaconda Co", recent în locul Ministerului «a însemnat substituirea con­ făcută pe aeroportul Monter- torii deturnării, un tînâr a -; sipurilor. specialiştii Insti- 1
iulie, precizează agenţia la invitaţia C.C. al Partidu­ „Phelps Dodge Corp", „Ken- Poştelor, au anunţat eâ vor silierilor francezi cu consili­ ry (Mexic), unde. în schim­ merican dc culoare şî o tînârâ ) tulului nnlitchnic din Moli )
TASS. lui Muncii dîn Coreea şi a necott Copper Corp" şi „A- declara grevă dacă nu se va eri americani". bul sumei de 100 000 dolari, de origine mexicană, au fost ţ au iniţiat., cu sprijinul ţ
Cabinetului de Miniştri al mericnn Smelting and Refi- In lunile mai şi iunie 1954, !î s-a permis celor 107 pasa­ nevoiţi să sc predea. i U.N.E.S C.O.. o campanie
in \
dc plantări dc păduri
PEKIN. — Misiunea eco­ R.P.D. Coreene, pentru a ning Co" care şi-au întrerupt ajunge la încheierea unui nou dnd Conferinţa de la Gene­ geri să părăsească avionul, e­ Nu s-u luat încă o hotărî- ’ nisipul Saharei. ^
nomică a guvernului canadi­ participa la festivităţile con­ complet activitatea. contract colectiv de muncă va era încă in sesiune, Con­ chipajul şi cei doi autori ai re eu privire la soarta celor \
an. condusă de Jean-Luc sacrate aniversării Tratatu­ • O altă grevă, cea a .doche­ pînâ cel lîrziu la 25 iulie. siliul securităţii naţionale al deturnări; au decolat într-0 doi piraţi ai aerului.
Pepin. ministru al industri­ lui de prietenie, colaborare
ei şi comerţului, şi-o înche­ şi ajutor reciproc dintre ce­
iat vizita de prietenie în le două ţâri.
China, plecînd spre patrie — Intr-o dimineaţă toridă de laţia cca mai. rară cu bo­
anunţă agenţia China Nouă. iulie, la ceasul zorilor, cînd B Ă T Ă L IA „ A U R U L U I D U L C E I I găţiile cele mai ignorate,
BONN. — Ministrul aface­ soarele abia începuse să au- neatinse dc secole in virgi­
CAIRO — Diallo Telli. se­ rilor externe al R.F. a Ger­ rească acoperişurile micilor nitatea ci geologică. Tine­
cretarul general al Organi­ maniei. Walter Seheel, va so­ „palazaccios" din străvechea rii veniţi, aici, la chemarea
zaţiei Unităţii Africane, ca­ si miercuri la Tel Aviv în „Piaţă a Catedralei", plasa­ O luptă care pare aceeaşi ne pe oră), construite fu urcaseră cîţiva bătrîni „ma- partidului, au restructurai
re se află la Cairo, a în­ prima vizită oficială efectu­ tă în mijlocul vechilor car­ duiţi in grupuri de cile 6-S, de decenii, de secole. O Cuba, cu piese şi subansam- cheteros", ca să mulţumeas­ regiunea din temelii. Cred
ca nişte lanţuri ritmice de
cepui duminică convorbirile ată în Israel de către un mi­ tiere ale Havanei, am por­ luptători; atacau- dislocind luptă eroică, aprigă, desfă­ ble fabricate, (n proporţie că partidului comunist şi cu in puţine locuri din lu­
cu membri ai guvernului nistru de externe al guver­ nit, pe urmele unei lungi pas cu pas întunericul ver­ şurată sub soarele nemilos, de 95 la sută, tot aici. Aduse guvernului revoluţionar al me trecutul şi-a şters, in­
RA.U. privind posibilităţile nului de la Bonn. Şeful di­ coloane de camioane încăr­ de al junglei de trestie, cu care face trupul să sînge- în piaţa centrală a salului Cubei pentru acest dar pre­ tr-un timp atit de scurt, ur­
de soluţionare a crizei dîn cate cu oameni, spre provin­ respiraţia măsurată dc lovi­ ve, care toarnă în braţe, in — una din acele pieţe rec­ ţios făcut muncii şi vieţii mele. cc in acest milenar
regiunea Orientului Apropi­ plomaţiei vest-germane va cia Las Villas, ca să asist turile surde ale „machete­ loc de stupe, valuri ustură­ tangulare, de tip spaniol, lor... pămînt scăldat dc apele A-
at El a conferit eu Hafez avea. cu această ocazie, o la recoltarea trestiei de za­ lor'", ca o bălaie crudă de toare de foc. Dramatică şi caracteristice aşezărilor cu­ Am străbătut, in pbină tlanlicului şi Caraibilor. Ni­
Ismail, ministru de stat serie de convorbiri eu pri­ hăr. tobe barbare Se dădea ul­ tulburătoare, bătălia „auru­ baneze, dominate de săgea­ campanie dc recoltare a meni n-ar putea zice, par-
pentru probleme externe, şi mul ministru Golda Meirşi Am traversat, cu un ,.jcep" timul asalt al recoltei, şi, lui dulce" înseamnă, in Cu­ ta dc piatră a catedralei şi trestiei, sute dc kilometri curqînd zonele in care s-au
cu Salah Oohar, subsecretar eu ministru! de externe Ab- militar, vreme de citcva sub giganticele sombreros ba, ca pretutindeni în zo­ înconjurate de clădiri-bun- prin Cuba şi pretutindeni, cantonat tinerii voluntari,
de stat In Ministerul Aface­ ba Eban. ceasuri, o gigantică junglă de paie, feţele luceau de nele tropicelor, o aprigă galow eu pereţii ornaţi de dincolo dc spectacolul pro- cu semănăturile lor bogate,
rilor Externe. După cum s-a STOCKHOLM. — S-au de trestie, prin care înain­ sudoare, ca şi trupurile goa­ înfruntare intre om şi na­ multicolore plante agăţătoa- priu-zis al recoltei, al „za- cu plantaţiile intensive de
trestie, cu cele peste 400 de
anunţat. în cadrul Organi­ încheiat lucrările cetui de-al tam anevoie, inotînd ca prin le piuă Ia briu. negre, arse frei", m-au im.presionat a­ ram pa mente constituite ca
zaţiei Unităţii Africane a doilea colocviu parlamentar, valurile unui ocean. Era tre­ de soarele tropical. ceşti oameni, tăria lor. vo­ nişte veritabile orăşele, cu,
fost creat un comitet alcă­ organizat la Stockholm pc cut de ceasul amurgului, — Trebuie să retezi, tres­ inţa de a duce pinâ la ca­ pînă nu demult, această lu­
tuit dîn zece şefj de state, tema .Igiena mediului ambi­ cînd, in sfirşit, maşina s-n tia de la rădăcină, dintr-o păt, în orice condiţii, mari­ me era r lume atemporală,
condus de preşedintele Mau- ant". Participanţii la coloc­ angajat undeva, spre dreap­ plica. mai tirziu. ■ unul din Note de călătorie din Cuba le sarcini trasate de revo­ desprinsă parcă de contin­
singură lovitură — imi ex­
ritaniei, Mokhtar Ould Dad- viu au adoptat o serie de ta, spre o poiană, dc fapt o luţie. de partidul lor comu­ gent, vegetind inlr-un slalu
dah, cu misiunea de a-1 spri­ rezoluţii prin care se reco­ uriaşă pajişte tăiată de om .,machcteros"-ii locului. Alt­ nist. de guvernul lor revo­ quo neclintit de decenii şi
jini pe reprezentantul spe­ pe care se îngrămădeau, cn fel, rămin urme pe tijă. ca­ luţionar Am intilnit, in secole. N-a fost. desigur, u­
cial al secretarului general mandă semnarea unui acord nişte coline turtite mari re compromit recolta... provincia Camaguey. nu mai şor. Transformarea Cama-
internaţional în legătură cu
puţin de 40 000 dc băieţi şi
al ONU. , Gunnar Jarring. stive de trestie proaspăt co­ E un efort ce evocă, prin tură, un spectacol al băr­ re — aceste maşini, vreo fete, veniţi din întreaga ţa­ gucy-ului, cea mai mare şi
treizeci la număr, adunase­
în eforturile sale. menţinerea unei igiene adec­ sită. Un amurg cu cerul toate dalele sale, o luptă băţiei şi eroismului, com­ mai sălbatică regiune a Cu­
vate a mediului înconjură­ inalt, Spălat de briza ocea­ In clipele acelea, în întrea­ parabil. poale, ca duritate ră în juru-le întreaga co­ ră. membri ai faimoasei .,co­ bei, intr-o grădină fertilă,
SANTO DOMINGO. — Ge­ tor. A fost, de asemenea, a­ nică, cu aer dulce şi răcoros ga Cuba, de la cbnpiile su- şi paroxism al efortului, mună. cîteva mii de oameni, lumne a tineretului centena­ disciplinarea naturii ostile,
neralul în retragere domini­ dresat un apel guvernelor ca un tonic... Undeva, la o- praincinse de soare ale pro­ doar cu vînăloarea dc ba­ cuprinşi de o febră, dc un rului". cca mai mare for­ trecerea de la pustietate şi
can, Wcssin y Wessin, acu­ pentru a lua, în acelaşi sens. rizont-i se vedeau coşurile vinciei Oriente şi pînă la lene în mările Nordului sau delir al entuziasmului cu maţie dc muncă patriotică efemer la stabilitate şi ci­
zat săptăinîna trecută de a măsurile de urgentă care se înalte ale unei centrale in­ plantaţiile încadrate cu ma- cu pescuitul de scoici Ungă neputinţă de reprodus. Miile a tineretului cubanez, con­ vilizaţie definesc, inlr-un
fi pus Ia cale o lovitură de impun. dustriale dc fabricare a za­ iestuoşi „palmieri regali" coasta Japoniei. de oameni ovaţionau, stri­ stituită in 1068. la celebra­ tablou semnificativ. înseşi
hărului. Jungla se. termina­ din Malanzas sau Pinar del Am asistat, insă, acolo, gau, bateau din palme, rea a 100 de ani dc la răz­ esenţa şi legile unei bătălii
se, iar pajiştea, cit puteai Rio, suie de mii dc oameni, in provincia Las Villas, la prin mulţime se auzeau boiul civil împotriva ocu­ care de Ia un capăt la altul
STOCKHOLM. — Luni a luat sfîr.şit la Stockhotm cuprinde cu ochii, era plină un întreg popor dc ,.ma- un eveniment pe care l-aş ghitare, băieţi şi fete cîn- panţilor spanioli. Aceşti ti­ al insulei, restructurează
procesul intentat dc autorităţile suedeze unui grup de oameni Se aflau aici cheteros", profesionişti sau numi, fără să ezit la cu­ tau, dansau... Si firesc, cu neri, cei mai mulţi dinlre profund peisajul si oamenii.
de cinri terorişti ustaşî învinuiţi rle a fi participat la cîteva sute de „mnehelcros". voluntari, smulgeau din a­ vinte. „istoric", inaugurind firescul cu care se petrec ei orăşeni, veniţi din Hava­ E bătălia „aurului dulce"
asasinarea ambasadorului Iugoslaviei în Suedia, Vla- tăietori de trestie, care a­ cest pămînt de culoarea noul destin al acestei munci. nu o dată marile acte şi na, Santiago de Cuba şi al­ ridicată la o nouă dimen­
dimir Rolovici. In ultima şedinţă, procurorul a reafir- tacau. din zeci de puncte singclui bogăţia ce sc con­ Am asistat, intr-o diminea­ momente de viaţă, această te oraşe, transformaseră aici siune. ordonată in jurul al
. mat cererea sa de condamnare la închisoare pe viaţă ale cimpiei, jungla. In zeci fundă cu însăşi emblema ţă, in comuna Encrucijad, mulţime învălmăşită, frene­ un întreg peisaj, făcînd din tor semnificaţii, a unor î-
n celor doi asasini, Miro Baresici şi Andjelko Brajko- dc puncte ale cimpiei „ma­ .,perlei A utilelor" : trestia In apariţia primelor maşini, tică, delirantă, ?i-a strius această provincie o adevă­ nedile Unii de sens E bătă­
rîndurile intr-o masă com­
rată grădină a Cubei noi.
viei, precum şi a complicelui lor. Ante Slojanov, şi chetele". micile iatagane de ..Generalul trestie de za­ destinate tăierii mecanizate pactă, disciplinată, atentă, . Provincia Camaguey a fost. lia unui intrrn ponor, du­
a trestiei. Era vorba de a-
hăr". spune intr-un poem
condamnare la închisoare pe o perioadă limitată a oţel spaniol, ascuţite cn niş­ celebrul Nicolas Guillen : şa-numitele combine fron­ rumoarea de glasuri s-a' pînă nu demult, un verita­ să prin sine şi pentru sine
te lame,
culcau la pămînt
celorlalţi doi terorişti. tulpinile înalte, de cîtc 4-5 generalul comandant al tale ele tip Henderson" (ca­ stins, ochii s-au îndreptat bil deşert, o Saharo de ier­ în numele nrezentului şi al
Tribunalul va face cunoscută sentinţa sa la data metri. groase de cite 4-5 insulei, al istoriei, al des­ re laie şi incarcă trestie, cu intr-un singur punct. Acolo, buri, fără sate şi fără tur­ viitorului său
de 14 iulie. centimetri. Cosaşii erau rin- tinelor oamenilor... un randament de 50 dc to- pe o estradă improvizată, me, una din zonele cu popu­ I. PURCARU
Redacţia al administraţia sdaroluîi Deva. atr. Dr. Petru Groza. nr. 35. (Telefoane nr. 1 23 87 şl 1 13 88. Tioarul i întreprinderea poligrafică Deva