Page 22 - Drumul_socialismului_1971_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5131 « JOI 8 IULIE 1971

c u r ie r • c u r ie r • cu^feP^Ncurier • c u r ie r ♦cm rler • c u r ie r • c u r ie r • c u r ie r • c u r ie r

0 după-amiază „problematică1* prin Muncelu Mic... Au încurcat... ouăle

Alimentara 02 <lîn Lu-
foarte bine că în acest Bat tobuzul de dimineaţă... Mo­ din Muncelu Mic. Ceea ce peni, responsabil Francisc
Satul Muncelu Mic, din comuna Veţel, este prin exce­ îndepărtat găseşti la magazin tivul ? „Memoria slabă a şo­ ne-a impresionat a fost fap­ Braşovan, pusese în vînza-
lentă o aşezare de mineri, majoritatea populaţiei sale fiind atlt de numeroase sortimen­ ferilor de pe aceste autobuze tul că problemele ridicate în re ouă amestecate — cali­
formală din oameni care coboară zilnic in adincuri. De te care uitau să le lase la poş­ discuţii nu sînt personale cl tatea I cu a Il-a — după
aceea, credem, viata acestui sat are tn sine multe probleme tă !" Nu credem... se Înscriu în interesele ge­ reţeta salamului jumătate
ce merită a fi relevate. Le-am aflat stînd de vorbă cu mi­ Alte nlţte... lin u l e s te a n g a j a i, nerale ale colectivităţii. De de pul. Jumătate de cal,
nerii, vizitind unităţile lor alimentare, dînd curs invitaţiei neajunsuri! a lt u l tin e « H e lle ş l . . aceea, considerăm că aşter- adică, un pui, un cal. In­
nîndu-le aici şl certnd spri­
de a le călca pragul casei.,. Cantina minerilor unde ser­ a lt u l l u c r e a z ă ! jinul organelor competente, tr-un carton de 30 de ouă
se aflau S corespunzătoare
vesc masa mulţi abonaţi şi ne facem o datorie deschi- calităţii It
flontanţi pare să fie bine u- Una din problemele care-i zînd o „portiţă1' pentru re­ Autoservirea 68, tot din
Derognrc ! şl alrmâ I" (Grigore BIrgâu). tilatâ din punct de vedere... frâmîntâ pe minerii din Mun­ zolvarea lor... Lupeni, încurcase şi ea
Aceste declaraţii ne^au făcut tehnic. In bucătărie, o maşi­ celu Mic este lipsa unui că­ Am constatat, câlcînd pra­ ouăle. Gestionarul Olimpiu
— Vrem sâ cumpărăm un să vizităm brutăria. Aici, nă de spălat vase nu mai min cultural, a unei săli de gul locuinţelor, că adminis­ ■Medrea tocmai sosise din
sac de pline ! — ne adresăm schimbul aflat în serviciu funcţionează de aproape o lu­ cinematograf corespunzătoare. traţia sectorului de exploata­ concediu. Cînd a plecat,
Cei mai mulţi au afirmat că
nă. „Mai mult Ie... ronţăia !"
gestionarei luliana Luca. respecta întru totul regulile — ne-a explicat responsabi­ în sala existentă acum nu se re minieră trebuie să treacă ouăle costau 1 leu bucata.
— Se poate ! Neagră sau de igienă. Dar celelalte? Bru­ lul Romulus Roman. Intr-o poate viziona nici un spec­ de urgenţă — prin meseriaşii Tot cu un leu le vindea şi
„serm“ ? tarul Francisc Braun, anga­ altă încăpere găsim şi alte tacol, din „cauza" celor care de oare dispune — la reme­ )a sosire deşi preţul ouă-
la
dc
jat de puţin timp — de alt­
dierea deficienţelor
La această unitate se pri­ fel, oamenii sînt foarte mul­ m aşini; de curăţat cartofi, de stau în faţă ! O crasă lipsă chiuvete, uşi. In pardosirca lor scăzuse Ia 00 bani. In­
mesc cantităţi suficiente de ţumiţi de plinea fabricată de tocat carne.. Responsabilul de curăţenie am constatat şi apartamentelor Este necesar, tenţie nu credem să fi fost,
pline, vînzîndu-se zilnic a­ el — face o propunere reve­ mînuieşte nişte butoane şi noi, privind pe fereastră, în de asemenea, să se constru­ prea era neînsemnat „ve­
proape 700 kg. Renunţăm la latoare : „Fiecare schimb să maşinile zbîrnîie.. Astea sala în care sînt „păstrate" iască în sat o baie comuna­ nitul" — 3 lei — dar ne­
pline şi cerem făină de po­ pună o ştanţâ a sa pe pline ... merg ! S-ar putea amenaja două televizoare şi un aparat lă, dat fiind faptul că majo­ glijenţă era sigur. Şi în
rumb... Să se ştie cine a fabricat-o 1" mai bine (cu prosop şi să­ de radio. ritatea locuitorilor sînt mun­ ambele cazuri neglijenţa
— Chiar azi am primit pun !) locul unde se spală şi — Vrem să vizităm sala ! — citori în subteran. se plăteşte.
1 400 kg de făină I Insă, nu GHtcI, c e e ? consumatorii, s-ar putea îm­ ne adresăm către operatoarea Anul trecut, autobuzul
pot s-o vînd decît atunci clnd bunătăţi şl diversifica me­ cinematografică, Paulina 0- I T.A., care circulă şi acum „Ceasul rău"
îmi apune tovarăşul pre­ La unitatea de legume şl niul... Cîte nu s-ar putea ? nac. între Deva-Muncelu Mic, a
— Cheile sînt la soţul meu,
şedinte al cooperativei.. fructe nr. 3, C.L.F. lila a tri­ Localul agenţiei poştale Ioan Roşea ! — spune opera­ mers o lună de zile pînă la
Deci, un „ordin" I La m a­ mis două categorii de con­ din sat riscă să se dârîme... toarea. Dar. mai există un Muncelu Mare Deci, 6 km în Crtmpel din pitorescul ţinut hunedorcan — versatilii din apro­ In bufetul „Feroviarul"
gazia unde se păstrează făi­ serve cu conţinut şl preţ di­ ..Iarna, cînd se face foc în „rînd" la Ion Iamnndi... pierea Peşterii Bolii. Foto: N. GHENA din gara Hunedoara se
na aflăm că s-a „umblat" la ferit dar, Identice ca mări­ dormitorul comun de alături Pinâ la urmă, ne lămurim plus ! Avantajul consta în a­ purta aproximativ această
saci şi gestionara a făcut o me. $i nu se pot deosebi, — tot fumul vine aici... Vara, că Ion lamandi. un lînăr mi­ ducerea la şcoala generală de discuţie între barmana Ana
plouă !“ — ne spune Silvia
„derogare" pentru anumite pentru că le-a trimis fără ner, proiecleazâ în cele cinci H ani din Muncelu Mic a 20 I*opa, responsabilul Moise
persoane hîrtia indicatoare I Facem o - Andreîca, factor poştal. In zile pe sâptămînâ filmele res­ de elevi — situaţie necesară Gros şi un inspector me-
ghicitoare şl gestionara Ma- repetate rînduri s-a cerut ad­ Bar urne tm original trolog de la I.G.S,
Le* wfabrlcflM T rla Iosub plus un grup de ministraţiei sectorului de ex­ pective De ce nu i se dă şi maî ales tn timpul friguros. — De ce — zicea inspec­
salariul ?
cumpărători sînt puşi In ploatare — despre care vom Se propune, In numele aces­ torul I.G.S. — nu puneţi
„Sâptâmîna trecută, n-am încurcătură ! încolo, unitatea mal aminti undeva — să facă tui motiv, reînfiinţarea el la Oamenii au încercat de multă vreme să-şi explice fe­ manometru la butoiul cu
putut mînca plinea. In mljlo- este bine aprovizionată... reparaţii, să zugrăvească, dar D o le a n ţe , s p e r a n ţ e .,. toamnă. nomenele naturale nu numai ca mod de manifestare ci şi bere, doar aveţi ?
cu ei e ra .. ceva fluid 1“ (Io- Aceeaşi ordine şi grijă In în zadar ! Tot aici, ziarele cauzele lor Un pas al cercetărilor empirice l-a constituit
sif Ponţi). „Tot în perioada aprovizionare există şi la sosesc abia seara. S-a renun­ Am stat de vorbă cu mulţi MARIN NEGOIJA încercarea de a prevedea ploaia, grindina, gerul, ninsoa­ — Le avem demult ca
aceea am găsit în pline cule magazinul alimentar. Este ţat ca ele să fie aduse cu au­ gospodari şi multe gospodine rea etc. Nu vorbim despre cercetarea ştiinţifică in dome­ obiecte de inventar — zi­
niul meteorologici, ci despre experienţele diverşilor amatori. cea responsabilul.
Observaţiile îndelungate au făcut pe oameni să stabilească — La noi — se pronunţa^
principala caracteristică a celei de n doua zi după înălţi­ şl barmana — nu s-a-n-
mea la care zboară păsările, culoarea norilor la apusul soa­ tîmptat. de clnd lucrez eu
' relui, temperatura aerului, noaptea tn diverse medii, direc­ aici, să facă explozie bu­
U RĂSPUNDEM IA ÎNTREBARE FOILETON ţia şi intensitatea viatului, comportarea animalelor domes­ toiul.
tice etc.
— Şi dacă, totuşi, face o
ir ,Balul Am găsit recent, in casa unui om4 un barometru pe cit dată 7
Petru Adomnicii, din Pe- anul 1970 a atat In concediu de simplu pe atît de ingenios şi fidel ll descriem In citeva N-a apucat bine bar­
trila, ne spune că are dn în­ medical 3 Iun! de zile ca ur­ pompierilor' D’Ârtagnan cuvinte pentru a da posibilitate şi altora să-şi confecţioneze mana să-şi facă semnul
treţinerea sa 60ţia şl doi co­ mare a unui accident dri cîte un astfel de barometru. Luaţi o crenguţă de brad de crucii cu virful limbii pe
pii. „Pot beneficia de redu­ muncă. „Legal au procedat ?" 15-20 cm, groasă de 1-2 cm, din care să aibă crescut un cerul gurii. semn de
cerea impozitului pe salariu ?" — ne întreabă cititorul. Nu A devenit o tradiţie — lăstar. Crenguţa şi lăstarul sînt docoji'e şi secţionate lon­ „dură-se pe pustii" şi res­
— ne întreabă cititorul. In s-a procedat legal. Urmează ne scrie prof. Marin Col- este......peţit“! gitudinal, apoi fixate In două cuiţe pe. un perete. Poziţia ponsabilul Moise Gros sâ
lege se spune că reducerea ca funcţionarii respectivi să tan din Sîntimăria-Orlea crenguţei pe perete trebuie să fie verticală. Alegeţi apoi o spună în gind „o puşchea
zi frumoasă, călduroasă de vară, constantă şi observaţi po­
de impozit se acordă la acei vă acorde toate drepturile de — organizarea pe raza co­ ziţia lăstarului In dreptul vi r ful ui acestuia faceţi pe pe­ pe limbă-ţi", că butoiul
angajaţi care au în întreţi­ concediu pe acest an Dacă munei noastre a „balului Nu mai ţin minte in care venit la mine şl ml-a spus rete un semn. Orice abatere de la arest punct este im s-a umflat în pene — vreau
nere mai mult de 3 persoane, astfel au procedat şi în anul pompierilor". Această ma­ zi. fn orice caz foarte re­ posomorită : simptom al schimbării vremii. Cu cfl lăstarul coboară mai sâ 2ic în doage — şi şi-a
ceea ce înseamnă că de la 1970, trebuie să vi se dea şi nifestare ca şi concursuri­ cent, am primit o scrisoare — Monsieur D’Artagnan, mult cu atît starea vremii se înrăutăţeşte mai mult şi in­ dat cu furie conţinutul pe
trei plus unu membri între­ diferenţa de zile sau bani din le „Cine ştie, cîştigă", do­ de culoare roz-bombon stro­ vă servesc aşa... că vreau vers, Timp de peste 10 ani veţi putea avea, astfel, un ba­ dinafară. Beroa a Inundat
ţinuţi, se aplică această pre­ perioada respectivă. tate cu premii, la care pită sub timbru cu parfum să vă fac un bine! rometru propriu şi fidel. localul...
vedere. Răspunsul Ja celelal­ Maria Nicoară, din Hune­ participă pompieri din de levănţică. Cu „flerul“ — /ista e un bine ca cel I
te întrebări i legat de conce­ formaţia civilă comunală, meu de muşchetar, mi-am din scrisoare, domnişoară,
diu, termenul de a contesta doara, ne scrie că medicul de au un rol hotărîtor în creş­ dat imediat seama că era aşa că... m ersi!
a expirat „De ce drepturi circumscripţie nu a vrut sâ-1 terea grijii cetăţenilor pen­ vorba de o „telespectatoa­ Cum doream tă fac o
medicamente
grâtuite
dea
se bucură un angajat trans­ tru respectarea regulilor re" care a văzut prima şi mare „serbare" aici, am ce­ Patru variaţiuni
ferat de la o unitate la alta deşi are o pensie de bâtrîne- p.c.l. Mai pot fi amintite ultima mea emisiune pe rut şi părerea şefului de
cu art. 11/b din Legea 1/1970". ţe în sumă de 428 de lei. „Ce citeva acţiuni interesante: „micul ecranu şi... cine ştie sală... Unde-I orarul pe aceeaşi temă
De toate drepturile mai pu­ să fac?" — ne întreabă ci­ construirea unei remize în ce i-a trăznit prin cap. Du­ — De-aici încoace, mon­
ţin de sporul de vechime ne­ titoarea. Pentru a putea be­ satul Bucium, procurarea pă ce-nm deschis-o, am sieur — mi-a arătat el cu
întreruptă în aceeaşi unitate. neficia de medicamente gra­ materialelor pentru acelaşi constatat că avusesem drep­ podul palmei — servim noi, autobuzelor?
tuite este necesar să vă adre­ scop in satul Ciopeia, tate... O tinără (fără să-şi încolo... autoservire! Totuşi, Fraţii Dan şl Constantin SImIon Moholea, a vrut sâ
saţi cu cuponul de pensie la dea numele) ştiind că sînt
Un abonat, Câlan S-a pro­ controalele suplimentare e- tot noi servim şi... încolo ! Codrea Munteanu din Câlanu fie la... înălţime, adică tot
cedat legal. şeful de policlinică din mu­ xecutafe, conferinţele şi celibatar bătrin, îmi cerea... — N-am înţeles nimic... Pînă nu de mult îm sta- j Mic nu o pasiune comună : pe tractor Şi tot In stare de
nicipiul Hunedoara. Vă in­ expunerile pe linie p.c.i. mina ! Nu ştiu ve care din Scrisoarea cu „măritişul" se ţia C.F.R. Simeria existau, ] le place sâ bea. Mai bea o­
Ioan Spanior, din Simerla, formăm că toţi pensionarii, etc. ele, dar ştiu nă fixase lo­ arăta a fi una din farsele ca în oricare altă gară sau i mul un pahar, două, însă ebrietate 1 QrfianeJe- de r la
controlul oircuUţiei^şi.-iii) /â-
ne spune că lucrează la sec­ indiferent de ce natură, care cul „serbării" in cutare zi, bine ticluite. Am mai făcut autogarâ, două orare : unul | fraţii Muntea>nu beau pînă cut datoria. L-au dat jos de
ţia I.C.M. din localitate. In au pensie de pînă la 550 lei, la restaurantul T ransilva- o verificare, tntre- cuprinzînd orele de sosiri şi 1 îşi uită... domiciliul. pe traotor. l-au aplicat o a-
acest an, mal precis în luna . beneficiază de medicamente nia din Deva, „cu ospătari bind pe cineva de la o masă plecări ale autobuzelor de pe j In noaptea solstiţiului de mendâ de 500 lei şi l-au tri­
aprilie, a solicitat concediul gratuite. Răspunsul se referă foarte vrednici" — expresia vecină : traseele interurbane şi al- | vară, cei doi, în stare de e- mis la culcare. A avut o
legal de odihnă. Funcţionarii şi la scrisoarea tovarăşului îi aparţine — şi cu felul pa­ — Monsieur, ..taci şi-nghi- tul ou orele de plecare şi | brictate, au intrat în casa noapte cu Insomnii...
tru......taci şi.-nghite" ! Chel­
i-au aoordat un concediu mal Broscuţă din Câlan tuielile se obligase, pe bază te" se serveşte 7 sosire ale autobuzelor locale, j consăteanului lor, Gheorghe
mic pe considerentul că în N. PANAITESCU Insul a privit lung masa | De la o vreme însă, tabla j Horj şi, fără nici un motiv, O
de „zău", să le suporte goală din faţa lui, semn că | cu orarul autobuzelor loca- | Constantin Istrate, domici­
liat în Oraşul Nou Câlan,
Viorica Stana — Ţe- dumneaei. Cine tn locul n-a înţeles nimic... i le din staţia C.F.R. Simeria j l-au înjurat şi l-au lovit. Au strada Florilor numărul 3,
fost condamnaţi la cîte trei
meu ar fi refuzat o ase­
mlncare,
— Un
fel de
Confruntarea bea. încercaţi să găsiţi menea pleaşcă ? Dar, (no- „stai şi... crapă" ? — am | a dispărut. Călătorul care j luni închisoare contravenţio­ este un recidivist într-ale
tabloul căutat la libră­
i doreşte sâ vină din Simeria ■
rie. inte de „soroc", eu am mers căutat eu să-l lămuresc. j spre Deva, de pildă, este o­ nală. Pînă la echlnocţiul de băuturii.
să vizitez localul... Era o — Aici, se serveşte mat I bligat să stea la pîndâ, doar, toamnă... In nenumărate rînduri, a
SESIZĂRI - RĂSPUNSURI Deva. ne scriu că „lin­ aglomeraţie de nedescris la des „stai şi taci"! — mi-a doar o prinde vreun auto­ Tractoristul Trâlan Ionel, fost surprins conducîndu-şi
O
Nişte binevoitori, din
har ! Un zid viu şi. clătină-
motoreta in «tare de ebrieta­
răspuns omul după ce s-a
gă noi locuieşte o fe­ tor se formase lingă tej­ dumirit buz. Poţi sta o oră, două, de la S M.A. Câlan, brigada te. Amenzile, avertismentele
Mai mulţi cetăţeni din Câ­ sau primesc aprobarea Con­ meie de 70 de ani, îm­ ghea. M-am aşezat la una Am plecat... Eram aproape sau chiar mai mult! şi ni­ din Batiz, s-a oprit. într-una au fost zadarnice. Re­
lan ne puneau următoarea siliului popular al oraşului preună cu fiul ei în e­ din mesele mai scunde, a­ sigur că epistola a vrut să meni nu-ti poate da o infor­ din zilele trecute, la bufetul cent, a fost surprins, din
întrebare : „Am dori sâ ştim Haţeg câ pot primi şi fârâ... tate de 38 de ani. A- proape de bar. şi am aş­ mă pună la curent cu niş­ maţie. Dacă nu este atent din localitate. După ce a nou, beat pe motoretă.
călătorul riscă sâ piardă şi
dacă mobila fabricată la ouă... şi apoi aprobarea con­ ceastâ femeie a rămas teptat pînă a trecut o ju­ te neajunsuri... ospătăreşti! acele autobuze care sosesc consumat o cantitate aprecia­ Analizele de laborator nu in­
Rupea are sticlă la anexă şi ducerii cooperativei „Ţara mătate bună de oră. „Cum Şl clnd zic aşa, pot să jur şi pleacă, dar despre care bilă de alcool, vâzînd câ nu dicat un procent ridicat de
domnule, zic, să nu obser­
oglindă la toaletă sau nu? Haţegului". Duipâ cunoştinţa ve nimeni că D'A rtagnan. o- şi pe luciul spadei mele că mai poate merge pe cele două alcool în sînge — 2,11 la mie.
De la magazin, tovarăşul Sa- mea, nu există nici un act llnăra ce mi-a scris ţinea n-are de unde sâ ştie ceva. picioare, s^a gindit 6â mear­ A fost trimis în faţa instan­
bâu Ion susţine câ nu, dar normativ care sâ condiţione­ mul de la „T.V", a stat la la mine cit la rujul ei, nr. Deci la pîndâ 1 gă pe... patru roţi, adică pe ţei de judecată... Recidiva se
imn din mese ?" Exact, ni­
Cine a luat tabla cu ora­
vitrina are prevăzut loc pen­ ze vînzarea ţiglei de preda­ Post- meni ... Am întrebat, o ospă­ 28! Adică, se îndrăgostise rul n-a avut inspiraţia sâ tractor I A fost oprit la timp. plăteşte scump I
tru sticlă De aceea ne adre­ rea ouâlor..." tară şi mi-a dat... adresa ţi­ lulea... Şi toată vina in pună măcar un afiş t „Aştep­ Plimbarea i-a fost scurtă şi... Căpitan IOAN VASILE
săm dv. în speranţa câ ne Uniunea judeţeană a coo­ nui ospătxir: am lnirebat-o chestia asta o poartă numai taţi pînă la venirea auto­ scumpă ! A achitat, pe loc, Miliţia oraşului Câlan
veţi putea ajuta sâ cunoaş­ perativelor de consum răs­ pe alta şi mi-a dat.. adre­ buletinul meu de... Paris! buzului 1". o amendă de 500 lei.
tem adevărul. Garniturile pe punde : „Din comunicarea scriptum sa lui Angelica! Ultima a MARIN UVEZEANU O P.S, La subiect, pentru „a-
care le-am cumpărat au un primită de la cooperativa de Un coleg de brigadă al ce­ matori'1 recomandăm „sfatul
preţ de 5 752 lei şl sînt fa­ consum oraş Haţeg rezultă câ lui de mai sus, tractoristul medicului" de mai jos.
bricate la Rupea, Judeţul sus-numitul nu a putut fi I­
Braşov". dentificat în oraşul Haţeg. Ca
Pentru o exactă documen­ atare cele solicitate de sus-nu­ văduvă, cu 4 copii, la
tare ne-am adresat furnizo­ mitul nu s-au putut rezolva". o virstă tînărâ. Nu s-a M uzeu! m in era lo g ic din Brad
rului, care prin telegrama nr. Nu ştim ce intenţionau to­ mai căsătorit, şi-a dedicat Alcoolicul -
2001/4 V 1971 ne confirmă câ varăşii din conducerea coope­ întreaga viată copiilor.
mobila „Stejâriş" nu se vin­ rativei „Tara Haţegului" să Trei copii sînt căsăto­ „Două lucruri sînt preţioa­ In acest mic univers al de aur-calcit, o asociaţie de
ile cu sticlăria respectivă. facă dacâ-1 Identificau pe riţi- A rămas numai cu se pentru Munţii Apuseni — cristalelor şi al culorilor, al aur-b&ritinâ şi de aur-gips- personalitate patologici
semnatarul sesizării. Cum în­ un băiat, care li face spune Geo Bogza — oamenii surprizei şi al spectacula­ piritâ, precum şi un eşantion
★
Mircea Haţegan, din Haţeg, să scrisoarea sesiza o stnrede viata amară mamei sa­ şi aurul". „Numai aici găseşti rului, al ştiinţei şi al curiozi­ conţinînd aur-arsen nativ. Cu
ie sesiza : „M-am dus la de­ fapt care interesează pe mai le. Nu este zi din săp- sate crescute pe un granit tăţilor, vizitatorul are posibi­ o valoare unică pentru Eu­ nNlmlc nu seamănS mal bine cu un nebun
pozitul de materiale de con­ mulţi cumpărători — condiţi­ tâmînă să nu consume căptuşit cu aur". litatea sâ cunoască nu numai ropa este şi piesa adusă de ca cel beai"
strucţie al cooperativei „Ţara onarea vânzărilor de achiziţii băuturi alcoolice, vine Cuvintele atît de semnifi­ bogăţii de necontestat din la mina Stânija, conţinînd PLAUTUS
Haţegului" sâ cumpăr ţiglă fi­ — nu vedem de ce era nevo­ acasă şî se ceartă cu cative, de frumoase, de ade­ ţară, dar şi din întreaga lu­ formaţia mineralogică altait- In sliuatle ovansatâ, tn stadiul vldul, Instabil psihic, sim(c ne­
indcă am văzut câ au... dar ie să fie identificat un om a­ mama sa, ba uneori o vărate ale lui Geo Bogza îşi me. aur-fluorinâ. Stânija este u­ de toxicomanie, alcoolicul «lcvhie voia de evadare din rcnliiotc.
dependent fizic el psihic de blUi-
CerceiAri făcute po alcoolici- a-
am fost refuzat, cu aceea câ nume, pentru ca gestionari! şi bruschează etc Noi găsesc rezonanţă Intr-un oră­ nul din puţinele locuri din turA, asemântndu-se din acest flaţl In „faza de tranziţie", adir.A
nu mi se dă ţiglă pinâ nu care practică acest „sistem" sîntem revoltaţi de fe­ şel aşezat în inima Apuseni­ lume unde apare altaitul. punct de vedere cu conaumatorli * Intermediară Intre debut ţl de­
dc droguri. In mod greşit alcoolul
menţă alcoolică, de dr. Dimlule
duc o dovadă câ am predat de achiziţii sâ fie puşi la lul cum se comportă cu lor, acolo unde Luncoiul se Alături de cele două zone nu c considerat de câtre unii ca Vlădescu, au arAtAt lucruri ex­
cile 5 ouă de fiecare sută punct. mama lui. care l-a fost varsă în Criş. TURISM miniere amintite, în vitrinele drog, nefAelnd parte dintre medi­ trem de Interesante. In general
şi mamă şl tată".
de . ţigle ce vreau sâ iau... ION CIOCLEI muzeului Brad se mai întîl- camentele utilizate pentru acţiu­ este evidentă la simpla vedere o
După cum vedeţi, sti­ Bucurîndu-se de un pito­ nesc asociaţii de aur — hes- nea lor pe sistemul nervos, cum modificare a personolilă|!i alco­
maţi binevoitori, am resc deosebit, datorită dealu­ sit de la mina Boteş, asocia­ e cazul sedatlvclor, hipnoticelor, olicului. In aparenţă este deterio­
anialglcelor.
rarea funcţiilor Intelectuale.
supus Judecăţii opiniei rilor ce-l înconjoară, oraşul O gamă întreagă de sul­ A bea se conslderft ca ceva Ccrcetlnd prin tc9te funcţiile In-
Brad este de
nerecunoscut
relatat.
publice faptul ne daţi astăzi. Noua înfăţişare a o­ furi, sulfo-arseniuri, oxizi, ţia silvanit-cuarţ de la Baia „respectabil", pe clnd a lua dro­ tclccluaJo ale alcoolicilor. Inclusiv
de Arieş, dendrite de silvanlt
guri este ceva Anormal. Jctlnek
ne scriu... al dumneavoastră, nici raşului se datoreşte oameni­ agate, carbonaţi, sulfaţi, sili­ din mina Sâcârtmb. exponate numeşte alcoolul „drog domes- logramei, s-a trAS concluzia că
înregistrarea electroencefa­
prin
Păcat câ nu
Alături
nici un nume — nici
aproape
ca ţi, telururi, din
de acestea există
lor. Există însă o clădire unde
toate zonele ţârii şi din în­
din America, Africa, Iugo­
al persoanelor tn cau­
ză. Poate cazul ar me­ oamenii sau, mai bine-zis, treaga Europă, incintă vizita­ slavia. Medicul vă sfătuieşte
munca acestora se regăseşte
rita o tratare mai lar­ alături de bogăţia Apusenilor torul de la primii paşi dar pune de o bogată colecţie de
La ora actuală muzeul dis­
în acelaşi timp lî fac cu­
le răspundeţi ? ar şti pe cine să jude­ — aurul. Este vorba de foar­ interesante ştiinţe — minera­ fotografii şl obiecte cu carac­ tic*. Interesant, Io mod frecvent Intelectul alcoolicului este alte­
gă. Iar opinia nublică
noştinţă cu una din cele mai
Interesantul şi valorosul
te
ce.
alcolicli iau şl sedatlve, hipnoti­
ter arheologic din istoria mi­
rat. Alcoolicul dă un randament
muzeu
logia. Alături de minunatele
Din
neritului ţârii noastre.
Brad. mineralogic de la agate de pe Valea Techereului, lipsă de spaţiu ele nu pot fi ce etc. Eddy aseamănă dependen­ scăzut In muncă, oboseşte repe­
ţa fatâ de alcool cu cea faţă de
de, e lipsit de siguranţa. In pro­
barbli'uricc, datorită faptului cA
cesul modern de producţie ca­
„Cînd vă scriu aceste rlnduri. o fac din vina celor care rivalizînd în armonia culori­ deocamdată expuse. Desigur lipsa acestor substanţe produce racterizat prin automatizare, teh­
nu au răspuns sesizărilor făcute dc mai multe ori". (Even­ lor şl strălucire stau agatele că amenajarea unei clădiri, la toxicoman manifestări neuro- nicitate InaltA, specializare, spi­
rit de lnlţiailvă, reflexe sigure,
pslhlce oarecum similare
tualul răspuns ce-l vom primi va confirma sau nu multitu­ din Brazilia, Iugoslavia, Fran­ cu un spaţiu corespunzător Este dificil In majoritatea ca­ etilicul crotuc ocupă doar pos­
dinea sesizărilor — n.n). Dar srt citim mai departe rîndu- ţa. Sulfurile şl oxlzii din di­ expunerii tuturor acestor lu­ zurilor să se reconstituie perso­ turi modeste, este un descalifi­
rile lui Niculae Vasilache, din Cinciş. atacind fondul pro­ versele regiuni ale ţării crări, ar fi binevenită, mă­ nalitatea trecută a alcoolicilor. Pen­ cat, nu desconsiderat social. A-
ccasta Impune ca angajarea e-
blemei ce-l preocupă : „Rădulescu Tudor, felcer in satul concurează ca formă de pre­ rind astfel şi mat mult valoa­ tru alcoolicii declaraţi s-au con­ tlllculul In posturi ce neccsIlA
turat anumite caracteristici co­
Cinciş-Cerna, îşi cam face de cap, crezînd că nimeni nu-i zentare cu cele dîn R.F.G. rea muzeului. mune ; desigur aceasta nu În­ bună funcţionalitate intelectuală
să se facă numai In baza unul
poate veni de hac. M-am adresat conducerii Spitalului din sau Iugoslavia. Se propune de asemenea seamnă că ar exista o „persona­ examen psihuloglc complex.
itunedoara, arătind că R. T. a transferat de la dispensarul Desigur, punctul de atrac­ forurilor în drept de a lua litate" predestinată pentru alco­ Alcoolicii au sentimente de
olism. Ca o caracteristică a alco­
medical din Cinciş la dinsul acasă mai multe lucruri — li­ ţie incontestabil al muzeului măsuri pentru popularizarea olicilor ar f] lipsa maturităţii tristeţe, do vinovăţie, reproşuri
noleumul, bănci, găleţi, bicicleta etc.... Rădulescu Tudor, îl reprezintă aurul existenţei acestui muzeu mai psihice, Incapacitatea dc a face legate de abuzul etilic, de com­
portarea In familie, sentimente
meseria nu şi-o face declt pe ciubuc — 5-10 lei injecţia..." Acumulări de aur sub for­ cu seamă în rîndul turiştilor fată dificultăţilor şi a le suporta, dureroase de degradare socială,
dorinţa dc a evada din realitAte.
★ . mă de lamele, plăcuţe, cris­ ce vizitează pentru prima După Reichard, In dezvoltarea lnso(lte de dorinţa de reabilitam
in faţa oamenilor. E lucru cu­
„Subsemnata Morar Florica, din Soimuş, nr. 331, vă rog tale izolate, aspecte muşchi- toxicomanului concură gradul de noscut câ un alcoolic face repe­
să cercetaţi, la Oficiul de pensii din Deva. cauza pentru dată zona Judeţului Hunedoa­ jenă psihică $1 fizică provocată tate promisiuni câ abandonează
exterior,
capacitatea
tic mediul
care nu mi s-a plătit ajutorul social ce mi-a fost- acordat forme, culminînd cu renumi­ ra. Nu există In oraş, şi nici diminuată dc a suporta jena psi­ băutura, face uz dc Jurăminte
care
(„jurâmtntul beţivului") pe
prin Decizia nr 131 705, din 19.1.1071, de 150 lei. pe lunile ta „şopîrlâ de aur" — sînt măcar pe zidul clădirii unde hică, alterarea caracterului şl nu le respectă. In marca majori­
februarie, martie, aprilie, mai şi iunie. Deşi cu am intrebnt numai cîtevn din exponatele se află muzeul, vreo plncâ comportamentului. După teoriile tate, alcoolicul e dominat dc un
actuale. Intre alcoolici şl toxi­
de mai multe ori la acel oficiu, am primit asigurări că voi ce se găsesc în vitrinele mu­ care sâ anunţe acest lucru comani sc găsesc persoane cu ca- sentiment dc nesiguranţă şl neîn­
primi, dar dc S luni n-am primit nimic". zeului şi fac cunoscute vizi­ turiştilor. Acestea sînt numai racu,i,i; foarte diferite. Indivizi credere fată dc posibilitatea de
a reziMu »!» viitor tentaţiei alco­
inadaptabili, cu dezvoltare afec­
★ tatorului anumite forme de citeva din cerinţele de maxi­ tivă incompleta, persoane ln.su- olice, însoţit dc teamă, volută
Redăm un citat din scrisoarea „unui grup de munci­ prezentare nle aurului nativ. mă urgenţă care, bineînţeles hllc caic au tendinţa sA fie In­ slaba, oscilanţii, lipsă «le fcrmi-
tori" de la atelierul mecanic de întreţinere al Spitalului din Sînt tn muzeu o serie de îndeplinite ar duce la cu­ fluenţate dc o tensiune psihica faie şi consecvenţă Alcoolicul
c.sie impulsiv, agresiv, arc un e-
obişnuită, caic e bine suportată
Hunedoara „Am sesizot în repetate rînduri maiştrii şi con­ exponate care prin modul de noaşterea in rîndul turiştilor de restul indivizilor. roiism creşem care 1' duce frec­
ducerea administrativă a spitalului, chiar şi pe directorul asociere a componentelor mi­ a unuia din cele mai valo­ Peste 25 la sută din alcoolici vent la gelozie. Evită sâ aducă
unităţii, asunrn stării igienico-sanilare a grupurilor sociaj- nerale au o valoare unîcâ roase muzee din lume, mă­ au folosit in trecui harbituricc, In discuţie probleme importante,
arc simţul autocritic şi critic di­
te _ ye.itiare băi. TVC — dar nimeni nu ia nici o măsură pentru ţara noastră şi pen­ rind în acelaşi timp impor­ diverse medicamente cu acllunl minuat. Juciiflrâ In mod copilă­
Cui trebuie să ne mai adresăm pentru păstrarea igienei Un căutat „punct turistic" — Muzeul mineritului din 1'eiruşAiil. tru Europa. Astfel, mina Mu- tanta turistică a zonei Brad asupra .sistemului nervos, în sco­ resc faptul cu bea mult.
pul evadării din realitate, n do-
şi curăţeniei sariu (filonul Negru) este re­ btndirll dc senv.aţii plăcute. Şan­ Dr. CORNEL STOICA
prezentată printr-un complex MANUELA MANUGHEVICI sa dc a deveni alcoolic creşte 'medic specialist
dAcâ ee ofcrA băutura clnrl imll-
\