Page 24 - Drumul_socialismului_1971_07

4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 3 131 ® JOI 8 IULIE 1971

Vizita de lucru a tovarăşului

NICOIM CEAUŞESCU Ministrul de externe

a! României,

in unităţi agricole din Bărăgan în R.P. Polonă

VARŞOVIA 7. — Cores­ schimb larg şi util de păreri
flate la lucru, se analizează rizeazâ la marginea lanurilor pondentul Agerpres, losif Du- privind" dezvoltarea în conti­
calitatea boabelor de griu re­ experimentale a‘!e institutu­ milraşcu, transmite : In cea nuare a relaţiilor frăţeşti de
coltate. lui. Oaspeţii sînt aşteptaţi de de-a doua zi a vizitei oficiale colaborare bilaterală în toa­
— Este un bob sănătos, a- tovarăşul Nicolae Giosan, de prioienie pc care o face te domeniile, precum şi pe
firmâ specialiştii, cu greuta­ preşedintele Academiei de în R P. Polonă, tovarăşul teme ale vieţii internaţiona­
sâ acorde toată atenţia strin- te hectolitricâ mare Ştiinţe Agricole şi Silvice, Ti- Cornelii! Mânescu, ministrul
le. Convorbirea s-a desfăşu­
gerij în cele mai bune con­ — Intr-adevăr, este o re­ afacerilor externe al Repu­ rat într-o atmosferă sinceră
diţii a cerealelor, evitlndu-se coltă bună, apreciază tovară­ beriu Mureşan, directorul in­ blicii Socialiste România, a şi tovărăşească.
stitutului, şi de un mare nu­
orice risipă. Dat fiind faptul şul Nicolae Ceauşescu. măr de speciaIişti. fost primit de tovarăşul Piotr
că pe alocuri pâioasele sînt Apoi, adresindu-se coopera­ Jaroszewicz, preşedintele Con­ Tovarăşul Corneliu Mânes­
culcat^ din cauza ploilor a­ torilor, le recomandă sâ se Se vizitează cîmpul expe­ siliului de Miniştri al Repu­ cu şi persoanele care îl în­
bundente din ultimul timp Şi îngrijească pentru strînge- rimental pentru producerea blicii Populare Polone. Au soţesc au vizitat apoi Oraşul
hibrizilor simpli de floarea-
a vîntului, se impune folosi­ rea la timp şi în cele mai soarehiî care sint net supe- fost prezenţi Stanislaw vechi şi Muzeul de istorie a
rea coasei sau a secerii pen­ bune condiţii a întregii recol­ Trepczynski, adjunct al mi­ Varşoviei, monumentul ridi­
tru a se putea aduna întrea­ te, sâ depună eforturi pentru riorj soiurilor cultivate pînâ nistrului afacerilor externe. cat pe locul fostului ghetou
ga recoltă. Oaspeţii se opresc însâmînţarea plantelor din acum atlt din punct de ve­ Mi hai Marin, ambasadorul tn memoria victimelor hitle-
dere al productivităţii la hec­
la o combină cerealieră au­ cultura a doua. României la Varşovia, şi J
topropulsată, o maşină mo­ Survolând din nou cîmpii- tar, cît şi al conţinutului în riştilor, precum şi modernul
dernă produsă de indus­ le Bărăganului, elicopterul a- ulei al seminţelor. Cu hibrizii INDIA. In fotografie : Circa 2 000 de persoane au demonstrai recent la New Oeihi Împotriva Ochcduszko, ambasadorul Po­ complex comercial „Sciana
superiori realizaţi la
Fun­
tria noastră constructoare terizeazâ Ia marginea şoselei agresiunii Americane In Indochina, împotriva trimiterii dc arm am ent In Vietnamul dc sud, precum . loniei la Bucureşti. Cu acest Wschodnîa" din centrul ca­
de maşini care în recoltarea Bucureşti-Călâraşi, între la­ dulea se vor cultiva în 1972 $1 împotriva detenţiunii tu S.U.A. a militantei de culoare Angela Davls şl a altor luptători pentru prilej, a fost efectuat un pitalei poloneze.
circa 10 000-12 000 de hectare
pace.
pâioaselor dovedeşte nu nu­ nurile cooperativelor agricole cu floarea-soarelui. Pentru a­
mai o mare productivitate ci de producţie din comuna I­ nul 197,1 se prevede asigura­
şi o execuţie a lucrării de leana şi satul Ştefâneşti, din
înalt nivel. Se vede limpede: judeţul Ilfov. Şi aici, sute şi rea întregului necesar de a­
semenea sâmînţâ hibridă.
recoltatul se desfăşoară în sute de cooperatori aflaţi la Ample mişcări Discursul preşedintelui Tito ;
cele mai bune condiţii. Săp­ munca cimpului au venit — Se vizitează in continuare
tămâna aceasta, în timpul op­ lâsind pentru cîteva momen­ eîmpurile de producerea se­
tim planificat, secerişul va fi te secera, coasa, atelajul — minţelor în cultura mare. la întilnirea cu reprezentanţii;
Gazdele prezintă mai întîi un
încheiat, griul va ajunge in în întîmpinarea tovarăşului revendicative în Italia ATLAS
hambare. lan de soia unde se pune în
Nicolae Ceauşescu, a celor­ evidenţă productivitatea a do­
Pe cîmp domneşte e activi­ lalţi conducători de partid şi uă noi soiuri realizate de muncitorilor de la otelăria
tate febrilă. Alături de com­ de stat. Primul secretar al specialişti şî anume .Viole­
bine care seceră şi treieră, Comitetului judeţean-Ilfov al ta ” şi „Flora" care depăşesc ROMA 7. — Coresponden­ cî şi garantarea locului de
de maşini care string şi ba­ P C.R., Gheorghe Necula, in­ producţia soiurilor importa­ tul Agerpres, Nicolae Puicea, muncă şi a asistenţei medi­ din Râvne „A PO U .O -Î5" ÎNAINTEA
lotează paiele, se efectuează vită pe oaspeţi in lanurile de te. Se ti^ece apoi pe lingă o transmite : Intr-o serie de fa­ cale Caracteristica de bază STARTULUI SPRE LUNA
arături. Pâmîntul are sufi­ griu ale cooperatorilor din tarla de griu, unde, de aseme­ brici şi zone agricole, în­ a acestor greve este aceea BELGRAD 7 (Agerpres).— timentul de intoleranţă na \
ciente rezerve de apă pentru Ştefâneşti. Preşedintele coo- nea, specialiştii institutului deosebi din sudul ţării, se că ea cuprinde, practic, pe In cursul vizitei pe care o ţionalâ". Cei trei membri ai echi­
a hrăni o nouă generaţie de . perativei. Dumitru Profir, in­ informează asupra realizării desfăşoară o amplă mişcare toţi salariaţii din agricultu­ întreprinde în Slovenia, pre­ Preşedintele Tito a subli i pajului navei spaţiale „A-
plante. Timpul este favorabil formează că, datorită hărni­ unui hibrid superior denumit revendicativă. care are ca ră, se desfăşoară simultan in şedintele R.S.F. Iugoslavia, niat apoi necesitatea ca toţi, pollo-l 5“ — David Scolt,
pentru însâmînţârile din cul­ ciei oamenilor, executării .Dacia”, care s-a dovedit deo­ obiectiv central înnoirea con­ întreaga ţară, împlctindu-se iosip Broz Tito, a avut o în- la un loc. şi. in primul rînd, \ Alfred Worden şi James
cu măsuri specifice pe plan
tura a doua. la timp şi în bune condiţii a sebit de productiv. tractului de muncă pentru local. tîlnire cu reprezentanţii mun­ Uniunea Comuniştilor, sâ dea l frwin — au intrat marţi
de salariaţi
unele categorii
Nu însă toate culturile se tuturor lucrărilor, recolta din In încheierea vizitei, între — între care şi muncitorii a­ Marţi la ora 14,00 a fost citorilor de la oţelâria din o mare atenţie aprecierii eve- . fa perioada de izolare de
prezintă bine. Un lan de floa- acest an este bogată. La griu. oaspeţi şi gazde are Ioc o gricoli —, lupta împotriva declarată „Ziua naţională dc Râvne, vechi centru indus­ nimentelor interne. „Pentru ) 20 de zile j iremergătoare
care
startului spre Lună,
rea-soarelui a avut de suferit de exemplu, s-a obţinut pînâ discuţie cu privire la modul concedierilor şi a şomajului, luptă" a aproximativ 350 000 de trial al acestei republici, re­ ca Uniunea Comuniştilor sâ ţ este programat pentru 26
de pe urma vînturilor puter­ acum 3 500 kg boabe la hec­ în care se aplică rezultatele manifestată " prin acţiunile latează agenţia Taniug. Luînd poată face faţă cu succes tu- ! iulie. Carantina dinaintea
nice care au blntuit in ulti­ tar, faţă de 3 000 cît preve­ muncii de cercetare în unită­ greviste ale oamenilor mun­ muncitori textilişti, care dau cuvîntul cu acest prilej, pre­ turor problemelor, trebuie sâ i zborului are drept scop e-
se afle la înălţime", a subli-^
ma vreme, ceea ce va afecta deau sarcinile de plan. Se fa­ ţile agricole dîn ţara noastră. cii din Napoli, Taranto, Ge­ o bătălie grea împotriva e- şedintele Tito a spus câ liminarca oricărei eventua­
producţia la această plantă ce un scurt popas într-o por­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu nova, Torino, Porto Tores- fcctelor negative ale crizei „trebuie să facem lotul pen­ niat Tito. Referindu-se la t lităţi de contractare a vre­
de cultură. Situaţii asemănă­ ţiune mai mare de griu, care, recomandă specialiştilor sâ Sardinia, precum şi obţine­ cronice din acest sector, a tru ca clasa muncitoare iu­ structura Uniunii Comunişti- \ unei boli, care să pericli­
goslavă sâ înţeleagă, Intr-a­
toare pot fi întâlnite şi în al­ fiind culcat din cauza ploi­ extindă cooperarea directă cu rea unor reforme de ordin concedierilor şi şomajului. lor, vorbitorul a relevat : ( teze îndeplinirea în bune
te locuri situate în zona de lor, cooperatorii îl recoltau specialiştii din unităţile a­ social şi sporirea salariilor. S-a consemnat şi continua­ devăr, drepturile ce-i revin şi „Ctnd cineva intră în Uniu-/ condiţiuni a misiunii lor.
sud a Bărăganului. Un schimb manual. Şi de astâ-datâ, se­ gricole, în vederea realizării In aceste zile.au loc. pe plan rea grevei generale de trei să lupte pentru ele". „Este nea Comuniştilor, aceasta nu )
de opinii cu specialiştii rele­ cretarul general al partidu­ celor mai productive soiuri 1 regional şi districtual, greve zile a celor 180 000 de lucră­ necesar, a spus el. ca mun­ înseamnă un beneficiu, aşa i INUNDAŢII IN FRANŢA
vă necesitatea realizării în lui recomandă, ca îndată du­ de cereale şi plante tehnice. ale muncitorilor agricoli din tori din industria hotelieră, citorii sâ exercite controlul şi cum credeau unii înainte şi /
aşa cum se mai crede şi a- )
sâ adopte o atitudine criti­
viitorul apropiat a unor per­ pă stringerea recoltei, după Se accentuează şi asupra ne­ care cer condiţii mai bune cum. Uniunea Comuniştilor ţ Drumuri devenite inac­
dele forestiere de protecţie, degajarea terenului, sâ se cesităţii ca cercetătorii sâ regiunile Puglia, Campania, că faţă de unele elemente ca­ este o armată care trebuie să i cesibile si comunicaţii foar­
plopul repede crescător fiind treacă la efectuarea lucrări­ extindă relaţiile lor de cola­ Umbria si Emilia-Romagna de muncă şi de trai. re frîneazâ dezvoltarea auto- lupte şi nu o organizaţie în l te dificile — acesta este un
speria cea mai indicată. lor pentru cea de-a doua cul­ borare pe plan extern. care, cuprinzind peste 1 500 000 La Genova, marinarii au conducerii în direcţia trasa­ care se împart premii Uniu- \ prim bilanţ al valului dc
tură şi ca întreaga suprafaţă tă de noi. aşa cum dorim sâ intemperii care s-a abătut,
La Miloşeştî, o altă etapă a ★ de persoane, se înscriu prin­ declarat grevă, ca urmare a o realizăm". Referîndu-se la nea Comuniştilor trebuie să ţ
vizitei, cooperatorii fac oas­ de teren sâ fie folosită du­ Vizita de lucru a tovarăşu­ tre cele maj viguroase acţi­ intenţiei autorităţilor de a unele aspecte ale problemei fie o organizaţie revoluţiona- » incepind de luni, asupra
peţilor aceeaşi caldă, entuzi­ pă seceriş. Pentru aceasta, lui Nicolae Ceauşescu în u- uni avînd ca scop moderniza­ scoate din serviciu 48 nave naţionale în Iugoslavia, vor­ râ care să lupte pentru în- \ regiunilor muntoase din
sud-eslul Franţei.
astă primire. Se aflau pe esie necesar ca ţăranilor coo­ nitâţi agricole din judeţele rea agriculturii italiene. In de transport, care ar lăsa fă­ făptuirea ţelurilor principalei
cimp la lucru sute de oa­ peratori sâ li se repartizeze Ialomiţa şi Ilfov a prilejuit, bitorul a spus : „Trebuie sâ ale marxismului, pentru noi * Un prim calcul înregis­
meni, bărbaţi, femei, tineri. loturi pe care să le cultive acum în toi de campanie de centrul revendicărilor figu­ ră lucru sute de salariaţi. Se luptăm in modul cel mai ho- relaţii sociale, pentru dezvol- \ trează pierderi deosebit de
Intrerupîndu-şi lecrul, ei fac cu fasole, ceapă, porumb, recoltare, un amplu şi fruc­ rează nu numai înnoirea a- pregătesc, de asemenea, noi târît împotriva acelor ele­ tarea justă a autoconducerîi". ^ grave pentru culturile a­
roată în jurul secretarului Luindu-şî rămas bun de la tuos dialog cu lucrătorii de şa-numitului pact naţional si acţiuni revendicative ale mente care doresc sâ intro­ „In faţa noastră, a relevaţ i gricole şi septclul din regi­
general, aplaudă, îi dăruiesc, cooperatorii din Ileana şi Şte- pe ogoare, eu specialiştii din a contractelor provinciale muncitorilor din construcţii ducă astăzi în rîndul clasei preşedintele Tito. se află ' une. La Moirans, in apropie­
re de Crenobie, o cantitate
flori proaspete, culese din făneştî, tovarăşul Nicolae cooperativele agricole şl din pentru muncitorii agricoli, şi din comerţ. muncitoare din fabrici sen- problema reorganizării Uni- \
cîmp. Ceauşescu îi felicită pentru întreprinderile de stat asu­ unii Comuniştilor pe baze l enormă de pietre, .şi rpă-
rezultatele obţinute, le urea­ pra principalelor probleme mint a pătruns inlr-o, con­
— Cum merge treaba, to­ ză noi succese. juste. în conformitate cu ne- ? ductă dc apă potabilă, In-
varăşi?— se adresează coope­ ...Printre specialiştii Insti­ ce se cer rezolvate pentru cesitâţile dezvoltării noastre î trerupind alimentarea a
stringerea la timp şî în cele
ratorilor secretarui! general tutului de cercetări pentru mai bune condiţii a cereale­ sociale. Pentru toate acesle l numeroase localităţi. In
motive, criteriile de primire }
al partidului. cereale şi plante tehnice de lor, pentru creşterea produc­ Presa occidentală despre întilnirea în UC.I. trebuie sâ le consti- l valea rîului Isere, trei per­
— Merge bine. Ne-am pro­ la Fundulea. ţiei şi a productivităţii în tuie. în primul rînd, aparte- ţ soane au murit înecate fn
pus sâ obţinem recolte boga­ zootehnie. nenţa la clasa muncitoare. • apele revărsate ale rîului.
Pe parcursul anilor, colec­
te şi am reuşit. Avem un tivul acestui institut a în­ franco - vest-germană la nivel Înalt cunoaşterea programului U C.I. i Victime qu fost înregistra­
bun renume în privinţa a­ Pretutindeni, în unităţile şi ataşamentul ferm faţă de ^ te şi in alte localităţi din
ceasta. scris în bilanţul muncii suc­ vizitate, tovarăşul Nicolae acest program. Uniunea Co- i Burgundia.
cese care relevă participarea Ceauşescu, ceilalţi conducă­
— Vă felicit, le spune to­ tot mai activă a oamenilor de tori de partid şi de stat au Comentînd întilnirea fran- ly Brandt au demonstrat, pe dului Monetar Internaţional”. muniştilor nu are nevoie de I
varăşul Nicolae ‘Ceauşescu, şi ştiinţă de aici la dezvoltarea fost primiţi cu bucurie şi co-vest-gcrmanâ la nivel înalt, de o parte, amploarea coo­ Rezumînd discursul preşe­ cei care nu se situează pe o , FIESTA
vă doresc noi succese în ac­ agriculturii din ţara noastră. caldă ospitalitate, cu dragos­ oficiosul francez „La Nati- perării franco-vest-gennane dintelui Pompidou la un ban­ asemenea linie. Spre deosr- l
tivitatea dv., multă sănătate In prezent, institutul asigu­ te, de ţăranii cooperatori, de on" scrie cu referire la dis­ prevăzută de Tratatul de la chet' oferit la Bonn, acelaşi bire de Uniunea Socialistă şi ; Aproximativ 80 000 de
şi fericire. cuţiile privind evoluţia rela­ 2 ianuarie 1963, iar, pe de ziar subliniază câ „prea mul­ de alte organizaţii. în Uniu- 4 persoane, dintre care o
ră în întregime necesarul de lucrători din agricultură, ca­ treime turişti străini, au
Se intră Intr-un lan de sâmînţâ super elită şi elită re şi-au exprimat şi eu acest ţiilor dintre partenerii din altă parte, au confirmat e­ te probleme ridicate la întâl­ nea Comuniştilor trebuie «f» ? umplut marţi străzile ora­
existe centralismul dcmocra- j
griu, unde recoltatul este în la cultura griului, orzului, a prilej hotârîrea lor, ca alături Piaţa comună că «Franţa xistenţa unor limite pe care nirea la nivel înalt de la şului spaniol Pamplona
plină desfăşurare. Se reco­ leguminoaselor pentru boabe de toţi ceilalţi oameni ai menţine ideea : nici supra- această cooperare nu poate Haga, din decembrie 1969, au tic. Uniunea Comuniştilor i pentru a asista la specta­
are o asemenea structură în tk
mandă şi aici sâ se foloseas­ şi a plantelor tehnice şi fu­ muncii din patria noastră sâ stat, nici Europă occidenta­ sâ le depăşească în prezent. rămas pînâ acum nerezolva­ care trebuie sâ existe un cen- ) colul unic (şi uneori sin-
că, unde este cazul, coasa şi rajere. De asemenea, întrea­ contribuie cu toate puterile la lă centralizată”. Intr-un arti­ Problema dificilă a constitu­ te i politica economică con- tru. Centralismul democratic ţ geros) al gonirii taurilor.
secera, pentru strîngerea pâ­ ga suprafaţă cultivată cu po­ înfăptuirea cu succes a sar­ col intitulat «Războiul mo­ it-o cursul flotant al mărcii. juncturalâ şi aspectele sale trebuie respectat de fiecare ( La un semnal dat de pri­
ioaselor culcate de ploi. rumb, pe ţară. se aprovizio­ cinilor economice din acest nedelor”, acelaşi ziar arată: Situaţia actuală ameninţă, pe monetare, politica energiei şi comunist". ) marul oraşului, au fost puşi
Imprumutlnd coasa coope­ nează cu sâmînţâ de hibrizi an, din întregul plan cinci­ „In cursul ultimei întilniri termen mai scurt sau mai altele”. „Uniunea Comuniştilor es- \ în libertate şase tauri pe
ratorului Marin Florea, tova­ creaţi de institutul de la nal, pentru continua înflori­ au fost înregistrate unele re­ lung, viitorul Pieţei comu­ «Hotârîrea luată la 9 mai te unica forţă în ţara noas- 1 care m.ulţimea i-a gonit a­
răşul Nicolae Ceauşescu co­ Fundulea. re a României socialiste. zultate Sn ceea ce priveşte ne agricole". de guvernul federal de a in­ tră şi poate râmîne asa da- : poi pe străzi.
seşte cu îndemînare în lanul Elicopterul, la bordul căru­ cooperarea ; moneda conti­ «Asupra gravei probleme stitui cursul flotant al măr­ câ poporul va avea încrede- ) Timp de o săptămînâ, o­
de grîu. ia se aflau tovarăşul Nicolae NICOLAE POPESCU- nuă, însă, sâ fie un mâr al monetare care continuă sâ cii. scrie ziarul vest-german re în ca. a subliniat vorbi t raşul cunoaşte o viaţă fe­
La gura unui sac plin, adus Ceauşescu şi ceilalţi conducă­ BOGDANESTI discordiei, fiecare dintre părţi divizeze Parisul şi Bonnul — „Neue Ruhr Zeitu.ng", apre­ torul. Poporul va avea încre- . brilă. Fiecare din cele şap­
de pe una din combinele a­ tori de partid şî de stat, ate- MIRCEA S. IONESCU râmînînd pe poziţia sa. Pre­ relevă „Les Echos” — lucră­ ciată drept unilaterală şi dere numai dacă U.C.T. va *î te zile începe cu o hăitu­
supunând câ Bonnul va re­ rile au rămas ca şi înainte: „anticomunitară” de către Pa­ acţiona aşa cum trebuie". ţ ire dc tauri şi culminează
greta acest lucru în urmă­ nimic nu s-a înrăutăţit, dar rts, a făcut ca toate progre­ cu o corrida.
toarele sâptâmîni, ar fi prea nimic nu s-a reparat; con­ sele înregistrate în domeniul Reliefînd necesitatea conso- 1 Această sărbătoare popu­
tîrziu pentru ca „cei şase” versaţiile urmează să conti­ colaborării reciproce sâ fie lidârii rîndurilor Uniunii Co- ; lară a fost descrisă în pa­
BUDAPESTA. — Pre­ CAIRO. — Diplomaţii a- să-şi stabilească o poziţie co­ nue pînă în septembrie, iar trecute cu totul pe plan se­ muniştilor. preşedintele Tito ) gini de o rară vigoare de
şedintele Republicii Socia­ merîcani Donald Bergus şi mună înainte de întrunirea Giscard d'Estaing a făcut a- cundar. Problemele financia­ a accentuat că „Unitatea tă- l Erncxt Hemingway în pri­
pentru ca '
r • i şi eforturile
liste Cehoslovace, Ludvik Michael Sterner, care între­ Fondului Monetar Internaţio­ ceastâ reflecţie neliniştitoare: re au încălzit în aşa măsu­ clasa muncitoare sâ devină 1 mul său roman care l-a fă­
Svoboda, a sosit miercuri prind o vizită la Cairo, âu nal'1. Ne putem teme câ nu e rea­ ră spiritele, încit unele teme factorul care are cuvîntul i cut celebru. I.ncuitorii
Ia Budapesta într-o vizită conferit cu ministrul de La riadul său," ziarul „Le list sâ ne gindîm că vom înscrise pe ordinea de zl a principal' în cadrul ei ronsli- ţ Pamplnnei i-au ridicat ma­
oficială. stat egiptean pentru aface­ Fignro” constată: „întrevede­ putea avea o poziţie comu­ convorbirilor au fost aproa­ tuie garanţia autonomiei si » relui scriitor o Statuie.
In aceeaşi zi oaspetele şi rile externe, Mafez Ismail. rile dintre Pompidou şi Wil- nala viitoarea sesiunea Fon- pe complet eludate". securităţii noastre". U-. _____V
preşedintele Consiliului Pre­ Au fost abordate probleme
zidenţial al RP. Ungare. privind situaţia din Orientul
Pal Losonczi, aia început Apropiat
convorbirile oficiale. şi întinderea lor nu au afec­
WASHINGTON. — Lide tat practic spirala înarmări­
PRAGA. — Le Praga a în SU.A, EI se intitulează rul majorităţii din Senatul DIALOGUL DEZARMĂRII lor, producţia lor şi stocurile
avut loc o sesiune a Came­ Partidul Păcii şi îşi propu­ SU.A., Mike Mansfield, a de armamente s-au format.
rei Poporului şi a Camerei anunţat că va lansa în a­
ne sâ ralieze pe americanii De aceea, este imperios nece­
Naţiunilor ale Adunării Fe­ nemulţumiţi de cele două cest an o nouă campanie în sar ca negocierilor pentru dez­
derale a R.S. Cehoslovace. partide tradiţionale — repu­ favoarea reducerii efectivu­ Cu cea de-a 5-a rundă a gerea lor", depus de nouă arme din ce în ce mai per­ stituie un fapt pozitiv, cores­ armare sâ li se dea un curs
Cu acest prilej, informează lui trupelor americane sta­ convorbirilor sovieto-america­ ţâri socialiste, între care şi fecţionate. punzător năzuinţelor popoa­ nou. dinamic şi eficient, o-
blican şi democrat. Noua
agenţia CTK, Adunarea Fe­ formaţiune se pronunţă pen­ ţionate în Europa occiden­ ne privind limitarea cursei România, la 30 martie ac.; Pe celălalt plan, al nego­ relor. dorinţei lor de a se ac­ rientîndn-le pe făgaşul unor
derală a aprobat legea pri­ tru retragerea tuturor tru­ tală. «Actuala situaţie nu înarmărilor strategice (SALT), de un text, în acelaşi dome­ cierilor bilaterale, după pa­ ţiona spre eliminarea foca­ măsuri practice. O asemenea
vind executarea bugetului mai poate dăinui”, a decla­ care se deschide astăzi în ca- niu, pregătit de Anglia ; de tru runde, desfăşurate succe­ lelor de încordare, a surse­ cerinţă este impusă de evo­
pelor americane din Viet­ pilala finlandeză, negocierile alte propuneri şi sugestii. Se siv la Helsinki (17 noiem­ lor de ameninţare la adresa
de stat al Cehoslovaciei pe nam, lichidarea politicii rat Mansfield. In continua­ pc tema dezarmării intră în­ discută, de asemenea, proble­ păcii şi securităţii. luţia încrijorătoare a cursei
anul 1970 şi legea privind blocurilor, împotriva cursei re, e! a precizat că scopul tr-o nouă etapă, ele desfâşu- ma interzicerii experienţelor brie — 22 decembrie 1969), O analiză atentă asupra e- înarmărilor şi de faptul câ.
Viena (16 aprilie — 14 au­
modificările Sn bugetul de campaniei sale din Senat va rindu-se acum pe două pla­ volnţiei rezultatelor de pînă în ciuda strădaniilor depuse
înarmărilor. nucleare subterane, ca măsu­ gust 1970), din nou Helsinki în cei 10 ani de existenţă a
stat pe anul 1971, legea pri­ urmări o reducere gradată nuri, în două mari oraşe — ră menită să completeze Tra­ (2 noiembrie — 18 decem­ acum ale tratativelor de Comitetului, nu s-a ajuns în­
vind alegerile în Adunarea La Congresul constitutiv a trupelor americane din Geneva şi Helsinki. tatul de la Moscova din 1963. brie 1970) şi din nou Viena dezarmare arată insă câ nu că la realizarea unor măsuri
Federală şi modificarea au luat parte 250 de dele­ Europa. Subliniind că multe Pe de o parte, în urmă cu Se întrevede ca, la actuala (16 aprilie — 20 mai 1971), au fost adoptate încă mă­ autentice de dezarmare ceru­
Constituţiei în sensul pre­ gaţi din 25 de state ale lucruri s-au schimbat înEu- aproape două sâptâmîni, Co­ suri efective de reducere şi te energic de toate popoare­
lungirii mandatului tuturor ropa. Mansfield a declarat mitetul pentru dezarmare de încetare a cursei înarmărilor le lumii Nu se poate să nu
SU.A. 'EI .au decis sâ pre­ §i de dezarmare reală. Con­
organelor reprezentative ce­ zinte la alegerile preziden­ că S.U.A şi ţările vest-eu- la Geneva şi-a reluat dezba­ Comentariul zilei provoace îngrijorare consta­
hoslovace de la patru la ropene trebuie sâ facă faţă terile, avînd înscrise pe a­ cluzia firească ce se impu­ tarea câ adevăratele proble­
ne este aceea câ a sosit tim­
cinci ani. ţiale din 1972 sn candidat noilor realităţi ale acestui genda de lucru problemele pul sâ se păşească de la de­ me ale dezarmării — dezar­
propriu. deceniu. definite încă din august 1968 marea generală şi, în primul
CONAKRY. — Un comu­ şi reafirmate prin rezoluţiile sesiune, sâ mai fie evocate convorbirile sovieto-america- claraţii de intenţii, la fap­ rînd. dezarmare nucleară, —
te, la măsuri concrete în a­
nicat ol Partidului Naţional adoptate la sesiunile Adună­ Si măsurile regionale de dez­ ne pentru limitarea cursei cest domeniu. au rămas, de fapt, în stadiul
Democrat din Guineea in­ LONDRA. — Deputaţilor parlamentelor din lumea rii Generale a O.N.U. ee au armare, îndeosebi în Euro­ înarmărilor strategice (SALT) în care se găseau cu un de­
formează că fostul şef al întreagă Je-a fost adresată invitaţia de a trimite Con­ avut loc de alunei : măsuri pa, demilitarizarea completă se reiau astăzi, ft iulie. în ca­ Pronunţîndu-se ferm în ceniu în urmă. O acţiune
forţelor armate guineeze, gresului S.U.A. o declaraţie în favoarea retragerii de încetare a cursei înarmă­ a teritoriilor submarine şi al­ pitala finlandeză, într-un climat sprijinul dezarmării generale, majoră, destinată sâ canali­
România a propus adoptarea
considerat a fi mai favorabil
Noumandian Keita, şi încă din Indochina a trupelor şi întregului material dc , rilor nucleare şi dezarmare te măsuri. după înţelegerea survenită la unui program larg de acţiuni zeze eforturile şi contribuţia
nucleară ; măsuri în dome­
alţi doi ofiţeri superiori au război american. Cererea este cuprinsă înt’r-o petiţie niul nenuclear ; măsuri cola­ Comitetul pentru dezarma­ sfîrşitul lunii oiai între gu­ practice care sâ includă în­ tuturor statelor lumii în di­
recţia dezarmării,
ar repre­
fost arestaţi. Comunicatul semnată de 06 de deputaţi laburişti, un independent terale .de dezarmare; dezar­ re este, astfel, chemat sâ e­ vernele Uniunii Sovietice şi gheţarea bugetelor militate zenta-o. fără îndoială, con­
xamineze o serie de proble­
precizează că cci trei mili­ şi 7 membri ai Camerei Lorzilor din Marea Britanic, marea generală si totală. Ca me cu implicaţii directe asu­ Statelor Unite. Analizînd e­ ale statelor, asumarea unor vocarea unei conferinţe mon­
tari sînt acuzaţi de înaltă în care se subliniază regretul profund al opiniei pu­ şi în sesiunea de primăvară pra unor valori fundamenta­ voluţia convorbirilor, guver­ angajamente ferme de ne- diale pentru dezarmare.
trădare. blice mondiale pentru continuarea războiului în Tn- a Comitetului, în centrul dez­ le cum sînt pacea şi secu­ nele celor două ţări au con­ recurgere la forţă sau ame­ Ţara noastră s-a pronun­
dochina. Petiţia va fi remisă Congresului S.U.A de* j baterilor actualei runde se a- ritatea, progresul şi dezvolta­ venit să-şi concentreze efor­ ninţarea cu forţa, retragerea ţat cu consecvenţă în favoa­
BRUXELLES — Minis­ doi deputaţi britanici, care vor pleca sâptâmina vii- j flâ interzicerea şi distrugerea rea societăţii. Luările de cu- turile în anul în curs în ve­ trupelor de pe teritoriile al­ rea altor măsuri de natură
trul belgian al afacerilor toare la Washington. | armelor chimice şi bacterio­ vînt de pînă acum au făcut derea pregătirii unui acord tor state, lichidarea bazelor sâ favorizeze realizarea unor
externe, Pierre Harinel, va BUDAPESTA. — Jeno Foclt, preşedintele Guver­ logice (biologice), în încerca­ remarcată îngrijorarea a nu­ pentru limitarea desfăşurării militare, desfiinţarea simul­ pasî concreţi pe calea apro­
întreprinde o călătorie în nului Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar, l-a rea de a se supune viitoarei meroase state în faţa perico­ sistemelor âe apărare anti- tană a blocurilor militare. pierii punctelor de vedere
Iordania, Ruanda, Bunindi primit miercuri pe Dumitru Turcuş, ambasadorul Re- j sesiuni a Adunării Generale lului ce-l reprezinlă pentru rachetâ. De ambele părţi se In intervenţia sa la sesiu­ care să faciliteze ajungerea
şi Israel, cu începere de la publicii Socialiste România la Budapesta, in legătură a O N U. un proiect de con­ pacea şi securilatea mondială apreciază câ încheierea unui nea precedentă a Comitetu­ Ia un consens, pe baza că­
17 iulie, s-a anunţat oficial cu plecarea sa definitivă din Republica Populară Un- j venţie pe această temă. Co­ iraţionala cursă a înarmări­ asemenea acord ar favoriza lui de la Geneva, reprezen­ ruia sâ sc treacă la înfăptui­
la Bruxelles. gară. Dumitru Turcuş a fost primit, de asemenea, dc . mitelui dispune deja de un lor (în anul 1970, cheltuielile realizarea unor măsuri şi în tantul ţârii noastre arăta câ. rea praclîcă a dezarmării
Apro Antal, preşedintele Adunării de Stat a RP. Un­ proiect de „convenţie cu pri­ militare în lume au atins ci­ domeniul armelor strategice în urma tratativelor dc dez­ generale şi totale şi în pri­
NEW YORK — Un nou gare. I vire la interzicerea perfec­ fra record de 204 miliarde ofensive. armare din ultimii ani. au mul rînd a dezarmării nu­
partid politic a luat fiinţă ţionării, fabricării şi stocării fost finalizate cîteva acor­ cleare.
armelor bacteriologice (biolo­ dolari) şi acumularea conti- Desigur, reluarea negocieri­ duri cu caracter preventiv-
gice) şi a toxinelor şi distru­ nnş a nOr s!r>r*itrî Hr> lor pe tema dezarmării con­ restrictiv, care prin natura AUREL ZAMFIRESCU
Redacţia i\ administraţia ziar aiul i Deva, str. Dr. Petru .Groza, or. SI Telefoane nr. 1 23 57 $1 115 80. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva