Page 21 - Drumul_socialismului_1971_07

w » . §
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

B Discursul preşedintelui

Tito la întîlnirea cu repre­

zentanţii muncitorilor de la

oţelăria din Râvne

m Comentariul zilei: Dialo­

gul dezarmării

m Cadran, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5131 JOI 8 IULIE 1971 4 PA G IN I - 30 BANI
.\nr"ttitrfntr*n*fH*»*t»9»999m9m9M999ti**MMtrrrftttt9ttt9f9f9m9999t"H
MM

Îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi de educare Vizita de lucru

marxist-leninistă a maselor - preocupare

de prim ordin a organelor şi organizaţiilor de partid
NICOLAE CEAUŞESCU

sa re Îngrijim Îndeaproape de

FĂURIREA MULTILATERALĂ A OMULUI NOU in unităţi agricole din Bărăgan

Unităţi agricole de stat şi La şapte şi jumătate re şi furajare, producţia de consumul populaţiei, d t şi
In cadrul preocupărilor conducerii parti­ faţă de patrie, al hotârîrii privind consacra­ dimineaţa, elicopterul spe­ lapte a ajuns la 4000 1, cu pentru export. Fiind întrebaţi
dului pentru evoluţia ascendentă a societăţii rea tuturor forţelor apărării cuceririlor re­ cooperatiste din cea mal fer­ cial la bordul căruia se perspectiva de a creşte în cw- în legătură cu metodele fo­
til â zonă a ţării, Bărăganul,
noastre socialiste multilateral dezvoltate un voluţionare, a independenţei şi suveranităţii au primit miercuri vizita se­ află tovarăşul N i c o l a e rlnd pînâ la circa 4 400 1. A­ losite la Ingrăşarea animale­
loc deosebit de important SI ocupă propune­ ţării, a] dăruirii neprecupeţite pentru înflo­ cretarului general al partidu­ Ceauşescu, ceilalţi conducă­ nimalele, vaci bâlţate, negrn- lor. specialiştii arată că pen­
rile de măsuri prezentate de tovarăşul rirea multilaterală a patriei. lui. tori de partid şi de stat care nlb din vestita rasă Holstein tru un kg de came se folo­
Nicolae Ceauşescu Comitetului Executiv al Oamenii muncii hunedorenl — mineri, si- Ieri dimineaţă, tovarăşul l-au însoţit în vizita prin u- sînt frumos dezvoltate, adap- sesc în prezent circa 3,9 kg
C.C. al PC.R. pentru îmbunătăţirea activi­ derurgişti, energeticieni, constructori, chi- nitâţi agricole din judeţele tîndu-se bine condiţiilor din furaje, fată de 4,9 kg cit se
tăţii politico-ideologice, de educare m arxist- inişti, lucrători de pe ogoare şi din transpor­ Nicolae Ceauşescu, însoţit de Ialomiţa şi Ilfov aterizează in ţara noastră. Gazdele infor­ consumau tn anii trecuţi. Cu
tovarăşii Gheorghe Pană şi
leninistă a membrilor de partid, a tuturor turi — au răspuns în acest cincinal cu toa­ Iosif Banc, la bordul unui e- apropierea fermei de taurine mează că în prezent se află toate acestea, consumul este
oamenilor muncii — publicate ieri in presă. tă dăruirea la chemările partidului şi mun­ licoptcr, s-au îndreptat spre a întreprinderii agricole- de în construcţie alte două fer­ încă prea mare, mai ales la
In etapa actuală a construcţiei socialiste, cesc cu abnegaţie pentru îndeplinirea preve­ sud-est, peste cîmpîile încăr­ me asemănătoare fiecare cu furajele concentrate. Reiese
ţinînd seama de obiectivele mari care ne derilor planului cincinal. Ei sint profund cate de rod bogat, căti>e Ia­ stat — Ograda, din judeţul o capacitate de 550 capete, ca o sarcină pentru specia­
Ialomiţa. Un mare număr de
stau in faţă. in făurirea societăţii socialiste convinşi şi simt ca e necesitate că perfecţio­ lomiţa. Pe vremea recol­ lucrători ai întreprinderii şi de care îşi vor începe activita­ lişti să se preocupe într-o
multilateral dezvoltate, este necesar cn mun­ narea activităţii partidului în domeniul tatului păioaselor şi de tea în toamna acestui an. De mai mare măsură de proble­
ţărani cooperatori aflaţi pe
ca politico-ideologicâ, activitatea de propa­ muncii ideologice şi cultural-educntive de la plafonul redus la care ogoare îl salută cu căldură asemenea. încă două ferme de ma sporirii producţiei şi fo­
gandă să se circumscrie în cadrul acţiunii de masă va răspunde unei necesităţi majore a se zboară, cîmput apare ca pe secretarul general al par­ aceeaşi capacitate vor întră losirii furajelor vegetale de
perfecţionare a stilului şi metodelor de mun­ edificării multilaterale a societăţii noastre un imens şantier. Combinele în funcţiune tn anul următor mare randament — sfe­
că. Propunerile secretarului general al parti­ socialiste. In cadrul secţiei de meca­ seceră, plugurile ară în ur­ tidului, manifestîndu-şi şi cu la ferma Mârculeşti. clă furajeră, dovleac, varză,
acest! prilej dragostea
fier­
dului insistă asupra creşterii rolului condu­ Avem un tineret minunat, care va duce nica grea dc la Uzina «le uti­ ma lor, atelajele transportă binte, recunoştinţa pentru ac­ în timpul vizitei la unul pepeni furajeri — atît de e­
cător al organelor şi organizaţiilor de partid mai departe opera făurită de părinţi. Edu­ laj minier «lin Petrogarxl, sc saci, paie, nutreţuri verzi. Se tivitatea neobosită pe care din obiectivele aflate în con­ ficiente In Ingrăşarea porci­
in toate domeniile de activitate şi îndeo­ carea tineretului, generaţia care preia ştafe­ studiam posibilitatea do re­ văd turme de oi, cirezi de tovarăşul Nicolae Ceauşescu strucţie, secretarul general al lor.
sebi în sporirea exigenţei şi preocupării lor ta, este o problemă de prim ordin îr> toate generare a unul electromotor. bovine la păşune. . Pretutin­ o depune în fruntea partidu­ partidului face observaţia că In încheierea vizitei la ce­
privind întreaga muncă de educare a mase­ orînduirile sociale. Tineretul reprezintă vii­ deni se descoperă privirii o lui şi statului pentru înflo­ se folosesc în mod necorespun­ le două eblective ale între­
lor, desfăşurată prin intermediul Şi cu spri­ torul lumii, el trebuie educat în spiritul înal­ activitate intensă. rirea continuă a patriei, pen­ zător materialele, se consu­ prinderii de la Ograda, sint
jinul tuturor mijloacelor de influenţare po­ telor responsabilităţi care-1 aşteaptă, al dra­ Vizita secretarului general tru bunăstarea întregului po­ mă mult lemn şi recomandă aduse în discuţie şi alte mă­
litică şi al factorilor de culturalizare de ca­ gostei faţă de patrie, faţă de muncă, faţă de Primul tur al conducătorilor întreprinderii, suri ce se cer luate în vede­
re dispune societatea socialistă. tot ceea ce s-a creat pînâ acum cu multă al partidului In unităţi ale por. Se scandează „Ceauşescu- organelor judeţene de partid rea creşterii eficienţei eco­
agriculturii, în acest sezon de
Unitatea de monolit a poporului în jurul trudă, cu deosebite eforturi, sub conducerea competijiilor eu­ muncă, cînd se dă bătălia re­ P.C.R.", „Ceauşescu şi po­ şi de stat să ia măsuri pen­ nomice a acestor unităţi.
partidului face posibil ca munca politică, partidului, de către clasa' muncitoare, ţără­ coltei şi se holărăşte nu în porul", se dăruiesc flori. în tru amenajarea pe şantier a Următorul popas se face la
de educaţie să capete un caracter de per­ nime. intelectualitate, faţă de tot ce a adău­ ropene de fotbal mai mică măsură bunul mers întîmpinare au venit tovară­ unor poligoane speciale pentru Murgeanca, la ferma vegeta­
spectivă. Cuceririle poporului nostru, con­ gat România socialistă patrimoniului univer­ al lucrărilor de care depind şii Vasile Marin, prim-secre- confecţionarea prefabricate­ lă a aceleiaşi întreprinderi.
structor al socialismului, ne sint scumpe. Ele salităţii. GENEVA ? (Agerpres). — La recoltele de toamnă, creşte­ lar al Comitetului judeţean lor din beton, precum şi a Elicopterul aterizează lnt're
generează puternice sentimente patriotice, Organele şi organizaţiile de partid, comu­ Geneva, a avut loc tragerea la Ialomiţa al P.C.R., şi Ion Te- cărâmidârîilor. Pentru grăbi­ lanurile de porumb şi de
cultivarea .respectului faţă de muncă, faţă de niştii hunedoreni îşi consacră forţele crea­ sorti a meciurilor primului rea şeptelului, urmăreşte un şu, şeful Departamentului a- rea execuţiei lucrărilor este griu, care se întind pe apro­
precizat :
cu­
scop
bîne
producătorii bunurilor materiale, faţă de' pa­ tive ridicării activităţii economice, ideolo­ tur al competiţiilor europene noaşterea Ia fata locului grieulturii de stat din Minis­ necesar ca şi îngrijitorii de ximativ 1 000 ha. Şeful fer­
de fotbal.
trimoniul material şi spiritual al contempo­ gice şi politico-educative la nivelul cerinţe­ Ii» ,,Cupa campionilor euro­ terul Agriculturii, Industri­ animale să folosească timpul mei, fag. George Georgescu,
peni*, echipa DinAmo nucu- a condiţiilor în care se ei Alimentare, Silviculturii şi
raneităţii. lor programului elaborat de Congresul al rcşii va Inr.tln I formaţia ce­ desfăşoară campania agricolă Apelor. liber la diferite lucrări de invită) pe tovarăşul Nîcoîae
In propunerile de măsuri, prezentate de că­ X-lea al Partidului Comunist Romăn, a ce­ hoslovaci Sparlak Trnava, Iar de vară şi se pregăteşte pa­ construcţii. Ceay^escu, pe ceilalţi condu-
tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu Comitetului rinţelor participării tuturor oamenilor mun­ in ,,Cupn cupelor". Steaua nu- tul germinativ, ogorul, pen­ Directorul întreprinderii. Abordîndu-se în discuţiile câţ/r| de partid şi de stat,
curcştl vn Juca Împotriva în­
Executiv nl C.C. al PC.R. pentru îmbunătă­ cii, a întregului popor, la făurirea societăţii vingătoarei meciului prelimi­ Constantin Gib. invită pe oas­ cu specialiştii problema fura­ fn lan. Porumbul este mare,
dlnirg
Fram
echipele
nar
ţirea activităţii politico-educative. de educa­ socialiste multilateral dezvoltate. Ei subscriu Reykjavlk (Islanda) - fllher- tru culturile din seria a do­ peţi să viziteze ferma de se­ jării raţionale a animalelor, viguros, l-a crescut spicul şi
re marxist-leninislă a membrilor de partid, cu adeziunea şi voinţa fermă ce Ie este carac­ nian La Valclta (Malla). ua. lecţie pentru reproducerea reiese că zootehnîştii de la i-a dat mătasea. Specialiştii
a tuturor oamenilor muncii, reiese ca o sar­ teristică la măsurile pe care conducerea par­ Cele «louă echipe româneşti Este ceea ce s-a realizat şl vacilor de lapte, care numă­ Ograda, ca de altfel şi din apreciază că producţia va fi
cină esenţială a organelor şi organizaţiilor tidului le preconizează in vederea formării participante Ia ..Cupa UEFA", ieri în unităţile agricole vi­ ră circa 600 capete. Este un alte ferme, se orientează a­ de peste 6 000 kg la ha. Ca­
formaţiile Rapid nwcurcştl Şl
de partid de a desfăşura o intensă muncă e- omului nou. cu o înaltă conştiinţă a locului U. T. Arad, vor avea ca ad- lot tînâr. aflat la prima fâ- proape exclusiv spre folosi­ litatea lucrărilor de întreţi­
ducativâ in spiritul patriotismului socialist, pe care îl ocupă în societatea socialistă în versaro In primul tur pe F.C. zitate în cîmpia Bărăganu­ tare. Totuşi, datorită unor rea concentratelor, fapt ce nere, strădania lucrătorilor
al dragostei şi devotamentului neţărmurit care trăieşte. Napoli (grupa a s-n) si res­ lui. metode raţionale de îngriji- are ca rezultat un consum pentru obţinerea unor recol­
pectiv
Austria Salzlnirg
pc
(grupa « 6-a). mare de nutreţuri scumpe şi te tot mai bogate se bucură
deci ridicarea preţului de de o binemeritată preţuire Mai
cost al producţiei. Se face mult porumb înseamnă mai
Primirea de către tovarăşul observaţia că în toate ţările multă carne, mai mult lapte,
Fructificarea integrală a resurselor proprii — cu o zootehnie animalelor o ouă.
dezvoltată,
mai multe păsări, mai multe
baza hrânîrii
în lanurile de grîu de ală­
NICOLAE CEAUŞESCU a delegaţiei constituie păşunea. .Trebuie turi. recoltarea e In toi, cu a­
să
înţelegem — subliniază
ia baza succeselor de azi, a realizărilor vntoaie secretarul general al partidu­ cele 90 de ha recoltate în »il-
portul a 21 de combine. Pe
lui—că nu putem face zooteh­
Partidului Comunist Francez înmulţi numărul îngrijitori­ timele zile s-a obţinut o pro­
nie numai în grajd, oricît am
încheind un semestru dc clinate, randamentele rezul­ sută faţă de perioadele pre­ lor". ducţie medie la ha de 3 850
kg grîu. Vâzîndu-se la faţa
muncă intensă, colectivul de tate prin folosirea acestor cedente, în timp ce efectivul execută la atelierele proprii. Tn continuare, se vizitează locului calitatea lucrărilor,
muncă din cadrul Întreprin­ metode fiind de 3-4 orî mai scriptic a crescut doar cu 4 De asemenea, s-au luat mă­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membru supleant al CC. al ferma de îngrâşare a porci­ specialiştilor li se recomandă
derii miniere Barza, care de­ mari decît în cazul metodei la sută. suri de întărire a controlu­ secretar general al Partidu­ P.C.R. lor, cu o capacitate de apro­
ţine şi titlul de fruntaş pe clasice. In cadrul acţiunii de In strînsâ corelare cu acti­ lui asupra calităţii produse­ lui Comunist Român, a pri­ In cadrul convorbirilor ca­ ximativ 15 000 capete, din ca­
lor cxccLitnte. revizuindu-se
ramură în întrecere, se pre­ organizare ştiinţifică a pro­ vitatea productivă au fost şi planul dc reparaţii în vede­ mit. miercuri dupâ-amiazâ, re au avut loc cu acest pri­ re I 200 de scroafe. Anual,
zintă eu un bilanţ economic ducţiei şi a muncii s-a ana­ măsurile mcnile să contribuie rea încadrării lucrărilor în delegaţia Partidului Comu­ lej, s-au efectuat o infor­ de aici sc livrează mari can­ (C ontinuare in p ag . o I o)
deosebit de bogat. Astfel, in­ lizat structura personalului la reducerea cheltuielilor ma­ fondurile alocate. nist Francez condusă de to­ mare reciprocă asupra situa­ tităţi de carne atît pentru
dicatorii, producţia globală şi din secţiile auxiliare, unde teriale. în acest sens găsin- varăşul Jacques Duclos, mem­ ţiei din cele două ţări, asu­
marfă au fost depăşiţi cu în urma rezultatelor obţinu­ du-se noi căi şi mijloace de Activitatea de viitor a în­ bru al Biroului Politic al pra activităţii P C.R. şi P C.F
15,4 şi 15,1 la sută. planul la te s-a recurs la reducerea a­ diminuare a consumurilor treprinderii noastre va fi a- Partidului Comunist Francez, şi un schimb de păreri cu
minereu extras a fost între­ xatâ în principal pe asigura­ care la invitaţia C. C. al privire la mişcarea comunis­
cut cu 6.2 la sută. iar sarci­ rea unor condiţii optime de P.C.R. face o vizită în ţara tă şi muncitorească, situaţia Plecarea tovarăşei Dolores Ibarruri
nile la principalele sortimen­ îndeplinire a indicatorilor noastră. internaţională şi lupta for­
te s-au realizat în proporţie SCHIMB DE EXPERIEN planificaţi nslfel ca pînâ Ia Din delegaţie fac parte to­ ţelor antiimperialiste. Miercuri la amiază, a pă­ secretar general al Partidu­
de 102,5-131 la sulă Rezulta­ finele anului să realizăm un varăşii Jacques Dcnis şi Lu- întîlnirea s-a desfăşurat în- răsit Capitala tovarăşa Do­ lui Comunist Român, şi soţia
te bune s-au obţinut şi în spor de producţie suplimen­ cien Seve, membri ai Comite­ tr-o atmosferă sinceră, tovă­ lores Ibarruri, preşedintele sa, Elena Ceauşescu, Paul Ni-
compartimentul economic al cestuia cu 7 la sută în fa­ specifice precum şi folosirea tară în valoare de 7.8 mili­ tului Central al Partidului răşească. Ea a evidenţiat do­ Partidului Comunist din Spa­
înireprinderii unde. ca urma­ voarea personalului direct pe o seară mai largă a înlo­ oane lei şi să obţinem o mai Comunist Francez. rinţa ambelor partide de a nia, care, la invitaţia Comite­ culescu-Mizil, membru al Co­
re a măsurilor întreprinse pe productiv. cuitorilor lemnului de mină. bLină creştere n eficienţei e­ La primire au participat dezvolta colaborarea dintre tului Central al Partidului mitetului Executiv, al Prezi­
linia diminuării consumurilor Un accent deosebit s-a pus Utilizarea susţinerii metalice conomice. Pentru realizarea tovarăşii Paul Niculeseu-Mi- ele în interesul relaţiilor din­ Comunist Român, a făcut o diului Permanent, secretar ăl
specifice de materiale, s-a în această perioadă pe alcă­ în abataje şi ridicarea rosto- acestui deziderat, în conţi zil, membru al Comitetului tre cele două ţări şi popoare, vizită în ţara noastră. C.C. al P.C.R., Ghi2ela Vass,
obţinut o reducere a cheltu­ tuirea unor formaţiuni opti­ gonlelor din piatră brută au Executiv, al Prezidiului Per­ al cauzei păcii şî securităţii La plecare, pe aeroportul membru al Comitetului Cen­
ielilor la 1 000 lei producţie me de lucru în subteran pen­ condus la micşorarea consu­ manent, secretar al C C. al în Europa şi în întreaga lu­ Otopeni, tovarăşa Dolores tral al P.C.R’., şef de secţie
de
mului specific la lemnul
tru obţinerea unor randamen­
marfă eu 0.5 la aulă In ace­ te maxime în abataje şi la mină cu 2.48 la sută şi la PC.R., Ghizela Vass şi Gheor­ me. al luptei contra imperia­ Ibarruri a fost salutată de la C.C. al PC.R.
eaşi perioadă productivitatea lucrările de înaintări De e­ cherestea cu 16,42 la sută. ghe Vasilichi, membri ai CC. lismului, pentru democraţie
muneij valorice a fost depă­ xemplu Ia o lucrare de pre­ Totodată, prin caueiucarea al P. C. R., Dumitru Ghişe, şi socialism. tovarăşii Nicolae Ceauşescu, (Agerpres)
şită cu 11,0 la sută, iar pla­ gătire în condiţiile întreprin­ pieselor de uzură şi elabo­
nul lucrărilor de investiţii cu derii noastre o echipă de 2 rarea unor noi norme de con­
29 la sută, realizînd 60,5 la oameni obţine o productivita­ sum. la uzina de preparare
sută din planul anual. te cu 20-25 la sută mai mare s-a realizat o reducere a con­
Activitatea productivă din decît o echipă de 3 oameni sumului dc bile din oţel cu ZILNIC SINT NECESARE EFORTURI INTENSE
acest an a vizat în principal care ar lucra în aceleaşi con­ 7,7 la sută şi la flotarc cu 7,4
posibililăţile extinderii unor diţii de lucru. De asemenea, la sută
noi metode şi mijloace dc au fost alcătuite în subteran O amploare deosebită a
muncă, un accent deosebit formaţiuni speciale de deser­ hiat în ultimul timp acţiu­
punîndu-se pe extinderea vire care să aprovizioneze la nea dc nutoutilare în cadrul SI SUSŢINUTE LA STRlNGEREA RECOLTEI
metodelor de exploatare cu timp şi eu cantităţile de ma­ sectoarelor productive, organi-
productivitate mărilă. Dintre teriale necesare echipele di­ zîndu-se în acest sens un bi­
acestea amintim în primul rect. productive. Efectul n- rou tehnologie pentru întoc­
rînd metodele de exploatare cestor măsuri s-a concretizat mirea de devize anfecalcul In Pe ogoare, în acest zile se partid (secretar Furca Arpad) sive în mirişte pe 15 hectare. colla de orz de pe toate ce­ Giurca Terezia — să amintim
cu înmagazinarea minereului, în creşterea productivităţii lucrările de confecţii metali­ înlllneşte atmosfera specifică şi consiliul de condLiccre De asemenea, demn de evi­ le 25 de hectare, în prezent doar cîteva nume — la succe­
eu front lung şi cu aripi în­ muncii în abataje cu 26 la ce şi piese de schimb ce se „vîi-furilor“ dc campanie. Mul­ (preşedinte Peter loan). pre­ denţiat este faptul că paralel lucrîndu-se intens la transpor­ sul acţiunii respective. Ca un
titudinea activităţilor aflate cum şi inginerul şef, Inocen- cu strîngerea recoltei de orz tul snopilor la arie. Pe supra­ aspect pozitiv consemnăm ho-
pe agenda cooperatorilor şi a ţiu Tetea, au pregătit cu gri­ s-au onorat integral obligaţii­ feţele eliberate de paie. cu târîrea cooperatorilor de aici
mecanizatorilor, în cadrul că­ jă campania de recoltare, a- le ce au revenit unităţii Io presa de balotat, s-au făcut de a termina şi recoltatul gri­
rora capul de afiş îl deţin re­ sigurind efectuarea în flux produsul respectiv faţă de a­ arături şi s-au însămîntat pri­ ului în cel mult 6 zile bune
coltarea cerealelor pâioase, e­ continuu a lucrărilor la strîn- sigurarea fondului centralizat mele hectare cu cuIturi suc­ de lucru în cîmp.
liberarea terenului, executarea gerea Sntr-un timp cît mai a] statului. cesive. feri, mecanizatortil
arăturilor şi însâmînţarea cul­ scurt şi fără pierderi a pro­ Gheorghe Călenlă a început şi Cu intensitate sporită se
turilor succesive nu îngădu­ ducţiei de cereale păioase. recoltatul griului cu combina desfăşoară secerişul griului
ie să se piardă nici o clipă Pe baza planului operativ. în Dornici sâ înmagazineze cit şi pe ogoarele cooperativelor
agricole din Şoimuş, Sîntun-
favorabilă executării lucrări­ care s-au prevăzut sarcini şi In plină campa­ mai grabnic recolta, coopera­ drei. Dobra şi altele, unde
ASTĂZI. PRIMELE MANIFESTĂRI lor agricole în cîmp. Datoria răspunderi concrete pe oa­ nie de seceriş torii din Slreisîngioreiu au s-a intrat în lanuri cu com­
de căpetenie a organizaţiilor
meni, s-a acţionat cu toată răs­
de partid Şi a conducerilor u­ punderea Ia finalizarea obiec­ concentrat în cîmp cea mai binele sau coasele, după cum
mare parte clin potenţialul li­
nităţilor cooperatiste o consti­ tivelor stabilite. Eforturile şi man şî mijloacele mecanice permite starea culturii.
Cu m anifestările din dupâ-a- lor de vedere asupra acestui dc partid şl de stat. privitoare tuie, deci, desfăşurarea unei strădania depuse de coopera­ aflate la dispoziţia coopera­ Aspectele evidenţiate denoiâ
nrUaza zilei dc azt. ..Colocviile subiect, rezultate din cele mai la „M a-istralelc Hune<loarel so­ intense şi susţinute munci po­ tori şi mecanizatori, din rîn- In bătălia decisivă pentru că slnngcrca (a timp şi fără
ziaristice" Ist inaugurează cca recente eereetân. cialiste". u m anifestare ase m ă ­ tivei. Ca urmare, ne-a infor­ pierderi a revoltei de cereale
dc a Il-a ediţie. Filiala Deva a SLARA, ir. sala .,A rl,r\ cetă­ nătoare sc va d ei/ăşu ra la Casa litice şi organizatorice în ve­ dul cărora se evidenţiază strîngerea recoltei în timpul mat tovarăşul Vîorel Păcu­
Uniunii Ziariştilor, îm preună cu ţenii municipiului Deva vor a ­ de cultură n sindicatelor din derea mobilizării şi folosirii Gheorghe Doru, Vasile Trîn- cel mâl scurt sînt angajaţi cu se află în cenlrul preocupării
Comitetul Judeţean pentru cul­ vea ocazia să participe la o in- Petroşani (ora 17); dialogul ce­ cu randamente maxime |a se­ câ, Vasile Florea. Susana Po­ toate forţele şi mijloacele şi rar, prim-secretar al Comite­ organizaţiilor «le partid. a
t u r i sl a rii. va invită să onrii- tîlmre cu conducători al o rg a­ tăţenilor petroşănen) eu co n d u ­ tului orăşenesc al U T C. Câlan.
cipatl In urm ătorul proarc-m: nelor Judeţene dc partid si de cători al organelor m unicipale ceriş a tuturor forţelor şi a pa, Senciuc Tlonea, Naghy A­ cooperatorii din Boz. De două consiliilor populare, eondoce-
LA ORA 1*,30. în soL. D.J.C.M. stat — In cadrul unui dialog pe dc partid şt de sta* se va p u r­ mijloacelor mecanice existen­ na şi alţii, sînt concretizate zile, după ce au încheiat se­ s a reuşit ea Ia această uni­ rilttr «le unităţi şi cadrelor (cli­
din Deva. după tradiţionala des­ tenta ..Judeţul Hunedoara in ta sub em blem a „Valea Jiului — tate să sc siringă recolta de
chidere festivă, veţi putea au ­ pcrspccliVA cincinalului 1371 — coordonate industriale Şi u rb a ­ te. în realizări meritorii. Astfel, cerişul orzului, la această u­ nice Aceeaşi grijă se impu­
dia expunerea „H unedoara — 197>“. Apoi cunoscutul a n s a m ­ nistice1'. Un exemplu demn de urmat pînâ ieri. la această unitate m nitate s-a intrat în lanurile orz de pe întreaga suprafaţă ne insă să fie acordată peste
file «le m onografic'4, iar in con­ blu folcloric ..Haţcgana’ Işi va Ziua Inaugurală n „Colocvi­
tinuare. un simpozion ce se a­ etala măiestria, pre^enlînd. in ilor" poartă am prenta unui dia­ în ceea ce priveşte executa­ fost posibil să sc termine se­ de grîu cu coasele şi combi­ — 20 de hectare — in numai fol şi eliberării operative a
nunţă interesant : „P resa com u­ prem ieră. spectacolul ..Lauri'1. log viu, a dezbaterilor asupra rea cu operativitate şi în con- cerişul orzului pe întreaga su­ nele. Rezultate bune la exe­ trei zile. In'm od deosebit se terenului, efectuării arăturilor
nista hunedorcană — prezentă TOT ASTA ZI după-nm iazâ. la principalelor aspecte din reali­ di|ii agrotehnice superioare a prafaţă planificată — 35 dp cutarea lucrărilor agricole dc remarcă aportul adus de şi insâmiujării culturilor suc­
activă în propagarea cuvîntului ora IC. tn sala clubului ..Sidc- tatea vieţii Şl activitnlii o am e­
partidului*. în cadrul ciiruin. ru rp is tu r din Hunedonra „Co­ nilor de pc meleagurile hune- lucrărilor de sezon este ofe­ hectare —, să se facă elibe­ sezon se înregistrează, de a­ mecanizatorii Vasile Ciortea şi cesive — lucrări la care pină
cunoscuţi Istorici şi publicişti locviile- prilejuiesc cetăţenilor dorene rit de către cooperativa agri­ rarea grabnică a terenului dc semenea. şi la cooperativa a­ Titi Ciorogaru, precum şi de acum se constată o râininere
hunedorenl îşi vor ex p u n e cl- municipiului o intllnire cu con­ Fiţi bine veniţi la colocviile
teva din concluziile şi punciclc ducător] ai organelor m unicipale noastre ziaristice ! colă din CristLir. La unitatea paie, să se execute arături şi gricolă din Vetel. Cu combi­ cooperatorii Elena GhînescLi, • n urmă care nu poate fi cu
respectivă, organizaţia de însâmînţarea culturilor succe­ na şl cu coasele s-a strîns re- Marla 'Pescar, Vasile Bratu, nimic justificată.