Page 18 - Drumul_socialismului_1971_07

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 130 • MIERCURI 7 IULIE 1971
2

Propunerile de măsuri prezentate de tovarăşul Strîngerea la timp

şi fără pierderi
NICOLAE CEAUŞESCU Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. a recoltei

pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă cuirea terenului şi semănatul

— ne spuneau ing. Lucia O-
(Urmare din pag. 1)
a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii laru şi Hortensia Hâlâlaie,
cooperativei.
preşedintele
Scontăm ca astfel să obţinem
du, In frunte cu şeful secţiei cel puţin 10 tone masâ ver­
5. — Este necesară crearea zofiei noastre materialist-dia- răspundă în mai mare măsu­ culturale, trebuie să manifes­ Acţionînd în direcţia măsu­ de mecanizare, loan Udrea. de la hectar, pentru a aco­
(Urmare din pag. 1) unui larg curent de masă lectice. ră cerinţelor educaţiei comu­ te un înalt spirit de exigenţă rilor propuse, este necesar ca Este demn de remarcat că peri deficitul din balanţa fu­
pentru participarea tuturor 8. — Va creşte rolul Aca­ niste. Se va exercita un control partinică, de combativitate şi organele şi organizaţiile de organizaţia de partid şi con­ rajeră.
cetăţenilor şi In special a ti­ demiei de ştiinţe sociale şl mai riguros, pentru evitarea principialitate marxist-leni­ partid să asigure orientarea siliul de conducere al coope­ In ceea ce priveşte elibe­
neretului la acţiuni de mun­ politice in dezbaterea pro­ publicării unor lucrări lite­ nistă. Ei trebuie să fie un e­ întregii activităţi politico-ide­ rativei (preşedinte Petru Voi- rarea grabnică a terenului şl
ferite domenii de activitate. că patriotică — pe şantiere, blemelor ideologice actuale, rare care nu răspund cerin­ xemplu in acest sens, atît ologice şi cultunal-educative nea) şi-au stabilit un pro­ executarea arăturilor, să nu
Recrutarea elevilor şi stu­ în industrie, în agricultură, în ale vieţii noastre social-poli- ţelor activităţii politico-edu- prin activitatea lor de fiecare în spiritul tradiţiilor revolu­ gram concret de lucru, în ca­ mai vorbim şi de semănatul
denţilor pentru şcolile de gospodărirea localităţilor. Or­ tice. ale activităţii culturale cative a partidului noslru, a zi, cît şi prin propriile lor ţionare ale partidului nostru, re au prevăzut responsabili­ culturilor succesive, se con­
partid se va face din rindul ganele şi organizaţiile de par­ şi creaţiei artistice, în ridica­ cărţilor care promovează idei creaţii literar-artistice. al principiilor marxist-leni- tăţi de îndeplinire precise — stată că nu peste tot activi­
activiştilor de partid, de stat tid, organizaţiile de masă şi rea combativităţii ideologice şi concepţii dăunătoare inte­ 15. — Ministerul Comerţu­ niste, al internaţionalismului pe oameni şi termene Co­ tatea se desfăşoară In flux
şi ai organizaţiilor de masă, obşteşti, organele locale ate fată dc influentele străine, in reselor construcţiei socialiste. lui Interior, Ministerul Turis­ proletar, al solidarităţii oa­ muniştii sînt şî aici în frun­ continuu, existînd un mare
în special al acelora care puterii de stat răspund direct afirmarea puternică a filozo­ 12. — In orientarea reper- mului, precum şi organele de menilor muncii din ţara noas­ tea Acţiunilor. Doar Viorica decalaj între suprafeţele pe
provin din rindul clasei mun­ de organizarea acestor acţi­ fiei inaterialist-dialecticc şi a toriilor instituţiilor de spec­ partid şi de stat locale vor tră cu toate popoarele care Popa, Fulvia Mâglaş şi Sil­ care s-a efectuat secerişul
citoare şi care au o practică uni. politicii partidului nostru. tacole, teatru, operă, balet, veghea ca în localurile dc ali­ făuresc noua orinduire socia­ via Munteanu nu răspund şi cele eliberate de paie. Spre
îndelungată în producţie. 9. — Se impune să crească estradă, se va pune accent pe mentaţie publică să se difu­ sarcinilor ce revin fiecărui exemplu, la C.A.P Ttmpn,
6. — Va trebui intensifica­ rolul presei în propagarea listă, cu mişcarea comunistă cooperator, deşi ele ştiu bine deşi s- a recoltat orzul de pe
3. — Vor fi extinse şi acti­ promovarea creaţiei originale zeze in special creaţia muzi­ şi muncitorească internaţiona­ că strîngorea recoltei este o
vizate formele muncii politice tă activitatea educativă şi largă a poziţiilor ideologice cu caracter militant, revolu­ cală din ţara noastră, făcin- lă, cu clasa muncitoare, cu acţiune patriolicâ, la realiza­ 19 ha, nu s-a tras nici o braz­
dă în mirişte
de pregătire politică în şcoli
ale partidului nostru, a prin­
Preşedintele
de masfi; activitatea agitato­ şi facultăţi. In acest scop Mi­ cipiilor noastre etice dc con­ ţionar. Sc va da, de aseme­ du-se totodată o selecţie a ­ popoarele care luptă pentru e­ rea căreia trebuie sâ-şl adu­ unităţii. Viorica Marcu, şi
rilor, a gazetelor satirice, a nisterul lnvăţămîntului va vieţuire socială, in combate­ nea. extensiune lucrărilor va­ tentă a repertoriului străin, în liberarea naţională, pentru a* că partea de contribuţie toţi Ing. Maria Baeiu ne spuneau
brigăzilor artistice de agita­ lua măsuri de îmbunătăţire a rea fermă a influenţelor i­ loroase din creaţia artistică vederea înlăturării muzicii cei ce muncesc pe ogoare. că presa de balotat n-a pu­
ţie, a diferitelor forme de a- planurilor şi programelor de deologici burgheze şi a men­ actuală a ţărilor socialiste: care exprimă curente deca­ părarea independenţei şi su­ In vederea grăbiri] recolta­ tut fi folosită nlcî un ceas,
veranităţii lor naţionale,
cu
gitatie vizuală la locurile de învăţămînt, acordind atenţie talităţilor retrograde de orice se va asigura o selecţie mai dente. toate forţele contemporane tului, la solicitarea comitetu­ fiind trimisă la SM.A. pen­
muncă, atit în vederea popu­ deosebită îmbunătăţirii pre­ fel. Presa va trebui să culti­ riguroasă a lucrărilor din re­ 10 — Este necesar să fie luate lui comunal de partid, în tru reparaţii. Din această
larizării şi generalizării expe­ dării ştiinţelor sociale. Va ve mai mult figura înainta­ pertoriul clasic şi contempo­ măsuri pentru îmbunătăţirea care se ridică împotriva im­ sprijinul cooperatorilor din cauză, în plină campanie,
ran internaţional. Se va ac­
rienţei pozitive, a realizărilor trebui ridicat spiritul de răs­ tă a muncitorului, a producă­ ţiona mai perseverent pentru activităţii Secţiei de Propagan­ perialismului, pentru progres Spini au fost trimise două tractoarele stau la umbră,
social şi pace.
şi atitudinilor înaintat^ cit pundere şi rolul cadrelor di­ torului de bunuri materiate, dezvoltarea creaţiei româneşti dă a Comitetului Central al combine şi o presă de balotat neavlnd terenuri pe care să
şi pentru combaterea activă a dactice în formarea politico- devotat trup şî suflet cauzei de operă, operetă şi balet cu P.C.R., in vederea realiză­ Partidul nostru consideră paie. La această unitate pro­ execute arături. Conducerea
stărilor de lucruri negative. ideologicfi a elevilor şi stu­ socialismului, propăşirii pa­ teme izvorite din lupta po­ rii ferme, Ia un nivel mai ridi­ că îndeplinirea sarcinilor na­ ducţia de orz este bogată, de S.M.A. Simeria — director
Vor fi orientate organizaţiile denţilor. Se vor lua măsuri triei Se va asigura orientarea porului nostru pentru socia­ cat, a îndatoririlor ce ii re­ ţionale, cit şi a celor Interna­ pc suprafeţele recoltate re- Szelcely loan — a promis că
de partid să întărească munca pentru întărirea direcţiilor e­ politică fermă, în special a lism. Comitetele judeţene şi vin Comisia ideologică şi ţionale constituie o unitate zultînd în medie 3 700 kg se încearcă să se repare pre­
politico-educativă nemijlocită, ducative din Ministerul InvA- publicaţiilor cultural-artisti­ municipale dc partid răspund Comisia de cultură şi presă dialectică inseparabilă, îmbi­ boabe la ha. sa şl dacă nu se va reuşi va
de Ia om la om, cu fiecare ţămintului, asigurîndu-se în­ ce, in direcţia promovării ar­ de orientarea justă a reper- ale Comitetului Central vor narea lor armonioasă fiind o Pe ogoarele C.A.P. din Tur- trimite alta. Au trecut cîte-
membru de partid, cu fleca­ cadrarea acestora cu activişti tei şi literaturii socialiste, toriilor instituţiilor artistice trebui să desfăşoare o activi­ îndatorire fundamentală a fi­ daş i-am înlllnit In plină ac­ va zile bune, dar cooperati­
re cetăţean. militante şi combaterii ten­ profesioniste de spectacole, tate mai intensă, să dezbată ecărui comunist. ţiune — luciind la secerişul va s-a ales doar cu promi­
de partid, îndrumarea lor ne­ orzului de pe ultimele 10 ha
O deosebită atenţie trebuie mijlocită din partea Secţiei dinţelor de rupere a creaţiei precum şi ale caselor de cul­ in mod exigent problemele Întreaga activitate ideologi­ — pe mecanizatorii Grigoro siunea...
să acorde organele de partid de Propagandă a C.C. a! de realităţile noastre socia­ tură şi căminelor culturale. activităţii ideologice, politice că, politico-cducativă, cultu- Negriei şi Nieolae Mihăilâ, a- Deoarece au suprafeţe mari
educării activului de partid P.C.R. Secretariatul C.C. al le, dc publicul larg al oame­ 13. — Se vor lua măsuri pentru şi culturale. în vederea justei ral-artistică ce se desfăşoară j u taţi de cooperatorii Acs de semănat cu culturi succe­
nilor muncii. Prin forme şi
şi de stat tn spiritul politicii P.C.R., birourile comitetelor stiluri variate dc expresie, mai buna echilibrare a fil­ orientări a întregii activităţi în ţara noastră trebuie să ai­ Ido, Aurelia Filimon. Peţer sive, se impune ca să se ac­
profund umaniste a partidu­ judeţene şi orăşeneşti de par­ arta trebuie să servească po­ melor programate în cinema­ desfăşurate in domeniile res­ bă drept bază linia generală Maria şi Visky Elisabeta. Pe ţioneze mal energic la elibe­
lui nostru, politică pătrunsă tid răspund de îndrumarea porul, patria, societatea socia­ tografele noastre, limitîn- pective. marxist-leninistă a Partidului o altă tarla Nieolae Nasta rarea terenurilor şi In coope­
de grijă fată de om, în spi­ întregii activităţi politice din listă. du-sc difuzarea filmelor po­ 17. — Pentru dezbaterea Comunist Român, programul lucra cu presa Ia balotat rativele din raza comunei
ritul slujirii cu abnegaţie a şcoli Şi facultăţi, de conţinu­ 10. — Va trebui să sporeas­ liţiste, de aventuri, interzi- problemelor muncii politico- elaborat de Congresul al X- paie Turdas unde, pînă ieri, nu
s-a tras nici o brazdă.
intereselor generale ale so­ tul predării ştiinţelor sociale. cîndu-sc filmele care cultivă cducative va fi convocată la lea al partidului, să asigure O activitate susţinută la In această sâptâmînâ sînt
cietăţii, ale p/oporului — în­ Planurile de învăţămînt şi că rolul educativ al tuturor violenţa şi vulgaritatea, care Comitetul Central al partidu­ însuşirea şi traducerea in via­ slrîngcrca recoltei se desfă­ condiţii ca tn toate coopera­
emisiunilor de radio şi tele­
datorire fundamentală şl cri­ programele ştiinţelor sociale viziune. Emisiunile se vor a­ propagă modul de viaţă bur­ lui o consfătuire cu secreta­ ţă a acestora de către între­ şoară şi în cooperativele a­ tivele să se înceapă recolta­
teriu principal de apreciere a vor fi aprobate de Secretaria­ dresa în mai mare măsură ghez. rii comitetelor Judeţene de gul nostru popor. îmbunătă­ gricole din comuna Râcla. To­ tul grtului. Avînd In vedere
cadrelor, a fiecărui comunist. 14. — Un rol deosebit dc partid care răspund de pro­ ţirea activităţii politico-edu- varăşii Traian Cristoi, secre­
tul C.C. al P.C.R. O treime maselor largi ale publicului important în orientarea polî- că orice tntlrziere se soldea­
Organele de partid trebuie din programele cursurilor de spectator, in special munci­ blemele de propagandă, cu cative trebuie să ducă la in­ tarul comitetului comunal de ză cu pierderi Irecuperabile
să dezvolte la cadrele noas­ vară de pregătire a cadrelor torilor şi ţăranilor, asigurîn- tico-ideologică a activităţii cadre cu munci de răspunde­ tensificarea participării co­ partid şi primarul comunei, de recoltă, este de maximă
tre preocuparea pentru asi­ didactice va fi dedicată infor­ du-se totodată prezenţa mai cultural-educativc, în asigu­ re din domeniul activităţii muniştilor, a tuturor oameni­ şi loan Pavel, activist al Co­ însemnătate ca întreaga acti­
gurarea condiţiilor in vederea mării politice şi dezbaterilor frecventă a acestora în emi­ rarea unui conţinut pătruns ideologice, cu conducători ai lor muncii, a întregului par­ mitetului Judeţean de partid, vitate să fie bine organizată
de spiritul politicii partidului
participării tot mai largi a pe probleme ideologice şl siuni. Se va face o mai rigu­ nostru, al întregii creaţii lite- uniunilor de creaţie şi ai u­ tid şi popor Ia făurirea socie­ ne relatau că primii care au Sl sincronizate toate lucrări­
maselor la elaborarea şi în­ educative. roasă selecţie a producţiilor rar-artistice revine organiza­ nor instituţii culturale. tăţii socialiste multilateral terminat pe comună recolta­ le în aşa fel îndt concomi­
făptuirea politicii partidului şi artistice difuzate dc radiote- ţiilor dc partid, tuturor co­ In toamna acestui an, o dezvoltate, operă care presu­ tul orzului sînt cooperatorii tent cu secerişul sâ se elibe­
Petreni.
şi
din Totia
La
statului, la întreaga viaţă eco­ 7. — Se vor lua măsuri leviziune, promovtndu-sc cu muniştilor care işi desfăşoa­ plenară a C.C. al P.C.R. va a­ pune atît ridicarea gradului C.A.P. Bftcia şi Tîmpa a mai reze terenurile, iar în schim­
nomică, socială, ideologică şi pentru intensificarea activită­ precădere filme, piese dc ră activitatea în acest dome­ naliza problemele privind ac­ de civilizaţie materială a rămas de recoltat doar orzul buri prelungite şi pe timp de
culturală — expresie eloc­ ţii de educaţie politică des­ teatru, spectacole muzicale niu. Membrii de partid care tivitatea ideologică, politico- României, cît şi formarea u- pentru sâmînţâ — 21 şi. res­ noapte sfi se lucreze intens la
ventă a profundului demo­ făşurată de organizaţiile din repertoriul naţional şi în­ fac parte din organe dc con­ educativă şi cultural-artisti- nuj om nou. cu înaltă conşti­ pectiv, 5 ha. arături. O condiţie esenţială
cratism al orînduirii noastre U.T.C, şi asociaţiile studenţeşti. deosebi din repertoriul nou, ducere de partid şi de stat, că. In vederea pregătirii ple­ inţă socialistă. pentru reuşita campaniei es­
socialiste Rolul principal în întreaga socialist. Sc va asigura un c- precum şi toţi cci ce activea­ narei, se vor organiza dezba­ Supun spre aprobare Comi­ Merită apreciată răspunde­ te ca întregul parc de trac­
activitate a U.T.C. trebuie chilibru raţional in politica rea cu care se lucra la C.A P. toare şi maşini agricole sâ
4. — Va trebui să crească să-l aibă tineretul muncito­ ză in instituţiile ideologice, de teri în organele şi organiza­ tetului Executiv aceste pro­ Bâcîa pentru realizarea su­ funcţioneze Ireproşabil, iar
de repertoriu, astfel incit să
rolul adunărilor de partid in resc. Trebuie acţionat pentru fie judicios reprezentate ope­ educaţie politică, de invăţă- ţiile de partid, în instituţiile puneri de măsuri in vederea prafeţelor destinate însâmîn- clnd se ivesc defecţiuni aces­
dezbaterea principalelor pro­ promovarea in rindurile în­ re valoroase din ţările socia­ mînt, cultură şi artă, în în­ ŞÎ organizaţiile cu caracter e- publicării şi organizării tra­ ţârii culturilor succesive în tea sâ fie înlăturate cu ma­
bleme ale vieţii colectivelor tregului tineret a concepţiei liste, precum şi lucrări re­ treaga sferă a vieţii noastre ducaţiv, precum şi în presă. ducerii lor in viaţă. mirişte. In timp ce mecani­ ximum de operativitate. De
de muncă, în sporirea com­ despre lume şi via(ă a cla­ prezentative din patrimoniul zatorul Alexandru Floroîu asemencva, este necesar sâ fie
bativităţii şi vigilenţei poli­ sei muncitoare, pentru culti­ culturii universale care au balota paîe. Iar Achîm Flo­ folosite la recoltat forţele
tice a membrilor de partid, in varea tradiţiilor revoluţiona­ un profund caracter social rin şi şoferul cooperativei manuale, să nu se lase totul
ridicarea spiritului critic şi şi o poziţie filozofică progre­ transportau baloţiî, Aurel doar în seama combinelor, iar
autocritic, în promovarea po­ re ale clasei muncitoare şi sist ă, înaintată. Sc vor eli­ Oprea, loan Joca, loan Bar- la eliberarea terenului să fie;
ale partidului comunist, pen­
ziţiei ferme împotriva feno­ tru educarea socialistă, pa­ mina din emisiuni producţi­ bu şi Gheorghe Cftlealâ exe­ mobilizate toate' mijloacele1
menelor negative, a atitudini­ ile care cultivă idei şi prin­ cutau arături pentru însâmtn- de transport ale unităţilor
lor necorespunzătoare fată de triotică, prin muncă a tinerei cipii străine filozofiei şi mo­ ţarea porumbului furajer. cooperatiste.
muncă şi avutul obştesc, dc generaţii Centrul de cerce­ ralei noastre, spiritul de vio­ Imediat după arătură se vor
dezinteres faţă de cerinţele tări pentru problemele tine­ lentă, modul dc viată bur­ administra 100 kg azotat de N. BADIU
oamenilor muncii, a manifes­ retului să-şi orienteze activi­ ghez, mentalităţi nocive pen­ amoniu la ha. se va face dis- N. TIRCOB
tărilor de indolenţă şi super­ tatea spre aceste cerinţe ale tru educaţia tineretului. Emi­
ficialitate. Este datoria orga­ educaţiei tineretului. siunile de satiră şi umor vor
nizaţiilor de partid de a for­ O atenţie deosebită va tre­ trebui să fie îndreptate îm­
ma opinia de masă în lupta bui acordată activităţilor cul- potriva fenomenelor negative I La mina Livezeni
împotriva abuzurilor şi ne­ tural-educative şi distractive din societate, dc pe poziţiile
cinstei, a delapidărilor, a tu­ in rindurile tineretului şi in politicii partidului nostru. în-
turor manifestărilor antisoci­ special âie elevilor şi studen­ lăturîndu-sc producţiile de
prost gust şi dăunătoare sau
ale. ţilor, combătînd manifestările confuze din punct de vedere Un nou „drumw subteran
Unul din obiectivele princi­ de cosmopolitism, diferitele ideologic
pale ale muncii politice, înde­ mode artistice împrumutate
osebi în rindurile tineretului, din lumea capitalistă. Se va Radioul şi televiziunea vor Zilele trecute Ia tinAra lizat la acest Ioc de mun­
este combaterea fermă a ten­ interzice servirea băuturilor stimula creaţia de cînfece re­ mină a Văii Jiului, Live­ că viteze medii de avan­
dinţelor de parazitism, de alcoolice in toate tocaturile voluţionare, patriotice, mun­ zeni. s-au încheiat cu suc­ sare ce depăşesc 100 ml pe
viaţă uşoară, fără muncă, cul­ distractive pentru tineret. citoreşti, precum şi difuzarea ces lucrările la o nouA ga­ lună. fapt ce a condus in
lor în mase. organizînd în a­
tivarea răspunderii şi a da­ Va fi lărgită şi intensifica­ cest sens concursuri de crea­ lerie subterană cu un pro­ final la devansarea terme­
toriei de a munci in slujba tă propaganda ateistă, orga­ ţie şi in'crprcfarc. spectacole fil de lfl mp care reali­ nului de dare in exploata­
patriei, a poporului, a socie­ nizarea acţiunilor de masă speciale efc. zează joncţiunea intre pu­ re a galeriei cu aproape 45
tui de aeraj nr. 2 şi puţul
tăţii sociatiste. îndeplinirea li­ pentru combaterea misticis­ 11 — Se vor lua măsuri auxiliar est. După cum sin- de zile.
nei munci utile societăţii este mului, a concepţiilor retro­ pentru o mai bună orientare tem informaţii, lucrarea a In paralel cu lucrările
de săpare şi armare a ga­
o onoare şi o obligaţie pen­ grade, pentru educarea între­ a activităţii editoriale, pen­ fost executată de brigada leriei s-a exacutat amena­
tru to(l cetăţenii. gului tineret in spiritul filo­ tru ca producţia de cnrtc să de mineri condusă de Au- jarea puţului auxiliar cre-
Termocentrala Paroşcnl, prin funcţionarea sa neîntreruptă, gustin Demeter, care îm­ indu-se astfel posibilitatea
pulsează anual In sistemul energetic naţional peste un miliard preună cu ortacii săi a rea­ pregătirii unor noi abataje
ktVh energie electrică.
C.E.C.-ul, instituţie activa, Un bilanţ demn de...
aplauze !
Satul Poieni— INTERVIU... IA RECE
de peste un secol ni turneului, ansamblul Teatrului de estradă din Deva sc complet electrificat neva cunoscut... vrea să iau im interviu de la ci­
După o lung* Absenţii prlcInultA de Itinerarul geografic
Reporterul:
Întoarce astăzi la „bazA". Dornici dc noutăţi privind rezul­
tatul confruntării trupei cu iubitorii genului revuistic din
O voce : Dar ce, eu nu sînt ?
tară, l-am abordat pc loan Costca, directorul teatrului.
— Acum, la o a bilanţului, „Feţe, feţe In revistă* a ţn- Reporterul: Care eu ?
semnnt unul din ceh mal remarcabile şi... substanţiale suc­ Vocea t Eu, frigiderul din faţa dumitale.
» cese ale colectivului nostru artistic. Pe scurt : 170 de spec­ ! Locuitorii din Poieni, sat pă Romulus Stîrc şl o
La 24 noiembrie 1864, a te a acţiunii de economisire tacole, ia care nu participat 45 000 de spectatori. ce aparţine de comuna Be* maistrului loan Grecu, s-au Reporterul : Cum, tu, frigider, vorbeşti ?
— Bănuim că n-au fost dezamăgiţi... Care au fost sce­
fost înfiinţată In ţara noas­ la care participă mase tot nele vizitate ? riu, doreau să-şi electrifi- întrecut pe ei înşişi. In | Frigiderul: Dar ce, ai vrea să cint ?
tră, printr-un decret semnat mai largi de oameni ai mun­ — Revista a fost pvezentată lu 100 dc localităţi, dintre ce şi ei satul. Prin contri­ numai trei 6ăptămîni lu­ Reporterul: N-am vreme de tine. Eu trebuie să
de domnitorul Al. I. Cuza, cii îi este consacrată întrea­ care 'o in afara ţiidcţulul Hunedoara. Un adevărat tur de buţia fiecărui cetăţean, s-au crarea a fost gata. Sc cu­ iau interviu cuiva cunoscut.
Casa de Depuneri şi Consem- ga activitate a Casei de Eco­ forţă, dacă socotim că premiera a „Ieşit* In 25 februarie a.c. procurat slîlpij necesari Pen­ vine să amintim că şi con- j Frigiderul: Şi eu sfat / Cine n-a auzit de Fram ?
„Savoy*.
Teatrul
SA enumăr şi citcva
scene deosebite ;
nAţiuni. Destinată să îndepli­ nomii şi Consemnaţiuni. „Constantin TArase*, Grădina Herăstrău — In Capitală — tru reţeaua de Joasă ten­ ducerea I.R.E şi cea a j (strănută). Hapciu !
nească rolul unei instituţii fi­ însuşi sistemul de organi­ Mamaia, Eforie No*d $1 Sud, Mangalia. Costincştl, N'eptun— siune Un sprijin substan­ Reporterul: Noroc!... Dar ce-ai păţit dc strănuţi?
Frigiderul: Stnt răcit la maximum !
pc litoral. In foarte multe localităţi ni s-a cerut, uneori In­
nanciare de centralizare a e- zare şi avantajele pe care le sistent, repetarea spectacolului. şantierului au acordat tot j Reporterul: Treaba ta!... Şi ce-ţi închipui că o
eonomiilor băneşti ale popu­ asigură depunătorilor îi aduc — Un „amănunt1’ care a făcut, desigur, plăcere artiştilor .. ţial l-au primit din partea sprijinul in ce priveşte or- j să-ti iau ţie interviu ?
Consiliului
popular jude­
— Nu ne-am supăra să obţinem întotdeauna asemenea
laţiei şi a altor sume. Casa pe aceştia în faţa ghişeelor ,,amănunte” !... Ca să nu mal vorbim despre cronicile elo­ ţean. Apoi, în urmă cu ganizarea muncii, aprovî- j Frigiderul: Şi de ce nu ? Putem discuta la rece,
de Depuneri şi Consemna- C.E.C. Depunătorii ştiu că le gioase apărute In presă sau revistele periodice. zionarea cu materiale şi a- I că doar nu sint încuiat.
ţiuni a apărut ca urmare a sînt garantate prin lege de — Din cele relatate de dv., bilanţul poate fi aplaudat la trei săptămîni a sosit in sistenţa tehnică. Un ajutor j Reporterul : Deci o să-mi răspunzi fa fttfrebâri
sat o echipă de la şantie­
nevoilor financiare tot mai către stat sumele depuse, a­ scenă deschisă. preţios a fost acordat io- j deschis ?
— Exact i Toţi dorim co atunci etnd vine vorba de suc­
mari ale statului. Pentru a­ cestea puţind fi retrase orî- ces artistic şi bilanţ să nu facem... feţe, feţe. rul de construcţii-montaj cititorilor in realizarea do- } Frigiderul: Asta nu! Nu pot sta cu uşa deschisă
— Veţi relua spectacolul acasă 7
cele timpuri, instituţia a a­ cînd de depunători. — La cererea publicului, spectacolul „Feţe, feţe la revis­ al I.R.E. Deva. Şi munca rinţei lor de către consiliul j cînd. slut la priză.
vut, într-o anumită măsură, Păstrarea secretului privind tă" va fi reluat, dar asia abia după deschiderea stagiunii a început cu spor. Electri­ popular comunal. j Reporterul: In orice caz nu stau de vorbă cu tine.
un rol progresist. Ea a con­ numele depunătorilor şi ope­ teatrale, respectiv data de 10 august. cienii Gheorghe Sorijica, Aprinderea becului elec- i Frigiderul: De ce ? Eşti supărat pe mine ?... Hai
tribuit la înlăturarea forme­ raţiunile efectuate, precum şj — Viitoarea premieră 7 Petru Luca, fraţii loan, Du­ trie în acest sat a consti- j intreabă-mă şi o să-ţi răspund.
— Un concert-spcctaeol rtc varietăţi şl, bineînţeles, o re­
lor înapoiate ale creditului scutirea de impozite şl taxe vistă, despre care \â voi da amArtuie precise, dar după,... tuit un prilej de mare bu- j Reporterul : Hai, fie... Cum o duci acum, vara ?
câmâtâresc, la finanţarea a depunerilor, dobînzilor şi premieră. mitru şi Mihai Ilău, sub curie şi satisfacţie pentru j Frigiderul: Ajuna la pepeni. Şi verzi şi galbeni.
construcţiei de căi ferate, cîştigurilor fac parte din ar­ Interviu consemnat de conducerea şefului de echi- toţi locuitorii săi. i Reporterul: Şi cind creşte canicula ce faci?
drumuri, reţele telegrafice senalul de mijloace prin care C. DROZD Frigiderul: Cuburi de gheaţă!
Reporterul: Care a fost cea mai mare performanţă
etc. C.E.C,-ul îşi atrage depună­ a ta din acest an ?
Reorgani/.ată în anii regi­ torii. Frigiderul : Minus ÎS grade!
mului democrat popular pe Dreptul de a împuternici Reporterul: La umbră ?
baze noi. socialiste, Casa de şi alte persoane să dispună Frigiderul: t.n priză.
Economii şi Conscinnaţiuni, de sumele păstrate la C E C , Reporterul : Te-a supărat vreodată cineva ?
C.E.C.-u) de azi — ale cărui de a condiţiona depunerile, Frigiderul; Da ! O pasăre. Din cau2a ei era să ru­
librete de economii sînl pri­ de a lăsa moştenire sumele ginesc.
eteni de nădejde aj oricărui depuse, dreptul de proprie­ Reporterul : Cum aşa ?
om gospodar — a devenit o tate personală asupra econo­ In plină lună a Iul cup­ Frigiderul: Era curcă plouată.
instituţie ale cărei servicii miilor provenite din muncă tor, In secţia haine şl Reporterul: Ai reuşit să te ataşezi de cineua ?
sint tot mai des solicitate de este ocrotit de constituţia scurte de blană a Fabricii Frigiderul: Imposibil I Eu mă răcesc repede.
milioane de cetăţeni. R.5.R. şi e prevăzut în statu­ „vidra” Orăştic se lucrea­ Reporterul: Totuşi ce tc-a impresionat mai mult?
In ultimii ani, cu urmare tul Cosei de Economii şi Con­ ză dc zor. Sc confecţlo- Frigiderul: Nişte frişcă, Ba, pot spune, m-a făcut
a ridicării continue a nivelu­ semnaţiuni. ■cnză „căldură” pentru In chiar să pîfng...
Reporterul: De ce ?
lui de trai al populaţiei, pro­ Iată deci că pentru milioa­ antă... Frigiderul: Era bătută.
cesul economisirii la CEC., ne de cetăţeni oi ţârii Casa Febrilitatea muncit de- Reporterul: Mă mir, doar de felul tău eşti rece.
proces oare apare o dată cu de Economii şi Consemnn- •usc aici şl tn cclclalic Frigiderul: Ei, pe atunci aveam şi *eu o inimă. Era
rezervarea conştientă a unei ţiuni constituie un adevă­ ■cţll a adus colectivului la grătar.
părţi din venituri in vederea rat tezaur, locul în care ei fabricii satisfacţia Îndepli­ Reporterul: Te văd alb la faţă. Vopseaua?
mior cheltuieli viitoare, a nirii tuturor prevederilor Frigiderul : Nu, sint mort de oboseală.
luat o deosebită amploare îşi păstrează cu încredere e- de plan pe primul semes­ Reporterul : De ce ?
In bugetul oamenilor muncii eonomiile băneşti, convinşi că tru M acestui prim an al Frigiderul ‘ Mi-a venit un somn. Cu maioneză.
a crescut ponderea sumelor aceasta este atît în folosul ^dualului cincinal. Reporterul ' Unde mai pui .
rezervate pentru procurarea lor cît şi o) stalului nostru Foto : V. ONOIU Frigiderul • Nu mai pune nimir, că sint arhiplin.
Renorterul : Voiam să spun că, fn plus. pari cam
unor obiecte de valoare ri­ socialist. ameţit
dicată şi de folosinţă Înde­ Frigiderul : Te cred ! Dacă am in mine 5 sticle cu
lungată. A. TiMTEANU Fetească Şi încă fără sifon !
/. D POPA
Realizării practice, concre­ şeful filialei Crâştie a C.E.C.