Page 20 - Drumul_socialismului_1971_07

GINIH Lucrările Comitetului Delegajia de activişti ai P.C.R.,
condusă de tovarăşul
loachim Moga, a tăcut o vizită
pentru dezarmare de schimb de experienţă

în RP. Bulgaria
GENEVA fi (Agerpres). — melor pendinte de dezarma­ taţii în lume, adoptată de Doriţi castel ?
Marţi au continuat la Geneva rea nucleară şi a propus, ca Adunarea Generală a O.N.U.
lucrările Comitetului pentru o primă măsură, interzicerea la sesiunea a XXV-a, la ini­ SOFIA 6. — Coresponden­ In timpul şederii In Bulga­ Doriţi copac ?
dezarmare. Precizind poziţia imediată a experienţelor nu­ ţiativa Romfiniei. tul Agerpres, Constantin A- ria, delegaţia a avut întîlniri
Japoniei faţă de ansamblul cleare subterane avind o pu­ La rîndul său, delegatul mariţei, transmite : Delegaţia şi convorbiri la C.C. al P.CB. In Kuweit, apa costă mai
negocierilor, şeful delegaţiei tere superioară nivelului ce S.U.A., ambasadorul James F. de activişti ai P.C.R., condu­ cu conducători ai secţiei con­ mult decit benzina. Con­
nipone, ambasadorul Hiroto poate fi în prezent detectat Leonard, s-a referit — în- să de tovarăşul loachim strucţii, transporturi şi comu­ struirea unui castel in a­
Tanaka, a declarat că .ele­ şi identificat. tr-o scurtă intervenţie — la Moga, membru al CC. al nicaţii. la Ministerul Trans­ ceastă ţară aproape câ este
mentul principal al măsuri­ Şeful delegaţiei japoneze problema controlului asupra P.C.R., primnsecretar al Co­ porturilor, Ministerul Con­ mai ieftină decit plantarea
lor în favoarea dezarmării îl s-a referit la rezoluţia privind interzicerii armelor chimice. mitetului judeţean Hunedoa­ strucţiilor şi Arhitecturii şi unui parc. S-a calculat câ
constituie dezarmarea nucle­ consecinţele economice şi so­ Comitetul pentru dezarma­ ra al P.C.R., care la invita­ la Comitetul de Stat al Pla­ pentru a oferi apa necesa­
ţia CC. al P.C. Bulgar a fă­
nificării : a vizitat Institute
ară*. El s-a pronunţat pentru ciale ale cursei înarmărilor şi re de la Geneva îşi va con­ cut o vizită de schimb de ex­ de cercetări ştiinţifice, uni­ ră unui copac sint necesari
intensificarea eforturilor în efectele sale profund dăună­ tinua lucrările miercuri, în- perienţă în R. P. Bulgaria, a tăţi Industriale şi agricole şi cîţiva zeci de dolari pc
direcţia soluţionării proble­ toare asupra păcii şi securi- tr-o şedinţă de informare, fost primită marţi de tova­ a avut convorbiri cu condu­ lună.
consacrată problemei contro­ răşul Peniu Kiraţov, secretar cătorii acestora.
lului armelor chimice. al CC. al P.C.B. ★ Străbunica
Marţi la prînz. delegaţia de protezelor
Proiectul de directive al celui de-al activişti ai P.C.R. s-a înapo­
iat la Bucureşti. Pe aeropor­ Cercetarea atentă a unei
Vl-lea Congres al Partidului Muncii tul Otopeni, ea a fost întîm- mumii care sc aflu la Mu­
Ion
pinatâ
de
tovarăşul
Cîrcei, membru al CC. ai zeul din Cairo a dezvăluit
din Albania, cu privire la noul P.C.R., şef de secţie la CC. un fapt inedit : mumia a­
vea un braf dc lemn. Deo­
al P.C.R., de activişti de par­ camdată medicii nu pot să
cincinal tid. Au fost de faţă reprezen­ răspundă dacă proteza a
tanţi al ambasadei R. P. Bul­ fost pusă in timpul vief.ii
TIRANA 6 (Agerpres). — palele sarcini ale dezvoltării garia la Buaireşti. sau după moartea misterio­
După cum informează agen­ economiei şi culturii în cel sului personaj.
ţia ATA, la Tirana a fost dat de-al V-lea plan cincinal
publicităţii proiectul de direc­ constau în asigurarea dezvol­ ANGLIA Maratonul Ploaie de aur
tive al celui de-al Vl-lea tării generale a economiei
Congres al Partidu-lui Mun­ naţionale pe calea edificării dezbaterilor privind Specialistul american
cii din Albania, cu privire la integrale a societăţii socialis­ tVarren Hamillon susţine
cel de-al V-lea plan cincinal te, ridicînd nivelul său de Intrarea Tn Piaţa că, acum 2 miliarde dc ani,
de dezvoltare a economiei şi activitate şi înaintînd cu pas Pămîntul a fost „udat* de
culturii naţionale pentru anii ferm pe calea ce duce la comună Guvernul norvegian intenţionează o ploaie de aur. In acest
1971-1975. transformarea Albaniei din- fel explică el întinderea
Proiectul subliniază că sar­ tr-o ţară agrar-industrialâ, in­ LONDRA fi (Agerpres). — să stabilească relaţii diplomatica zăcămintelor aurifere din
cinile celui de-al patrulea tr-o ţară industrială şi agra­ «Cartea Albă", conţinînd ul­ sud-vcstul Africii pe un te­
plan cincinal au fost reali­ ră. Ln 1975, în comparaţie cu timele evaluări ale costului ritoriu dc 25 000 km 2. Du­
zate cu succes şi că, în nu­ anul 1970, produsul industri­ aderării Marii Britanii la Pi­ cu R.D. Vietnam pă presupunerea lui Hamil-
meroase ramuri ale economi­ al brut va trebuj să crească aţa comună, va fi prezentată ton, acestea sint resturile
ei naţionale, ele au fost de­ cu 60-65 la sută ; producţia miercurj Camerei Comunelor OSLO 6 (Agerpres). — Pri­ tice din regiune". „Naţiunile* unui meteorit din aur care
păşite. In 1970, produsul in­ globală agricolă cu 50-55 la de către .primul ministru bri­ mul ministru al Norvegiei, trebuie să-şi aleagă singurei s-a sfărimat la intrarea in
dustrial brut a fost cu 83 la sută, iar venitul naţional cu tanic Edward Heath In du- Trygve Brattcli, a declarat, propriul lor viitor, a spus el, l atmosfera terestră.
sută mai mare decit In 1965. 55-60 la sută. In cursul ur­ pâ-amlaza aceleiaşi zile, şe­ într-un interviu acordat a­ indiferent dacă ele creează
înregistrînd un ritm mediu mătorului plan cincinal, se ful guvernului conservator va genţiei United Press Interna­ guverne ori sisteme sociale I In sfîrşit, linişte
anual de naştere de 12,9 la arată în proiect, va trebui apărea Ja televiziune pentru tional, că războiul dus de care nouă ne plac sau ne dis- ţ
sută. Producţia agricolă glo­ dezvoltată industrializarea so­ a explica britanicilor condi­ S.U.A. în Indochina „este o plac". : O recentă descoperire in
bală a sporit în anul ce a cialistă a ţârii, considerînd in­ ţiile aderării. afacere profund neplăcută, Primul ministru al Norve-, metalurgie va avea. sc pa­
trecut cu 33 la sută faţă de dustria ca ramură conducă­ Se aşteaptă ca dezbaterile căreia trebuie să i se pună giei a spus, pc de allu par- ) rc, un mare viitor in com­
1965, iar venitul naţional cu toare a dezvoltării economiei din Parlament pe marginea capăt*. Pronunţindu-se pen­ te, că. in lunile următoare, l baterea zgomotului fu ma­
circa 55 la sută. naţionale şi acordînd priori­ U.R.S.S. In pustiul Ktzilcum ( A*!n ccntrulA) este în continui acestei probleme să dureze tru retragerea tuturor trupe­ guvernul său va anunţa hotă- ; rile oraşe. Este vorba dc
Proiectul de directive ara­ tate producţiei mijloacelor de dezvoltare noul oraş Navoi, creat ca avanpost In lupta pentru cu­ cinci luni. Intre timp, însă. lor americane din Indochina, rîrea de a stabili relaţii di- ‘ un aliaj de mangan şi cu­
pru care are aceleaşi pro-
tă, în continuare, că princi­ producţie. cerirea acestui pustiu, a bogdţll lor lui. Heath va căuta să obţină premierul norvegian d sp u s: plomatice cu R. D. Vietnam; ^
In fotografic : Aspect al corn blnatuiul chimic din Navol. sprijinul Partidului conser­ „Statele Unite nu vor reuşi el şi-a exprimat, totodată, » prictăţi cu cel mai bun o­
vator, sâptămîna viitoare fi­ să determine viitorul Indo- convingerea că această deci- J te l; un clopot confecţionat
ind programată o convenţie chinei. Acest lucru va fi fă­ zie va fi sprijinită de o ma din acest aliaj nu se aude
specială a partidului. O în­ cut de forţele sociale şi poli­ joritate în Parlament. de loc iar şinele şi roţile
încheierea convorbirilor greco-bulgare Incident trunire specială de acelaşi tramvaielor din acelaşi a­
liaj nu fac nici cel mai
fel va avea Ioc la 17 iulie şi
în cadrul Partidului laburist. mic zgomot'.,
ATENA 6 — Coresponden­ volte relaţiile politice, econo­ lung, schimbul de . mărfuri Abia după aceste două eve­ 4 500 000 de canadieni trăiesc în sărăcie) - 1
tul Agerpres, Alexandru Cîm- mice şi culturale, pe baza e­ creşte, s-au încheiat cu suc­ neprevăzut nimente. Parlamentul va fa­ \ Domesticiţi..
peanu, transm ite: După în­ galităţii, respectului reciproc ces convorbirile asupra solu­ ce cunoscut că «a luat notă" TORONTO 6 (Agerpres). — cie dar plătesc o parte mai ţ
cheierea 'convorbirilor greco- şi neamestecului în afacerile ţionării problemei rîului E- de document, cu ocazia unei Aproximativ 4 500 000 de ca­ mare din veniturile lor drept j După părerea femeilor
bulgare la Sofia, ministrul de interne, a respectului suvera­ vros, au loc convorbiri pen­ la Salisbury scurte dezbateri, probabil la nadieni, dintr-o populaţie de impozit deeîl cei care au ve- • franceze, soţii lor fac mai
externe al Bulgariei, Ivan nităţii şi integrităţii terito­ tru conectarea sistemelor e­ 21 iulie. 25 milioane, trăiesc in sără- niturj mari — se arată în-\ multe treburi casnice de­
Başev, a făcut trimisului A- riale şi interesului fiecărei nergetice şi penlru exploata­ tr-un studiu publicat la T o-ţ cit sc cuvine. u­
ggnţiei ateniene de presă o ţări balcanice. Pe această ba­ rea în comun a apelor n u ­ SALISBURY 6 (Agerpres). ronto, din iniţiativa a patru J nei anchete organizată dc
declaraţie in care se arată : ză, R. P. Bulgaria reconstru­ rilor Nestos. şi Strimmon, s-a Un incident neprevăzut a tul­ foşti membri ai Comitetului I o revistă, 97 la suta din
„In relaţiile ei cu celelalte ieşte relaţiile sale şi ai veci­ semnat un nou acord asupra burat marţi dialogul abia an­ Kurt Georg Kiesinger bărbaţi pun regulat masa.
ţâri ale Peninsulei Balcani­ na ei din sud — Grecia. Du­ schimburilor turistice etc. gajat la Salisbury între re­ senatorial federal pentru pro­ 77 la sută spală rufe, 59
ce, inclusiv Grecia, R. P. pă părerea noastră, a spus După părerea noastră, Insă, prezentanţi ai guvernului bri­ blemele săracilor. i /n sulă şterg praful in ca­
Bulgaria se conduce după ministrul bulgar — relaţiile există posibilităţi pentru o tanic şi oficialităţile rhode- a renunţat să candideze In studiu se subliniază câ / să. 47 la sută spală vasele,
concepţia că, deasupra regi­ bulgaro-greceşti se dezvoltă colaborare şi mai largă, în sienc. Tinerii africani din ca­ populaţia canadiana sâracâ , , „ lt
41 la sută fac cumpărături,
murilor şi altor deosebiri ce special în domeniile econo­ pitala Rhodesiei au organizat BONN 6 (Agerpres). — Fos­ afacerilor externe şi al apă­ plăteşte 54 la sută din veni-ţ Aceeaşi revistă adaugă că
există Intre ţările balcanice, cu succes. Cu un timp în ur­ mic, al comerţului, tehnico- o puternică demonstraţie în tul cancelar vesî-german, rării, Gerhard Schroder, care tul său sub formă de impo-ţ exista şi bărbaţi, e drept
------ ** înde­
interesele lor Je dictează să-şi mă a fost semnat un nou a­ ştiinţific, turismului şi cultu­ semn de protest fată de dis­ Kurt Georg Kiesinger, a re­ zite directe şi indirecte. Au- 1 mai puţini, care sc J -
îmbunătăţească şi să-şi dez­ cord comercial pe termen rii. nu a luat încă o hotârîrc de­ letnicesc şi cu alte tre­
crepanţele mari existente în­ nunţat să-şi prezinte candi­ finitivă, a lăsat să se înţe­ torii săi critică politica socia- ^
tre salariile albilor şi cele datura pentru funcţia de pre­ leagă câ ar dori să fie de­ lâ a guvernului, care în loc i buri .,mal uşoare**: aruncă
gunoiul,
spală copiii, îşi
ale populaţiei de culoare. Po­ şedinte al Uniunii Creştin- semnat drept candidat al sa lichideze sărăcia adinceş- 1 cos nasturii.,.
liţia care a intervenit grab­ Democrate la congresul par­ U.C.D. pentru funcţia de can­ te prăpastia dintre săraci şi i
nic pentru împrăşticrea ma­ tidului, 'care va avea loc în celar. bogaţi. £
luna octombrie la Saarbruc-
nifestanţilor nu s-a mulţumit ken. Kiesinger şi-a anunţat
să aresteze, ai ajutorul cli­ hotărîrea la sfîrşitul unei re­
nilor dresaţi, aproximativ 100 uniuni a Comitetului directo­
dintre ei, ci a recurs la un rial al U.C.D., care a avut care se află intr-n vizită la
cunoscut „argument* al a­ loc la Bonn. El nu a precizat Cairo, a avut întrevederi cu
BERLIN. — La 5 iu- ;
partheidului : aproximativ ju­ însă ce poziţie va adopta în j | lie, a avut loc la Am- j preşedintele R.A.U., Anwar
mătate din numărul celor re­ cazul în care delegaţii la con­ I basada României din i Sadat, cu primul ministru
ţinuţi, relatează din Salis­ gres îi vor prezenta candida­ ; Berlin o intilnire a unui j Mahmud ,Fa\vzi şi cu alţi
bury corespondentul agenţiei tura. î grup de cineaşti români : membri ai cabinetului egip­
Pînă acum, două persona­ tean asupra unor probleme
Reutcr, au fost eliberaţi... du­ lităţi creştin-democrate şi-au j cu ziarişti din R.D.G. j
pă ce li s-au aplicat în prea­ privind situaţia din regiunea
anunţat hotărîrea de a-şi dis­ j Grupul — compus din ; Orientului Apropiat şi re­
labil între 6 şi 20 de lovituri puta prima funcţie In partid. '■ Amza Pellea, Irina i laţiile dintre ţările africa­
de bici. Graţie unui post de Aceştia stnt Rainer Barzel, Gârdescu, Ioana Bul- i ne.
radio local, cazul a ajuns la preşedintele fracţiunii U.C-D- că şi Ilarion Cioba- i
U.C.S. în Bundestag, şi Hel- nu — a participat la j
cunoştinţa delegaţiei britani­ DAKAR. — Ahmcd Seku
mut Kohl, primul ministru al cea de-a X-a ediţie a j acuzat de preşedintele Joa-
ce ; lordul Goodman şi ad­ landului Renanîn-Palntinat. „zilelor de vară ale fii- j quin Balaguer că ar fi ur­ Ture, preşedintele Republi­
junctul său, sir Philip Adams, Ultimul şi-a condiţionat însă rn-ului" din R D.G., în | mărit organizarea unei lovi­ cii Guineea, a procedat luni
au întrerupt negocierile, so- candidatura de faptul ca cadrul căreia a fost I turi de stal a elementelor Ia o importantă reorgani­
iicitînd de urgenţă o înlilni- Kiesinger, renunţînd la pre­ prezentat cu mult suc- i de extremă dreaptă. zare a comandamentului ar­
anunţat
matei guineeze, a
re cu Smith... pentru a-şi ex­ şedinţia partidului, să rămî- ces şl filmul romfinesc |
Frumoasa pia|fl Alexanderpl atz din Berlin se caractcri2catil prinlr-o InlcresantA arhitectură, nâ candidat la funcţia de „Mihai Viteazul". i PARIS. — Preşedintele radio Conakry Generalul
cu pavajul din centru In formă de spirală jl o frumoasă flntlnă. prima indignarea faţă de a­ cancelar la viitoarele alegeri | Keita Koumandian, şeful sta­
semenea practici. legislative. Fostul ministru a) Republicii Gambia, David tului' major fnlerarme şi şef
Jawara, a sosit la Taris in­ al Cabinetului militar al
tr-o vizită oficială. Oaspete­
COPENHAGA. — La Co­ Republicii, a fost pus în
penhaga se desfăşoară lu­ le gambian se va întîlni joî retragere şi înlocuit cu ge­
cu preşedintele
Republicii
C irescul flux emotiv pro­ pilotate, de lungă durată, va — Studierea posibilităţilor dele electromagnetice, pe trebare. Dezlegarea enigmei crările celei de-a doua se­ Franceze, Georges Pompî- neralul Namory Keita, fost
şef de stat major al arma­
siuni a Organizaţiei Naţiu­
* vocat de moartea tra­ fi continuat. Fapt, de altfel, ex­ de creare a unor «grădini" la toate lungimile, de Ia sute de proceselor stelare, apoi repro­ nilor Unite pentru dezvolta­ dou. Jawnra şî-a exprimat tei terestre. Titularii altor
gică a cosmonauţilor sovietici primat fără echivoc de ziarul bordu) staţiei orbitale perma­ metri pînă la cîteva părţi de ducerea lor în condiţii teres­ rea industrială (ONUDK). speranţa că această inlîlni- opt posturi ale înaltului co­
Ghcorghj Dobrovolski, Vla- „Komsomolskaia Pravda" ; nente etc. micron, pot furniza preţioase tre se vor dovedi attt de La lucrări, care urmează să re „va pune bazele unei mandament1 au fost, de ase­
dislav Volkov şi Viktor Pa- Importanţa practică a ob­ informaţii despre Univers. eficiente, îneît vor fi rapid fructuoase cooperări econo­ menea, înlocuiţi.
ţaev se retrage treptat, lăsînd «Oraşele orbitale" vor exista amortizate toate cheltuielile se încheie la 9 iulie, ieu par­ mice şi tehnice între Franţa
tot mal mult locul evaluă­ negreşit. Şi nu peste multe servaţiilor extraterestre asu­ In legătură cu aceleaşi pro­ pentru cercetările cosmice pe te 160 de reprezentanţi din şi Gambîa“. LA VALLETTA. — Luni
rilor ştiinţifice asupra celui decenii, nu într-un viitor în­ pra formării de cicloni şi ura­ bleme, referindu-se îndeosebi mai mulţi ani..." ţările industrializate şi în seara, au luat sfîrşit lucră­
mai îndelungat zbor cosmic depărtat, ci curînd, foarte gane este uşor de înţeles, ele Ia observaţiile asupra stele- In ce priveşte experienţele curs de dezvoltare. LUXEMBURG. — Minis­ rile celei de-a doua confe­
din istoria omenirii, efectu­ privind posibilităţile de creş­ LIMA. — Guvernul Re­ trul afacerilor externe al rinţe „Pacem in maribus'*.
at de cei trei, zbor care, du­ tere a plantelor în Cosmos, publicii Peru şi-a stabilit Tunisiei, Mohammod Mas- organizată In capitala Mal­
pă cum apreciază savantul se poate afirma cu certitudi­ controlul deplin asupra ac­ moudi, a întreprins luni o tei. La Valletta, şi consa­
sovietic acad Boris Petrov, a ne câ a fost pus fundamentul tivităţii companiei britanice vizită oficială la Luxem­ crată elaborării unei „carte
burg, unde a conferit cu pri­
constituit o serioasă contri­ „botanicii cosmice". Tele­ „Peruvian Corporation", ca­ mul ministru Pierre Werner constituţionale" a mărilor şi
buţie la apropierea de «pra­ spectatorii sovietici au fost re administra căile ferate şi cu ministrul de externe oceanelor, dincolo de limita
gul unor noi realizări". Căci, Cîteva din concluziile ştiinţi- martorii încolţirii seminţelor din această ţară. Această Gaston Thorn asupra unor apelor teritoriale.
în ştiinţa cosmică, poate de varză şi de In la bordul hotârire a fost luată deoa­ probleme cu caracter econo­ In cadrul lucrărilor, pre­
mai evident decit în alte do­ Iu] „Saliut". Un aparat de rece compania menţionată mic din cadrul relaţiilor Tu­ zidate de H Shirley Amera-
menii. orice valoare a des­ filmat automat a executat o nu a mai plătit de multă nisiei cu Piaţa comună. singhe, preşedintele Comite­
coperirii îşi are valenţele îm­ peliculă redînd procesul de vreme salariile muncitorilor Acelaşi scop îl are şi vizi­ tului O.NU. pentru folosi­
viitor şi prezent. Astfel îneît fice ale experimentului .Saliut“ încolţire a seminţelor şi dez­ şi funcţionarilor ei. ta de două zile începută submarine, participanţii au
teritoriilor
rea paşnică a
părţite. cel puţin egal. între
cercetările şi experienţele e­ voltarea frunzelor în condiţii GEORGETOWN. — Gu­ marţi de ministrul de exter­ dezbătut o serie de proble­
ne tunisian în Belgia, unde
me legate de potenţialul e-
total neobişnuite, cînd nu e­
fectuate în cele 24 de zile şi vernul Guyanei nu va avea va avea convorbiri cu o- eonomie a) mărilor şi ocea­
nopţi de zbor cosmic repre­ xistau nici măcar noţiunile de răgaz pinâ nu se va pune moloqul său belgian, Pier-, nelor, poluarea Mării Medl-
zintă. implicit, noi perspecti­ sus, sau jos, pentru ca plan­ capăt dominaţiei şi exploa­ re Harmel, şi cu oficialităţi terane, cercetările ştiinţifi­
tării străine şi cit timp nu
ve ale cercetărilor. In pri­ curînd. în decursul vieţii oferind posibilitatea de a se lor „ultratînere", care emit ta să-şi poată „alege" locul nle CEE. ce oceanografiee etc.
mul rînd, o certitudine, din­ noastre, în furtunoşii ani ai interveni chiar in procesul de muri cantităţi de energie, un pentru rădăcini şi tulpină. vor fi lichidate proprietăţi­
le deţinute de străini, a de­
tre multele certitudini : «ve­ deceniului al optulea". formare spre a împiedica a­ alt savant sovietic, prof. Bo­ Savantul Boris Petrov a- clarat, într-un discurs ra­ LISABONA. — Ministrul t
rificarea în acţiune a con­ Interesul constant penlru semenea calamităţi ris Kukarkin, doctor în şti­ r â ta : „Se poate afirma portughez al afacerilor ex­ ) PEKIN. — Samdech j
strucţiei şi sistemelor, a u­ crearea unor astfel de staţii „Progresul continuu al as­ inţe fizico-malematice, opi­ cu convingere câ anii ’70 vor diodifuzai1. primul ministru terne, Ruy Patricio, va o- | Norodom Sianuk. şeful I
Forbes Burnham. Declaraţia
fcctua, începînd de la 13
tilajelor şl aparaturii ştiin-, orbitale este fundamentat, în trofizicii şi astronomiei, de­ nează câ «după ieşirea astro­ deveni o epocă a dezvoltării a survenit Ia cîteva ore du­ iulie, o vizită oficială ja i statului cambodgian şi |
nomiei dincolo de
planet'a
ţifice ale noului complex or­ bună măsură, pe experienţe­ clară acad Boris Pelrov re­ noastră* „vom putea, în pri­ pă ce guvernul a anunţat Madrid, In invitaţia cole­ | preşedintele Frontului \
bital „Saliut-Soiuz", scrie le deosebi» de valoroase efec­ feritor la cel de-al doilea şi amplei folosiri a staţiilor gului său spaniol Lopez i National Unit a) Cam- •
tuate de primul echipaj al punct al experienţelor, este mul rînd. elucida natura de­ preluarea controlului asu­
acad Boris Petrov, a confir­ complexului „Saliut-Soiuz" legat' In modul cel mai ne­ gajărilor rapide de energic. orbitale pilotate de lungă du­ pra societăţii canadiene de Bravo Vizita va prilejui, j bodgiei. a primii luni j
mat justeţea principiilor ca­ Dintre acestea menţionăm : Este greu de imaginat un pro­ rată, oj echipaje de schimb, bauxită „Demba". după cum se menţionează la » Pe Ken Coates şî Chris i
re au stat la baza creării lui. — Observaţiile geologo- mijlocit de scoaterea Instru­ ces nuclear care să ofere a­ care vor permite trecerea de Lisabona, o trecere în revis­ | Farley, directori ai j
a demonstrat marile perspec­ mentelor ştiinţifice dincolo de semenea explozii de energie.
geografice asupra unor punc­ la experienţele sporadice în MADRID. — Fostul co­ tă a evoluţiei relaţiilor bi­ | fundaţiei pentru pace j
tive pe care le deschid sta­ te terestre, asupra fenomene­ ■imîtele atmosferei... Atmosfe­ Poate, totuşi, nu este vorba Cosmos, la activitatea regula­ mandant suprem al forţelor laterale, precum şi a unor j „nertrand Russell", Cu I
ţiile orbitale pilotate In fa­ lor atmosferice, asupra înve­ ra nu permite trecerea ra­ de un proces nuclear, dar de armate dominicane, genera­ aspecte ale situaţiei interna­ | care a avut o convorbi* j
ţa cosmonauticii, ştiinţei şi tă a savanţilor şi specialiş­ lul Elias Wessin y Wcssin, ţionale.
lişului glacial al Pămîntului; diaţiilor radio pe unde lungi, ce fel de proces ? Deocam­ ! re prietenească — a- ;
economiei naţionale". Conclu­ — Observaţii astronomice nici a unei părţi a razelor dată este neclar. După ieşirea, tilor în laboratoarele cosi(ii- a sosit la Madrid după ce | nuntă agenţia China j
zie practică ce oferă certitu­ astronomiei în Cosmos, se va ce". a fost deportat din Santo CAIRO — Diallo Tclli. | Nouă. s
dinea câ programul sovietic efectuate dînafara zonei at­ ultraviolete, infraroşii, Ro­ Domingo de guvernul Repu­ secretarul general al Orga­
de creare a staţiilor orbitale mosferice ; entgen şi raze gama. Iar un- putea răspunde la această în­ LAURENJIU DUJA blicii Dominicane. El a fost nizaţiei Unităţii Africane,
RedaoUa st administraţia arterolul i Deva, str. Dr. Petra Groza, or. 35. Telefoane nr. 1 2 3 1 7 si 1 15 88. TloaruJ i Intrenrînderea D ollgraficâ D e v a