Page 25 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 25
w » .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
ne al R.S. România, Corneliu
Mănescu, în R.P. Polonă
bs Au fost elibera)i cei patru
pescari cubanezi deţinuţi ile
gal de autorităţile americane
0 R 8 ® ir COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al PC R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
I ţg Cadran
ANUL XXIII. * Nr. 5132 VINERI 9 IULIE 1971 4 P A G IN I - 30 BANI
% "nH tn n rtittn n n ttn u m n * w itti/w iw rm n rrn ttrrn tn tn ttn n tn n > \
s to im m IM I/IE M U I E x t e r n AL Propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru educarea marxist-
i c . k p.c i . s i a c o m m m DE M IS IR I
leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii
In ziua de 8 iulie a.c. a avut loc şedinţa co Cu acest prilej s-a analizat îndeplinirea pla
mună a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi nului de stat de dezvoltare a economiei naţiona
a Consiliului de Miniştri, prezidată de tovarăşul le în perioada 1 ianuarie — 30 iunie 1971 ; au
Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului fost, totodată, examinate problemele înfăptuirii AMPLU, STRĂLUCIT $1 ATOTCUPRINZĂTOR PROGRAM DE RIDICARE
Comunist Român, preşedintele Consiliului de şi depăşirii sarcinilor prevăzute pe semestrul al * y
Stat al Republicii Socialiste România. II-Iea al acestui an, precum şi ale pregătirii con
La şedinţă au participat conducătorii orga diţiilor pentru realizarea planului pe anul viitor,
nizaţiilor şi instituţiilor centrale, şefii dc secţii ale adoptîndu-se măsuri corespunzătoare. A '
C.C. al P.C.R., conducătorii organizaţiilor de ma In încheierea lucrărilor şedinţei, a luat cu-
să. vîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
de muzică uşoară, care se nară, partinică, adînc înrădă
Combativitate partinică şi spirit întrec in a cînta pe strune cinată în viaţa şi munca po
porului, care să ilustreze nă
false o muzică lipsită de noi
mă, stridentă, supărătoare. zuinţele. idealurile. împliniri
le şi bucuriile naţiunii româ
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a vizitat revoluţionar în întreaga turii şi artei, ca membru al ne. Nutresc o mare bucurie şi
Ca lucrător pe t'ărîmul cul
activitate poiitico-ideologică Comitetului judeţean de par am deplina nădejde că pro
tid şi conducător al unei in
stituţii care coordonează ac gramul de măsuri propus de
u ita te a cultural-artisticâ din tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
Expoziţia „Realizări şi perspective ale de Comitetul Executiv al C.C. recunoaştem câ nu sint pu spun deschis că se simţea — program pe care sîntem
Recentele măsuri
pentru adevăr ne obligă să
adoptate
să
judeţ, nu mă eschivez
datori să-l transpunem
ne
al P.C.R., pe baza propuneri
ri le colectivelor noastre
de
lor prezentate de tovarăşul ţine cazurile cînd în rindu de mult nevoia ca toate a abătut şi cu pasiune în viaţă
Nicolae Ceauşescu, cu privire muncă şi chiar In rîndurile ceste manifestări pseudocul- — va ridica pe trepte mai
la îmbunătăţirea activităţii membrilor de partid se mai tm-ale sâ fie eradicate. Po înalte cultura şi arta româ
industriei uşoare româneşti" polîtico-ideologice, de educa manifestă încă fenomene ne porul nostru, posesorul unui uă puternice instrumente ide
nească, va face ca aceste do
imens şi Inegalabil
tezaur
gative. Abaterile de la dis
re marxist-leninislâ a mem
brilor de partid, a tuturor ciplina muncii, delăsarea, ne eultural-artistic. oamenii mun ologice sâ slujească cu ade
oamenilor muncii, reprezintă, glijenţa. lucrul de mîntuială cii de astăzi, caic se consa vărat educaţiei comuniste a
in această nouă etapă istori şi lipsa de răspundere, încăl cră cu pasiune edificării so
Unu) din pavilioanele ma sire largă a înlocuitorilor sin prinderea „Metalul Roşu" din maşinilor şi utilajelor, de ri maselor.
relui complex din Piaţa Seîn- tetici. Se arată eâ specialiştii Cluj, care a obţinut medalia dicare a performanţelor lor că a dezvoltării României so carea normelor vieţii interne cialismului în România, au
tcii găzduieşte zilele acestea români au pus la punct o de aur la Tîrgul internaţio tehnice a fost strîns îmbina cialiste. un strălucit şi atot de partid, a principiilor mo dreptul suprem şi trebuie să Prof. CLEMENTE CONSTANDIN
Expoziţia „Realizări şi per tehnologie şi pentru prelu nal de la Viena. De fapt, toa tă eu preocuparea pentru mic cuprinzător program de ac ralei comuniste, a eticii cetă preşedintele Comitetului
spective ale industriei uşoare crarea pieilor din peşte ocea te cele opt invenţii prezenta şorarea consumului de metal. ţiune, menit sâ asigure ridi ţeneşti trebuie înlăturate. Fie beneficieze de o cultură cu judeţean pentru cultură ţi artă
româneşti*'. nic, care pot fi folosite în te dc întreprinderile din a Este necesar— a spus to carea muncii de educaţie, a care dintre noi 1 ştie foarte adevărat socialistă, revoluţio
conştiinţei socialiste a mase
In cursul după-amiezii de joi, maroclunârie şi la încălţă ceastă ramură la principalele varăşul Nicolae Ceauşescu — lor la nivelul măreţelor îm bine că aceste racile aduc
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. mintea uşoară. saloane internaţionale de la ca să acordaţi în continuare pliniri spre care năzuieşte cu grave prejudicii înfăptuirii
împreună cu tovarăşii Manca La standul rezervat secto Bruxelles, Nurnbcrg şi Vie o atenţie deosebită reproicc- fermitate poporul sub steagul sarcinilor economice pe care Oameni cu o conduită politică
Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie rului de încălţăminte din na au fost medaliate, dove-, . tării unor utilaje şi îmbună partidului. le avem de îndeplinit, vicia
Verdeţ. precum şi Ion Cră piele şi din înlocuitori, unde dindu-se şi eu acest prilej tăţirii tehnologiilor de fabri ză viaţa noastră economică şi
ciun, ministrul industriei u sînt expuse modele variate, prestigiul dc care se bucură caţie. astfel îneît să se asi Faţă de valoarea de excep socială, constituie o frînâ în şi etică exemplară
şoare. au vizitat expoziţia, . caic vădesc bun gust şi preo constructorii dc maşini şi u gure o reducere .şi mai sub ţională însemnătate a acestui calea progresului social.
amplă frescă a succeselor din cupare pentru calitate, tova tilaje din industria textilă pe stanţială a consumului de document politic îmi exprim Propunerile tovarăşului
această ramură importantă a răşul Nicolae Ceauşescu dâ ste hotare, spiritul de inven metal. deschis Şi hotârît întreaga Nicolae Ceauşescu pun în O dată cu făurirea obiecti tentă a unor instalaţii. Fap
economiei naţionale, atît în ■indicaţia ca întreprinderile tivitate, puterea de creaţie a Ca rezultat al cercetărilor, mea adeziune de comunist, de faţa noastră, a comuniştilor, velor industriale pc marile tul s-a râsfrînt şi în viaţa
domeniul autoutilârii cît şi al producătoare să organizeze muncitorilor, inginerilor şi al introducerii tehnologiilor om al muncii şi cetăţean. în faţa fiecărei organizaţii de şantiere. în munca de zi cu zi particulară, fiind lezată com
realizării de bunuri de larg magazine proprii de desface tehnicienilor, marele potenţial moderne, al preocupării conti Mă îndeamnă sâ exprim aces partid. îndatorirea de a ac s-a format şi omul nou. El portarea în familie şi socie
consum, precum şi a per re îneît cumpărătorii să aibă de care dispune industria nue pentru dotarea întreprin te sentimente convingerea că ţiona neslăbit pentru întări este rezultanta muncii, a u tate. comportamente soldate
spectivelor sale în actualul posibilitatea să-şi aleagă mo noastră socialistă. derilor cu utilaje (le înalt făurirea societăţii socialiste rea muncii politieo-ideologi- riaşei activităţi politico-edu- nu o dată cu aplicarea de a
cincinal. delele. după gustul lor. eli- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nivel tehnic, la etajul pavi multilateral dezvoltate, ridi cc. pentru a manifesta în toa eative desfăşurate de partid. menzi contravenţionale.
minîndu-se astfel intermedia carea naţiunii noastre socia te împrejurările combativita Există mulţi asemenea oa Plenara activului de par
La intrarea în expoziţie, ceilalţi conducători de par lionului sînt prezentate nou liste. a patriei pe cric mai
conducătorilor de partid şi rii care există încă între in tid şi de stat se opresc dese tăţile din producţia industri înalte .culmi de prosperitate, te partinică, revoluţionară, un meni. foarte mulţi la număr, tid de la Centrala termoelec
de stat li se prezintă, prin in dustrie şi comerţ. Nicolae ori în faţa unor maşini şi u ei uşoare. civilizaţie şi progres sint de profund spirit muncitoresc de pe şantierele Centralei termo trică Mintia a hotârît luarea
T o v a r ă ş u l u i
termediul unei hărţi, dezvol Ceauşescu, celorlalţi conducă tilaje expuse. Unele din ele Sectoarele de confecţii şi conceput numai cu condiţia clasă, de a ne ridica la con electrice Mintia. unor măsuri comune de că
tarea pe care a cunoscut-o tori de partid şi de stat lc se află in funcţiune, ţcsînd, tricotaje, de produse de sti ea toţi membrii societăţii, in ştiinţa comunistului şi cetă Dar. aşa cum subliniază se tre organizaţiile de partid, de
industria uşoară, ale cărei în tricotînd sau efectuînd alte ţeanului adevărat al Româ cretarul general al partidului, sindicat şi U.T.C., de către
treprinderi sînt amplasate pc sînt prezentate in continuare operaţii de specialitate. Oas clărie şi porţelan, jucării şi frunte eu comuniştii, sâ do niei socialiste, aşa cum îl ve în propunerile adoptate dc conducerea tehnieo-adminis-
rezultatele cercetărilor între
vedească o înaltă conştiinţă
întreg cuprinsul patriei. Rod prinse în domeniul utilizării peţii cer explicaţii în legă bunuri casnice, articole (Ic revoluţionară, socialistă, nu dem noi, constructorii Hune Comitetul F.xceutiv al Comi trativă pentru curmarea ma
al politicii partidului de re cît mai largi a maselor plas tură cu caracteristicile teh- îmbrăcăminte demonstrează mai cu condiţia ca întregul doarei. alături de întregul po tetului Central, cu toate ma nifestărilor de indisciplină.
partizare judicioasă a forţe nico-funcţionnlo. cu preocupă prin exponatele prezentate por. în strălucitoarea perso rile succese obţinute pinâ în Ele vizează intensificarea
lor de producţie, de ridicare tice, al perfecţionării conti rile specialiştilor pentru di strădania creatorilor de mo popor să fie educat in spiri nalitate a tovarăşului Nicolae prezent. în numea politico-i- muncii (le la om Ia om. reac-
tul înaltelor idealuri înscri
nue a tehnologiilor şi proce
pe verticala industrializării a selor de fabricaţie din in versificarea lor, corespunză dele. a colectivelor diferite se pe flamura glorioasă a Ceauşescu. deologieă şi cultural-educati- tivizarea gazetelor de pere
tuturor zonelor în actualul dustria textilă, a confecţiilor, tor necesităţilor întreprinderi lor întreprinderi dc a realiza partidului nostru comunist. vâ mai persistă încă o serie te, a celor satirice şi a bri
plan cincinal, în industria sticlăriei. Ele ilustrează fap lor. .sortimente tot mai diverse, CORNEL COVAUOV de lipsuri, deficienţe şi nea găzilor artistice de agitaţie,
uşoară urmează să intre în tul că sînt create posibilităţi Specialiştii arată câ în pre mai atrăgătoare, în spiritul PrincipialiLnlen şi obiectivi secretarul comitetului de junsuri a căror înlăturare în scopul educării sentimen
producţie alte 54 dc între multiple pentru realizarea u zent sînt în curs dc realizare indicaţiilor date in repetate tatea comunistă. respectul partid al I.C.S. Hunedoara constituie o necesitate impe tului (le dragoste faţă de
prinderi moderne. Ele vor nor articole de consum di proiectele necesare fabricării rinduri de conducerea parti rioasă. Cu ci te va zile în ur muncă, al răspunderii civice
spori „zestrea" acestei ramuri, verse, atrăgătoare. în canti în cursul acestui plan cinci dului, personal de secretarul mă. o plenară a activului încredinţate de societate alît
care şi în trecutul cincinal a tăţi mereu sporite. în pas eu nal a încă aproximativ 100 de general, pentru ca industria Cultura şi arta să slujească nostru de partid a analizat în producţie cît şi în afara ci.
cunoscut o dezvoltare deose cerinţele populaţiei. tipuri de instalaţii diferite, uşoară să răspundă în şi mai modul cum se desfăşoară Studiind măsurile propuse de
bit de dinamică. Mărturie necesare acestei ramuri de mare măsură exigenţelor munca politică de masă. a tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
stau noile fabrici, ale căror Ponderea cea mai mare a producţie. populaţiei. gu adevărat educaţiei comuniste preciind că. în centrul preo am tras concluzia că pe li
produse sînt destinate satis expoziţiei o cuprind maşinile Dînd o înaltă apreciere Oprindu-se la standul în cupărilor tuturor au stat e nia întăririi activităţii educa
facerii nevoilor ereseînde ale şi utilajele folosite în aceas succeselor dobîndilc, preocu care sint expuse diferite ti forturile îndreptate spre pu tive trebuie să acţionăm mult
populaţiei : „Argeşana" din tă ramură şi care sînt reali părilor susţinute pentru dez puri de ceasornice, tovarăşul In procesul edificării Româ ce cultura şi arta româneas nerea în funcţiune înainte dc
mai energic în viitor, în lumi
Piteşti, Ţcsătoria dc mătase zate dc întreprinderile Minis voltarea acţiunii de autouli- Nicolae Ceauşescu recomandă niei socialiste, cultura şi că sint chemate sâ fie în n- termene a grupurilor energe na documentului adoptat. Ac-
„Victoria" din Iaşi. Fabrica terului Industriei Uşoare U- larc, secretarul general al conducerii ministerului, spe arta, activitatea culturnl-edu- ceastă clocotitoare epocă de tice, ceea ee a făcut ca orga ţionînd în acest fel vom ob
de tricotaje de lînă din Bu ni'tăţile au fost dotate cu u partidului subliniază faptul câ cialiştilor prezenţi să se trea cativă de masă. prin varieta transformări sociale — in nizaţiile de partid ca şi cele ţine rezultate mai bune în
cureşti, Filatura pentru fire tilaje (le înalt nivel tehnic, este necesar ca asemenea ma că mai rapid la diversifica tea şi eficacitatea formelor strumente de luptă ale parti de sindicat, U.T.C. şi condu
din fibre chimice şi bumbac peste 59 la sută din totalul şini şi utilaje sâ fie realiza lor de manifestare, s-au a dului pentru modelarea soci cerile administrative sâ nu sc producţie şi, mai ales. vom
de In Olteniţa, Tăbâeăi ia mi războaielor fiind înlocuite cu te în primul rînd în fabrici rea producţiei pentru ca ce firmat şi sint chemate sâ se alistă a conştiinţei oamenilor mai ocupe cu suficientă răs crea oameni cu o conduită po
nerală din Corabia. Fabrica maşini automate, ceea ee a le şi întreprinderile ministe tăţenii sâ găsească în ma afirme lot mnî mult, ca fac muncii, de propagare în ria pundere de latura educativă litică exemplară, cu o înaltă
de talpă şi încălţăminte dc condus la creşterea cu mai rului. întrucît colectivele a- gazine cele mai diferite tipuri torii dc bază ce concură la dul lor a filozofiei marxîst- a activităţii lor. Comuniştii ţinută etică.
cauciuc din Drăgăşnni. Fabri bine de 50 In sută a produc inclusiv ceasuri de mînâ de formarea conştiinţei socialis lcniniste. Chiar în viaţa cul- au apreciat câ aceasta este u
ca de articole de sticlărie din tivităţii muncii. Sc arată eâ eestora cunosc cel mai bine producţie românească. te n poporului, la modela lural-artistîcâ a judeţului na dintre cauzele pentru ca Ing. IERONIM RUSAN
Bucureşti. Fabrica de confec întreprinderile Ministerului necesităţile producţiei, cerin Apreciind calitatea unor rea omului înaintat demn de nostru, ca sâ nu mergem mai re au apărut acte de indisci director general al
ţii din Vaslui şi altele. Un Industriei Uşoare asigură în ţele de dotare tehnică pentru mărfuri, tovarăşul Nicolae plină, de părăsire a locului întreprinderii electrocentrale
prezent mai bine de 50 la a fabrica mărfuri noî. în pas măreaţa epocă pe rare o stră derparfe, avem din aceste de muncă, nesupravegherc a- Deva
mare număr din întreprinde sută din necesarul de maşini cu cerinţele modei Totodată, Ceauşescu atrage totodată a batem. puncte de vedere exemple ne
rile existente au fost moder pentru întreprinderile din tovarăşul Nicolae Ceauşescu tenţia conducerii ministerului In virtmtea acestei reali gative. Se manifestă carenţe
nizate şi rcutilate, fapt ee o acest sector fabricînd aproa a dat indicaţia ca între Mi sâ manifeste exigenţă spori
glindeşte procesul continuu pe 300 de tipuri. nisterul Industriei Uşoare şi tă faţă dc finisajul şi cali tăţi, apreciez propunerile to în alegerea repertoriului, ten Arta filmului — factor
dc perfecţionare şi moderni celelalte ministere economice, tatea materiei prime a ţesă varăşului Nicolae Ceauşescu, dinţa spre prezentarea unor
zare al acestui sector, valori Pe parcursul vizitei sînt în special ale Industriei Con turilor de bumbac, tricotaje prezentate Comitetului Exe piese muzicale şi de altă na
ficarea superioară a resurse prezentate oaspeţilor cele mai structoare de Maşini şi In lor, stofelor, încălţămintei, cutiv al C.C. al P.C.R.. ca tură care nu răspund exigen important in educarea
de ţesut,
moderne războaie
lor de materii prime maşini de tricotat, de cusut dustriei Chimice, să există o pentru ca în comerţ să se un ansamblu de idei teore ţelor, preocupărilor şi intere
Mari grafice înfăţişează re pentru textile şi încălţămin mai strînsâ colaborare. în afle numai mărfuri de cali tice şi măsuri practice de selor culturale ale publicului
zultatele obţinute pe linia te, realizate de întreprinde scopul producerii de maşini tate superioară. subliniind covîrşifoare însemnătate pen larg. In unele cenacluri lite comunistă a maselor
creşterii şi diversificării pro rile „1 Iunie4' din Timişoara, su utilaje, de materii prime necesitatea adaptării întregii tru activitatea cultural-nrtis- rare şi în unele tipărituri se
ducţiei. Sint semnificative re „Metalul Roşu" din Cluj, în atît pentru necesităţile inter activităţi a întreprinderilor la tică. pentru lichidarea defi vehiculează abundent preţio Arta filmului joacă un rol
zultatele din ultimul cincinal, treprinderea de utilaje din- ne cît şi pentru export. în cienţelor care mai persistă zităţi poetice care nu au ni deosebit de important în e juste concluzii de ordin e-
cînd s-a obţinut o producţie Tîrgu Mureş, „Nicovala" din deosebi în direcţia realizării gustul şi cerinţele cumpără in acest domeniu. mic comun nici cu poezia au ducarea comunistă a maselor, tic sau estetic, De aceea tre-
suplimentară dc 1-1 miliarde Sighişoara. torilor. Cu îndreptăţire trebuie sâ tentică, nici cu realitatea me bute sâ existe o preocupare
lei. tin ritm anual de creş instalaţiilor şi aparatelor c- spunem cA deşi pe târîmul leagurilor pe oare trăim şî in lărgirea continuă a ori atentă şi plină de răspunde
tere de 11,6 la sulă. o spori Se relevă o serie de reali lectronice şi de mecanică culturii şi artei am obţinut muncim, cu viaţa şi munca zontului spiritual al tuturor re din partea lucrătorilor in
re a productivităţii muncii dc zări în acest domeniu obţinu fină. o seamă de rezultate presti oamenilor cărora lî se adre generaţiilor. Bazat pc o înal stituţiei noastre, a părinţilor,
30.9 la sută şi o depăşire a te de întreprinderile de tex Se subliniază în discuţii eă (C ontihuore In p a g . a 4*d) gioase. acest domeniu este sează. Avem, de asemenea, tă principialitate revoluţio a organelor şcolare, a orga
volumului de export cu 04.5 tile şi încălţăminte prin auto- acţiunea de diversificare a încă deficitar faţă de ceea formaţii artistice mai ales nară documentul prezentat de nizaţiilor de masă în orien
la sută Produsele industriei dotare. Fabrica de ace din tovarăşul Nicolae Ceauşescu tarea acestei categorii de
uşoare româneşti sînt expor Bucureşti, de exemplu, este Comitetului Executiv al CC. spectatori, privind alegerea
tate astăzi în 72 de ţări. dc evidenţiată ea fiind înzestra al P.C.R. cuprinde şi jaloa şi justa interpretare şi înţe
pc toate continentele lumii. tă aproape în totalitate eu nele care trebuie sâ stea la legere a conţinutului opere
maşini produse în cadrul în
Rezultate apreciabile sînt treprinderii. baza activităţii de difuzare a lor cinematografice vizionate.
consemnate şi în privinţa îm filmelor, a alcătuirii pro Difuzînd filmul de 16 mm
bunătăţirii sortimentelor şi Atrage atenţia în standul gramelor cinematografelor, Un pentru reţeaua cinematogra
a diversificării producţiei, maşinilor şi utilajelor pre de trebuie sâ predomine cre fică din sate şi comune, pre
sarcini de mare importanţă zentate linia tehnologică com PRIMA ZI A MANIFESTĂRILOR aţiile cinematografice româ conizăm intensificarea activi
pe care conducerea partidu pletă pentru realizarea în neşti şi cele mai valoroase o tăţii cu filmul documentar,
lui şi statului le-a pus în fata călţămintei. Se relevă că uti pere din producţia cinemato care sâ vină cu mai multă
industriei uşoare. Specialiştii lajele asimilate în ultimul grafică mondială. asiduitate în sprijinul preo
Institutului dc cercetări tex timp pentru acest sector au A U R E L B U L Q A R K A j ŞTEFAN ALMAŞAlf, Pe bună dreptate. docu cupărilor politice, profesiona
tile arată eă o serie de pro permis industriei pielăriei să secretar al Comite Ieri, la Deva, s-a deschis cea de o ll-a ed/ţie o mentul de partid dă o apre
cedee noi au contribuit Ia producă noi sortimente (le în ,Colocviilor ziaristice", organizate de Filiala Deva secretar al Comite ciere negativă producţiilor co le, ale locuitorilor satelor.
dezvoltarea bazei de materii călţăminte. tului judeţean de Uniunii Ziariştilor din Republica Sociolistă Româ tului judeţean de merciale care propagă vio Desigur, cu sprijinul şi în
prime, la elaborarea unor In discuţiile dintre oaspeţi partid: „Hunedoara* partid: „Judeţul Hu lenţa, vulgaritatea, modul şi drumarea organizaţiilor de
tehnologii moderne în vede şi gazde se subliniază câ pen nia şi Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. concepţiile de viaţă burgheze, partid, avind colaborarea rod
rea folosirii mai. raţionale a tru ridicarea nivelului tehnic file de m onograflc"- desfăşurate la Deva. Petroşani şi Hunedoara, ma n ed oara în persp ec nică a acţivului cultura!,
lîniî şi bumbacului, a îmbu al producţiei, pentru îmbu ex punere nifestările primei zile ou oferit prilejul unor intere indiferent sub ce haină aşa- vom reuşi sâ îmbunătăţim ac
nătăţirii calîlăţii produselor. nătăţirea calităţii produselor, sante întilnirî ale oamenilor muncii cu conducători tiva cincinalului'4 — zis artistică s-ar ascunde. tivitatea de difuzare şi pro
In discuţiile cu cercetătorii specialiştii au făcut o serie Presa com unista întllnlre cu c e lâ |e n ll Avem in vedere câ o mare pagandă cinematografică, spre
sînt subliniate şi rezultatele dc inovaţii şi raţionalizări de oi organelor locale de partid şi de stat. parte a spectatorilor noştri operele partinice, revoluţiona
obţinute de specialişti din 0 deosebită importanţă. Mul Hune dor e ană - pre m unicipiului Deva o constituie tinerelul, elevii, re. pentru a contribui în şi
sectorul pielăriei şi cauciu te inovaţii ale specialiştilor zenta acttvâ In pro S p ectacol In a v a n şcolarii. Cunoaştem atraclivî- mai mare măsură la forma
cului. care au pus la punct romăni din industria uşoară tateo pe care o exercită asu rea şi dezvoltarea conştiinţei
în ultimul timp o serie de au fost medaliate în cadrul p a g a rea cuvlnflulul prem iera prezentai pra tineretului filmele dc socialiste a maselor.
metode moderne de tâbăcire unor tirgurî internaţionale. partidului" — sim po Pagina a I acţiune. Dar la această vir-
a pieilor, noi tipuri de colo Se prezintă printre altele ma de ansam blul artis stâ. |a un asemenea nivel de Prof. EMERIC HOROVtTZ
ranţi pentru vopsirea blănu şina de tricotat degete pen- zion tic „Hafegana" cunoştinţe şi experienţă de director ol întreprinderii
rilor şi prelucrarea pieilor de 1 ni mănuşi realizată de ing. viaţă, nu întotdeauna tinerii cinematografice a judeţului
bovine, de producere şi folo Virginia Juncu de la între reuşesc sâ tragă cele mai Hunedoara