Page 26 - Drumul_socialismului_1971_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 132 • VINERI 9 IULIE 1971

Editura politică a început publicarea colecţiei
Complexul de laboratoare— factor determinant I B" relor" pornite pe ur-
xpediţia
^cutezăloa-
™“ * mele istoriei Apuse-
nilor s-n încheiat. După ce „Biblioteca organizării
ne-au ţinut la curent prin
profesorului
intermediul
in modernizarea procesului de invaţamint Marius Constantinescu, co­
mandantul lor, cu fazele
de frumuseţe şi curaj ale
expediţiei, membrele echi­ şi conducerii ştiinţifice"
pajului „loan Corvin" s-au
■Modernizarea procesului in- boratorul de biologie prin în­ onat din vată, noi ne-am gîn- plârie al şcolii, cu prize de cu­ întors cu bine acasă şi cu
stVuctiv-educatlv impune cu chiderea unul coridor în care dit să folosim perna de aer, rent electric ele. De altfel, în „sacul" plin. Banda de mag­
acuitate transformarea actu­ s-a instalat materialul di­ mai simplu de realizat şi în perioada de la începutul anu­ netofon a imortalizat piese In condiţiile contemporane, demîna tuturor celor intere­ zarea lor în numai eîteva
alei săli de clasă Sn labora­ dactic in dulapuri-vitrine şi acelaşi timp mai ieftin. Re­ lui şcolar, atelierele noastre dedicate conducătorilor răs- In care gradul de complexi­ saţi In perfecţionarea activi­ zile dc la apariţie. In cadrul
tor specializat în care cei mesele de lucru, Ca material zultatele au fost aceleaşi. au funcţionat doar pe linia tate a problemelor ce se cer tăţii economice o suită de aceleiaşi colecţii se află sub
doi factori — educatorul şi didactic erau folosite obiecte­ Munca mai grea. de fixare aulodotăni. in ele elevii con- rezolvate a crescut vertiginos, lucrări menite să informeze tipar, şi vor apărea în scurt
elevul — să găsească atmo­ le confecţionate de către pro­ a grinzilor şl prinderea seîn- fecţlonjnd mese, tnbureţi, adaptarea continuă a metode­ asupra unor probleme com­ timp, lucrările „Metode mo­
sfera. cadrul propice predă­ fesori sau procurate pe plan durilor, de întindere a tapi­ rafturi metalice, halate. [n feeria lor de conducere a econo­ plexe pe care le ridică orga­ derne de determinare şi ana­
liză a preţului de cost"
dc
rii şi înţelegerii cunoştinţe­ local'’. seriei, am realizat-o cu spri­ La realizarea complexului miei naţionale, în ansamblul nizarea şî conducerea ştiinţi­ C. lacobovici-Boldişor; „Ele­
lor specifice unei anumite — Cum a apărut ideea a- jinul părinţilor şi al elevilor de laboratoare o contribuţie ei, In noile fenomene ale vie­ fică, să înlesnească cunoaşte­ mente de ergonomie aplîcală"
rea
normelor,
principiilor,
discipline şcolare. Aceasta menajârii laboratorului video- de la seral şi zi. deosebită şi-au adus-o labo­ Apusenilor ţii social-economice, perfec­ tehnicilor, metodelor şi sis­ de Virgil Angheleseu ; „Echi­
presupune prezenţa materia­ rantul Viorel Neag, profeso­ ţionarea conducerii şi organi­ temelor izvorîte din genera­ pa de conducere în unităţile
lului didactic corespunzător rii Vasile luşan, Florin Flo- zării la toate nivelurile acti­ lizarea experienţei de condu­ economice" de Costin Mur-
— planşe, aparate de proiec­ ren, Zorina Timar, Aurelia vităţii umane devine o con­ cere şi organizare a între­ gcscu, precum şi următoare­
ţie, diafilme, mulaje, apara­ Filîp, laboranta Mnria Ocoş, coalei de la 1784, revolu­ diţie obiectivă pentru spori­ prinderilor moderne, să sensi­ le traduceri : „Formarea şi
te acustico-video, masă de Tribuna experienţei înaintate maiştrii Traian Nichifor şi ţiei din 1848. „Din Grosuri, rea generală a eficienţei e­ bilizeze cadrele de conduce­ perfecţionarea cadrelor de
lucru adaptată la nevoile Cornel Dan. Lor li s-au adău­ admirind peisajul splendid conomice, re din economic la valenţele conducere” (din limbile en­
speciale ale disciplinei res­ gat un număr mare de pă­ al munţilor, însoţite şi de Ţinînd seama de implicaţi­ noi pe care le comportă con­ gleză, franceză, italiană) ;
pective, posibilităţi de comu­ rinţi şi elevi de la seral şî zgomotul fierăstrăului me­ ile pe care le are conduce­ ducerea pe baze ştiinţifice în „Organizare — gestiune —
nicare individuală elev-pro- zi. canic al tăietorilor de rea pe baze ştiinţifice asupra condiţiile actuale şl să sti­ memorator", voi 2, de Jean
folosiri; raţionale a potenţia­
fesor ete fonic, la această oră cunos­ Un sprijin deosebit s-a pri­ — Ce v-aţi propus pentru lemne, am părăsit judeţul muleze gîndirea, cercetarea Gerbier şi C. Aimard. „En­
La Liceul din Simeria pro­ cut în judeţ, şi cum a fost ea mit din partea I.C.S.H., pnn anul şcolar viitor pe linia Hunedoara pentru a ajunge lului economiei naţionale, şl practica românească în do­ ciclopedia conducerii şi or­
blema amenajării şi moderni­ materializată ? intermediul căreia am procu­ modernizării continue a pro­ în satul aceluia care a fost Conferinţa naţională a P.C.R meniul respectiv. ganizării ştiinţifice”, editată
Avram lancu — imortali­
zării laboratoarelor şcolărea ~ Ideea amenajării unui rat conducta necesară la in­ cesului instructiv-educativ ? zat in lucrurile cuprinse din decembrie 1967 a iniţiat Căutînd să răspundă nece­ de Cari Heye! (S.U.A.).
un amplu program de ridi­
preocupat colectivul de ca­ astfel de laborator a apărut stalaţia electrică executată — In momentul de faţă ne in emoţionanta casă me- care, pe o treaptă calitativ sităţilor de informare în do­ De asemenea, se nflâ în
dre didactice şi elevi încă o dată cu vizita făcută la tot de către noi şi Inspecto­ gindim la realizarea claselor- morială-muzeu, In aminti­ superioară, a proceselor de meniul conducerii şi organi­ pregătire următoarele lucrării
cu njult timp in urmă. Amă­ liceele din Turda şi Oradea, ratul şcolar judeţean (care, cabinet pe secţii (reală şi rile împletite cu fir de zării ştiinţifice, colecţia a de­ „Dimensionarea optimă a în­
nunte ne prezintă directorul care posedau încă de pe a­ pe lîngă fondurile băneşti, umană) cu semidotare. Prin legendă ale localnicilor. conducere şi organizare, iar butat cu publicarea a trei treprinderii" de Ioniţâ Oltea-
şcolii, Traian Groza. tunci laboratoare video-foni- ne-a repartizat' şi un aparat semidotare înţelegem posibi­ Acum, la sfirşit de drum, Plenara CC. al P.C.R. din lucrări originale i „Structuri mi şi R. Dootz; „Probleme
10-11 februarie 1971 a hotâ-
„La realizarea lor s-a tre­ ce. Din discuţiile purtate cu de proiecţie pe 16 mm şi di­ lităţi de obscurizare. prezen­ ele ţin să mulţumeas­ organizatorice ale întreprin­ actuale ale conducerii între­
cut prin anii 1959—1960, cînd cadrele didactice de acolo, verse alte aparate). S-a ajuns ţa epidiascoapelor. aspecto- că tuturor celor ce, fn- rît crearea, pe plan naţional, derii moderne" de Ioniţâ Ol- prinderii (Congresul al XV-
a unui sistem de perfecţio­
se punea pentru prima dată privind modul de funcţionare, astfel, ca în momentul de mateior şi posibilităţilor de ţclegind scopul expediţiei, nare a pregătirii tuturor sa­ teanu, „Marketing — prospec­ Ica al CI.OS.)" sub redacţia
problema politehnizării pro­ .procurarea materialelor şi a faţă, laboratorul vâdeo-fonic comunicare individuală elev- le-au ajutat in realizarea lariaţilor. tarea pieţei1* de Mihai C. De- Paraschiv Başturea; „Retro­
cesului jnstructiv-educativ, A­ aparaturii, ne-am dat 3eama să cuprindă 40 de cabine, po­ profesor, materialul didactic lui, îndeosebi cadrelor sa­ Experienţa acumulată în metrescu şi „Conducerea şti­ spectiva şi prospectiva condu­
tunci am construit împreună că putem construi unul şi la sibilităţi de comunicare in­ necesar. Vom avea un a­ nitare din Buceş, Blăjeni decursul ultimilor ani, atît în inţifică a întreprinderii" scri­ cerii întreprinderilor” de
cu elevii ateliere de strungă- şcoala noastră Cu sprijinul dividuală profesor-elev, o m a­ vantaj în plus la data cînd şi Baia de Criş. ţara noastră cît şi pe plan să de un colectiv de autori Constantin Pintilie ; „Cerinţe
rie, timplărie, auto. Cu acest elevilor s-a trecut la fapte. să de comandă, magnetofoane, se va realiza radioficarea Expediţia a luat sfirşit, mondial, demonstrează clar cărora le-au urmat traduce­ psihologice pentru conduce­
.prilej, profesorii şi elevii au Faţă de laboratoarele aminti­ pikup-urî, televizor teleco­ şcolii. dar echipajul îşi continuă că, în vederea obţinerii unor rile t „33 de principii dc con­ rea întreprinderilor” de Anton
ânvăţat să strunjeascâ, să su­ te, noi am căutat în plus să mandat, aparat de proiecţie. Roadele pe care le va adu­ activitatea de selecţionare rezultate pozitive, de pe ur­ ducere a întreprinderii (me- Tabachin ; „Aplicaţii ale sis­
mcnto-ul
directorului)"
dc
deze şi să execute material rezolvăm problema extrem de Aceasta poate servi în cele ce complexul de laboratoa­ a materialului, retuşind ma investiţiilor făcute în cele ICarl Stefanic Allmayer (Aus­ temului Informaţional In e­
didactic complex. Trebuie a­ importantă a semnalizării mai bune condiţii învăţării re. clasele-eabinet, fără îndo­ schiţe, grupînd colecţia de mai moderne utilaje, este ne­ tria) şi „Organizare, condu­ conomie” ; „îndrumătorul ex­
mintit acest fapt deoarece Sn şi comunicării elev-profesor, •limbilor străine, dar şi altor ială, nu vor intim a să se a­ folclor adunată, transcriind cesară formarea unor cadre cere memorator", voi. I dc portatorului” ctc.
perioada de care e vorba prin instalarea unui sistem materii. rate. Ele se vor materializa motivele naţionale culese, deosebit de competente în or­ Jcan Gerbier şi C. Aimard Succesul de librărie nl pri­
s-au pus bazele laboratoare­ complicat de circuite şl a sta­ Lui 1 se adaugă 3 laboratoa­ în creşterea volumului de alcătuind schiţe pentru ex­ ganizarea conducerii produc­ melor volume, aprecierile po­
lor de fizică şi chimie do­ ţiei de tip Werfix, realizată re de fizică, unul de biologie cunoştinţe acumulate de că­ poziţia ce va urma. Va fi ţiei şî a muncii, în luarea (Franţa). Aceste lucrări s-au zitive ale criticii dc specia­
tate fiecare cu cîte o maga­ de un profesor de la noi. şl altul de chimie ce se în­ tre elevi, in apropierea pro­ o adevărată cronică inedi­ deciziilor de conducere. Nu­ bucurat de aprecierea una­ litate şi ale cititorilor ne în­
nimă a specialiştilor şi a pu­
zie de materiale proprie. A­ Fondurile necesare le-am ob~ globează într-un modern com­ cesului instructiv-educativ de tă a celor peste 216 km mai în condiţiile unei condu­ blicaţiilor de specialitate, dreptăţesc speranţele că ■ a-
ceastâ colecţie
putea fi
va
menajarea lor a devenit po­ ţinut de la Inspectoratul şco­ plex. Fiecare posedă mese realităţile şi experienţa vie­ parcurşi prin feeria Apu­ ceri şl organizări competen­ fapt ce a determinat epui­
sibilă prin zidirea unei noi lar judeţean. Faţă de labora­ de lucru dotate cu aparatura ţii. senilor. continuată şi in următorii ani.
aripi a clădirii liceului. In torul din Turda, care avea necesară, confecţionate sau te, printr-o pregătire Intensă
scurt' timp am realizat şi la­ stratul fono-izolator confecţi­ adaptate în atelierul de tîm- M. BODEA şi o perfecţionare permanen­
tă a conducătorilor şi organi­
zatorilor, întreprinderile do­ 19,20 moi dc seri ;
tate cu mijloace tehnice de 19,30 Telejurnalul de scară.
înalt nivel pot realiza pro­ Sport ;
ductivitatea muncii scontată. 20.10 ITcflcctor ;
A început examenul Pornind de la aceste con­ l*,00 Tnlcşc'ald. Consultaţii
pentru examenele de ad ­
siderente, Editura politică a mitere. Chimic: neactll 20.SS Panoramic ştiinţific. Prog-
no*n Iii ştiinţă $i tehno­
iniţiat publicarea colecţiei organjeo (II. Istorie : logie ;
„Biblioteca organizării şi con­ România pc drumul con­ 21.10 Film artistic. „Subiect
de admitere în şcolile ducerii ştiinţifice", în care 18,00 Câminul ; poiUru o schiţa", Cu NI-
strucţiei socialismului;
şi-a propu6 să publice atît
Itolal
Grlnko,
Marina
lucrări originale cît şi tradu­ Vlady ;
18,30 Lumea copiilor. Ecranul
ceri ale unor studii valoroa­ cu plslcufe ; 22,33 Telejurnalul de noapte;
profesionale se din literatura mondială de 19,10 Tragerea Loto ; 22,45 Închiderea emisiunii.
Scopul colecţiei
specialitate
este, aşadar, de a pune la în-
Emoţii pe culoarele şcoli­ terizează învâţâminlul nos­
lor • profesionale miniere ! tru), ci faptul că absolven­
Miercuri, ja primele ore ale ţii şcolilor profesionale au domnitei Ralu („Cultural") ;
dimineţii, peste 900 de ab­ in faţa lor largi şi frumoa­ Colectivul de muncitori, l.ONEA: Doi bărba(i pentru n
solvenţi ai şcolilor generale se perspective de viitor. ingineri şi tehnicieni din CINEMA moarte („Minerul"); Republi­
(„7 Noiembrie");
ca fetelor
Inmcdorene, în postura can­ Dind dovadă de temeinice cadrul Proparaţici cărbu­ ANINOASA: Ou Italian In A-
didaţilor emoţionaţi, au lu­ cunoştinţe de specialitate şi nelui Lupeni, acordînd o inerica („Muncitoresc**); PF>
at loc în bănci, năzuind de cultură generală, se inte­ deosebită atenţie îmbunătă­ TRILA! Iubirea strict oprită
VULCAN:
(„Muncitoresc");
prin concentrarea în faţa grează uşor în producţie, ţirii calităţii cărbunelui şi DEVA: Dă-l Inulnte, coxvboyî Haiduci) lui Şaptccal („Mun­
(,,Patria**) ; Cinci pentru Infern
probei de matematică la obţin rezultate bune în ac­ preparării acestuia cu o („Arta”); SIMERIA: Colonia citoresc"); UlţlCAM: Fru­
moasa
meseria de miner. tivitatea lor, mulţi dintre In Ioc de catedră — pupitrul dc comandă, sau drumul spre un InvAlAmint modern- L.inflcri („Mureşul") ; HUNE­ lembrlc**); Vprvara („7 No.
IM-
BARBATENP
In fotografie, aspect din laboratorul vldco-fonlc realizat ia Liceul din Simeria.
Examenul de admitere ei devenind fruntaşi, inova­ DOARA: Esop („Siderurgls- iima noapte a copilăriei („6
tul"); Apa ra un bivol negru
din acest an nu e uşor; tori, raţionalizatori. Şi nu („Constructorul"); CALAN: August"); ORAŞTIE; Elibera­
rea — seriile I-II („Flacăra");
concursul presupune (de a­ sînt’ puţini cei care urmea­ Pan Wolodyjowsk! — Eerillc GEOAGIU-BAI: Omul din Sler-
ceea e concurs) o mare do­ ză paralel cursurile serale Succesele I—H („ll Iunie") ; TELIUC: ra; HAŢEG; Mexic *70 („Popu­
lar"); Bn A D : Profesorul in­
ză de... concurenţă. In sec­ ale liceelor teoretice. CONCURS OI SUBIECTE CINEMATOGRAFICE Canarul şi viscolul („Mine­ fernului („Steaua roşie"); GU-
ţiile de profil ale şcolilor Am vizitat recent Şcoala rul"); PETROŞANI: Sunetul RABARZA; Cu dirijabilul spre
profesionale miniere, numă­ profesională minieră din preparatorilor muzicii — seriile l—II („7 Polul Nord („Minerul"); ILlA:
rul candidaţilor depăşeşte Lupenî. Despre dotarea ma­ mentalităţilor retrograde, a Noiembrie"): Al 8-lea („Re­ B.D. intră In acţiune („Lumi­
pe cel al locurilor existen­ terială a acestei instituţii Iii condiţiile sporirii pro­ cinematografîce pentru filme inerţiei şi a rutinei, afirma­ publica") ; LUPENI: Zestrea na").
te. De pildă, la Şcoala pro­ ce s-ar mai putea spune ? ducţiei cinematografice naţio­ de lung metraj. rea personalităţii creatoare a din Lupeni
Competiţia esle
fesională minieră Barza, Laboratoarele şi atelierele nale, pînă la 25 de filme a­ tuturor iubitorilor deschisă
filmului
nual, încă din anul 1972, şi
pentru clasele „strungar", „e- utilate „la zi" în spiritul e­ în dorinţa de a promova un românesc, profesionişti şi nc- omului, aspectele variate ale
lectrîcian întreţinere şi re­ pocii noastre tehnico-con- profesionişti. Studioul aşteap­ vieţii din uzine, de pe şanti­
PROGRAMUL II: 6,00-8.03 Pro­
paraţii" sau „lăcătuş meca­ tem.porane reprezintă atuul număr cit mai mare de filme tă scenarii cu un bogat con­ ere, de la sate, din şcoli şi gram muzical de dimineaţă; 8.05
nic în industria construc­ viitorului meseriaş miner. inspirate din realităţile de ţinut educativ, mobilizator, facultăţi, din familie, proble­ eficienţă economică spori­ Tot înainte; 8,20 Mari interpreţi
ţiilor de maşini" un loc e­ Dar ceea ce ne-n surprins astăzi ale patriei noastre, izvorîte dinlr-o tematică de matica specifică a tinerelului tă, a obţinut în primul se­ — Serglu Celibldache; 0.40 Dan­
suri din operete; 0.00 Mic album
ra vizat de.. 3 candidaţi. nscultînd atunci explicaţiile care să evoce în imagini vii, mare diversitate : noile rela­ şi copiilor, întreaga activita­ mestru al anului rezultate de madrigale; 9,10 Curs de lim­
te de desâvîrşire a construc­
emoţionante, aspecte ale vie­
meritorii. Acestea sînt de­
Aceeaşi concurenţă o întîl- directorului şcolii, ing. ţii şi muncii constructorilor ţii social-politice caracteris­ ţiei socialiste, sub îndruma­ monstrate de substanţialele ba spaniolă; 9,30 Buleun dc ştiri;
9,35 Orchestra de piuzicâ popu­
nim şi la Şcoala profesio­ George Filip, a fost „amă­ socialismului, Studioul cine­ tice societăţii noastre, proce­ rea Partidului Comunist depăşiri obţinute la princi­ PROGRAMUL l: 6,0f> Mu/,icâ şl ac- larâ „Mezeşul" din zalău; tn.nn
nală minieră din Petroşani, nuntul" că : „totul a fost matografic „Bucureşti" lan­ sul de formare a conştiinţei Român, astfel îneît, în ansam­ palii indicatori economici. tualilâU: 9,30 Memoria pâmlntu- Maiineu teatral; U.4J Fantezii
lul românesc (reluare); 10.00 Bu­
unde cei 482 de candidaţi realizat de noi — adică de sează un concurs de scenarii socialiste, lupta împotriva blu, filmele de actualitate Astfel, planul producţiei letin de ştiri; 10,05 Muzicâ popu­ din operete; 11,55 Ştiinţa la zi;
12,03 A-
12.00 Buletin de ştiri;
încearcă să ocupe cele 355 elevii şcolii sub conducerea ale Studioului cinematografic marfă a fost depăşit cu 2 lara din Oltenie; 10,30 Fonoteca vanprcmlerâ cotidiană; 12.15 Me­
Buletin
li.00
de
pentru
copii;
de locuri libere. Numai la corpului didactic. (Despre al­ „Bucureşti" să ofere o imagi­ la sută, economiile la pre­ ştiri; 11,05 Din folclorul muzical lodii populare executate la di­
ferite instrumente: 12,10 Recital
clasa „frezor-rabotor-morte- te aspecte şcolare remarcate ne grăitoare a dinamicii so­ al popoarelor; 11,lS Consultaţie Julle Drlscol şl Frank Sinatra;
zor" s-au înscris 104 can­ aici se poate consemna baza C R O N I C Ă cietăţii noastre, a spiritului ţul de cost şi beneficiile Juridică; 11.25 Medalion coral 13.00 Radiojurnal; 13.15 Varietăţi
12.00 Discul
Constantin Baciu;
didaţi. Locuri ? Doar 30.. sportivă a şcolii cu care viu, activ care caracterizează suplimentare ridieîndu-se zilei: Ellianne Dambro; 12,10 Un muzicale; i4,co Buletin de ştiri:
14,05 Melodii populare; H.30 Odă
De fapt, în ce constă a- s-ar mîndrî — fără nici o Pentru lipsurile în organi­ buleţ, directorul general al mersul ei ascendent. la 200 000 Ici şi respectiv interpret şi rolurile sale.* Cornel limbii române; 15,00 Muzică u-
svavru: 12.30 Tntllnlre cu melo­
15,20
Soarâ de ion Cristinolu;
fracţia exercitată de şcoli­ exagerare — chiar cea mai zarea desfacerii mărfurilor, Direcţiei generale comer­ Scenariile vor fi prezentale 1 milion Ici, iar cenuşa dia popularâ şi Interpretul pre­ •Toourl populare; 15,30 Radlo-şcoa-
le profesionale de toate ca­ ambiţioasă şconJă sportivă în gospodărirea şi păstrarea ciale a municipiului Bu­ în 50-60 de pagini dactilogra­ ferat. i3,oo Radiojurnal; 13.15 A- lâ; 10,00 Radiojurnal; 10,15 Con­
tegoriile asupra tinerilor ? din ţară !). fondului de marfă, precum şi cureşti, Dimitrie Iacoviţă, fiate, care vor f; expediate în cărbune special pentru vanpremlerâ cotidiană: 13,27 Cln- certul nr. I In Sol minor pen­
tecul e pretutindeni: 14.00 Com­
tru plan şl orchestră de Felix
Cauzele sînt multe. In pri­ Cadrul în care se reali­ pentru nerespectarea reguli­ şeful Inspecţiei comerciale de pînă la dala de 15 septembrie cocs a fost redusă cu 0,2 pozitorul sâplămlnll — P I. Cenl- Mendelssohn Barlholdy; iG.S.'i
kovschl; 14.40 Din cele mat cu­
mul rînd, la aceste şcoli e- zează astăzi învăţâmîntu) lor de igienă la desface­ stal a municipiului Bucu­ )971, pe adresa Studioul cine­ puncte. noscute meindll populare; 15,00 Sfatul medicului; 17.00 Buletin de
levij beneficiază de un sub­ profesional şi tehnic atra­ rea produselor agroalimcn- reşti, şi Andrei Kelemen, şe­ matografic „Bucureşti", Piaţa Dintre factorii care au Buletin de Ştiri; 15.05 Revista e- Ştiri; 17,05 Album de muzică
populară; 17,30 Teatru serial: 17.50
stanţial sprijin material ; ge ca un magnet aspiraţiile tare constatate cu ocazia vi- ful Inspecţiei sanitare de stat Scînteii nr. I, sector l, cu contribuit la înregistrarea conomicâ: 15.30 Poginl vocale si Muzicâ uşoară; 18.00 Publicitate
datorită perfecţionării pro­ tlnărului absolvent al şcolii v.ilei de lucru a conducerii a municipiului Bucureşti. menţiunea „Pentru concurs". orchestrale din muzica de estra­ radio; 18.20 Orfeu — mică enciclo­
dă; 10,00 Radiojurnal; 16,15
Din
pedie muzicală; 19,00 Buletin de
cesului de învăţâmînt dura­ generale Cifrelp comparati­ de partid şi de stat în unele Tot'odntâ, s-a atras atenţia ■Juriul, constituit din spe­ acestor succese îi putem a­ melodiile fanfarei; 16.30 Muzicâ ştiri; 10,05 Melodii de estradă;
ta şcolarizării este re d u să ve enumerate ta început pieţe şi magazine agroalimen- tovarăşilor Nicolae Bozdog, cialişti, va decerna celor mai minti in primul rînd pe uşoară; 1G.50 Publicitate radio; 19.30 Reportaje paralele, Pădurile
la 2-3 ani ; absolvenţii, du­ sînt edificatoare. Meseria, tore din municipiul Bucu­ ministru) comerţului interior, valoroase lucrări pi>ezentate cei legali dc asigurarea 17,00 Pentru patrie; 17,30 Concert din Tara de sus; 19 30 Noapte
bună, copil; 20,00 Seară de operă.
pă terminarea studiilor, sînt indiferent că se numeşte reşti, prin hotârîre a Consi­ următoarele premii : funcţionării permanente cu de muzică populară: 1R.OO Orele „Orfeu" de Gluck; 22,00 Reverie
serii; 20.00 Tableta de searâ. 20.05
încadraţi automat în pro­ miner, siderurgist, construc­ liului de Stat al Republicii şi Dan Enâcheseu, ministrul — 1 premiu I în valoare de debit majorat a instalaţii­ Zece melodii preferate; 20.40 Cln- — mup.lcâ uşoară; 22.30 Capodo­
lâ Dan Molsescu; 20.5S Silinţa Io
Clntâ
pere ale lucrăturii: 22,50
ducţie. Dar ceea ce trage tor ş.n., rămîne ccen ce a Socialiste România au fost sănătăţii, asupra lipsurilor 20 000 lei ; lor, precum şi introducerea z i; 21,00 Bijuterii muzicale; 21.30 Dorina Drâghlcl; 23.00 Buletin de
mai mult fin balanţă nu sînt fost dintotdeauna : brăţară sancţionaţi cu „avertisment": constatate în domeniul lor de — 2 premii II în valoare Revista şlagărelor; 22,00 Radio­ ştiri; 23,05 MicJ portrete muzicale;
de aur I Njcoîae Stanciu, vicepreşedin­ activitate şi s-a dispus lua­ de 15 000 Ici ; \ procedeului de rccîrcuila- jurnal; 22,30 Concert de seară;
atît factorii amintiţi (obiş­ — 3 premii IU in valoare rc în bateria dc zeţaj nr. 1 22,55 Moment poetic, Dimitrie 23,45 Sulta pentru plan ;,Dln lu­
nuiţi de altfel şi care carac­ C. DROZD te al Comitetului executiv al rea imediată a măsurilor ne­ de 10 000 Ici; Anghel: „Gherghina"; 23,00 Con­ mea copiilor" de Myriam Marbe
Consiliului popular al muni­ cesare pentru înlăturarea a- — 6 menţiuni in valoare de a cărbunelui spălat. cert de searâ (continuare); 24,00 (RodJca Suţu); 0,16 Lucrări sim­
cipiului Bucureşti, Toma Al- eestor lipsuri. 5 000 lei. Buletin de ştiri; 0,03—8,00 Estrada fonice de Alberto Sorlano; 0.3S—
nocturnă. 1.00 Buletin de etlrl.
înfăptuirea programului na­ Materializării acestui dezi­ le agricole cheltuiesc sume partea conducerilor C.A.P. şi
ţional de dezvoltare a zooteh­ derat se impune să-i fie sub­ însemnate de bani pentru a-şi a tuturor crescătorilor de a­
niei, care se integrează orga­ ordonate şi eforturile lucră­ PRIN CREŞTEREA EFECTIVELOR DE ANI­ completa efectivele la nivelul nimale privind asigurarea ce­
nic în planul general stabilit torilor din agricultura jude­ planului, îndeosebi la ovine, lor mai bune condiţii de hrâ-
de Congresul al X-Iea al par­ ţului nostru, cărora le revin dar lipsa furajelor lasă am­ nire şi îngrijire a efective­
tidului privind progresul rn- sarcini de mare însemnătate prente vizibile asupra poten­ lor proprietate obştească, In
ipid al agriculturii, prezintă o privind fructificarea cu efi­ MALE, POTENŢIALUL ZOOTEHNIC POATE ţialului biologic al animale­ cooperativele agricole unde
importanţă deosebită, cunos- cacitate maxjmă a potenţia­ lor, cauzînd în acelaşi timp astfel de probleme şi-au gă­
cînd că existenţa unui puter­ lului zootehnic existent. In un procent ridicat de morta­ sit o rezolvare corespunzătoa­
nic sector zootehnic consti­ acest scop, pe un prim plan lităţi — afirma Domiţian Po- re pierderile de animale prin
tuie un indicator ce caracte­ al preocupării conducerilor povici, medicul circumscrip­ mortalităţi sînt minime, a ­
rizează în bună măsură o a­ de unităţi, cadrelor tehnice şi Şl TREBUIE SA FIE MAI BINE VALORIFICAT! ţiei veterinare Gurasada. Pe proape neînsemnate. In acest
gricultură intensivă, moder­ cooperatorilor se înscrie pro­ de altă parte, crescătorii de sens, exemple pozitive ne o-
nă. Fâcînd o amplă şi temei­ blema sporirii efectivelor de ol aduc în turmele cooperati­ ferâ C AP. Orâştie, Deva şî
nică analiză a rezultatelor animale, pe de o parte, prin velor un număr mare de ani­ altele.
obţinute, precum şi a marilor îmbunătăţirea simţitoare a grijorătoare se semnalează la procente neglijabile Această „cauze obiective' — afirma jelor. Se mai poate vorbi oare male proprietate personală, Departe de a epuiza as­
rezerve existente în privinţa indicelui de natalitate la toa­ C AP. Ilia, Sînpetru, Sarmi- convingere cslc exprimată de interlocutorul. Pierderile se despre o valoare nutritivă ri­ ftirajîndu-Ie din resursele u- pectele ce sc ridică în legă­
ridicării ponderii sectorului te speciile, iar pe de alta zegetusa, liurjuc, Unirea, Ro- > Marin Dogaru, medicul cir­ datoresc îndeosebi carenţelor dicată a nutreţurilor cînd Ja nitâţilor, uneori fără nici un tură cu creşterea eficienţei
zootehnic Sn structura pro­ prin reducerea la minimum moşel — să amintim eîteva e- cumscripţiei veterinare din în furajarea animalelor. In C A P. Mărtineşti, în anul tre­ fel de plată, nu respectă in­ sectorului zootehnic, cu pre­
ducţiei şi a veniturilor reali­ posibil a pierderilor din c- xcmple — unde mortalitâţilc Tiu daş, ca de altfel şi de ce­ condiţiile cînd consiliile de cut, recoltatul finurilor s-a dicaţiile dale cu privire la venirea şi diminuarea pier­
zate din agricultură, tovară­ fective. influenţează în mod negativ lelalte cadre tehnice din uni­ conducere ale C A P. nu se tărăgănat timp de 1-2 Juni de modul dc îngrijire şî hrăni- derilor prin mortalităţi la a ­
şul Nicolae Ceauşescu arăta Un loc aparte în ansamblul situaţia economică a coope­ tăţile agricole. In ce] 12 ani preocupă cu răspunderea cu­ zile. cînd nu s-a stabilit o re. Datorită nerespectării re­ nimale, se impune cu deose­
in cuvîntaren Ia plenara CC. acţiunilor ce se iniţiază în rativelor respective Fireşte, de cînd îşi desfăşoară activi­ venită de asigurarea cantită­ răspundere precisă, pe per­ gulilor de hrănire (unele Jo­ bită acuitate atenţiei consi­
nl P.C.R. din 17-19 martie 1970 vederea sporirii şeptclului şi într-o asemenea situaţie se tatea la circumscripţia a- ţilor şi sortimentelor necesa­ soană, privind depozitarea şi curi infestate sînt excluse de liilor de conducere ale C.A P„
că deoarece: „cerinţele de con­ ridicării randamentului zo­ pune întrebarea : ee trebuie mmlilâ. medicul veterinar a re de nutreţuri, iar adminis­ gestionarea furajelor ? Este la pâşunat) un număr mare cadrelor tehnice şi tuturor
sum ale populaţiei cresc otehniei îl ocupă măsurile de făcut pcnţrn ca sâ fie evitate reuşit sâ cunoască temeinic trarea acestora este lăsată la şi firesc câ, în condiţiile ri­ de ovine se pierd din cauza cooperatorilor sâ ia măsuri
continuu şi nu pot fi satis­ prevenire şi diminuare a pa­ aceste pagube ? toate problemele ce se ridi­ discreţia îngrijitorilor (feno­ sipei exagerate dc fînuri, a fasciolozcî. energice şî hotărîte în sco­
făcute mulţumitor de actuala gubelor provocate prin mor­ Contrar oplicii multor con­ că în legătură cu sectorul zo­ menul se manifestă în special trebuit să se facă cheltuieli Consecinţele deficienţelor pul asigurării unei puterni­
producţie a zootehnici atunci talitatea animalelor O scurtă duceri dc cooperative, care a- otehnic Ca urmare, dacă în la specia ovine), nici nu se în plus pentru a acoperi cît semnalate sînt binecunoscute. ce baze furajere. întronării
sc impune să afirmăm des­ privire asupra datelor statis­ f nmă câ „este normal să a­ acest an la bovine în raza poate aştepta sâ nu existe de cit deficitul din balanţă Este important de reţinut câ, unui spirit de ordine şi dis­
chis că ritmul de creştere a tice privind pierderile din c- vem pierderi de animale din circumscripţiei s-au înregis­ pierderi, sâ se obţină produc­ (circa 200 tone de fibroase — în esenţă, eforturile pe care ciplină în fiecare fermă zo­
efectivelor de animale este fective nu îndreptăţeşte cî- efectivele proprietate obşteas­ trat, în primele luni. cu 13 ţii maxime dc la fiecare a- n n.). Slaba hrânîre în peri Ie fac cadrele tehnice veteri­ otehnică, numai asţfel putîn-
nerorespunzâtor: cslc nece­ luşi de puţin la concluzii op- că", sînt suficiente argumen­ cazuri mai multe mortalităţi mmal. oada de stabulnţie îşi găseş­ nare pentru apărarea sănătă­ du-se îndeplini fn totalitate
sar să luăm măsurile cele timisre, procentul dc mortali te care demonstrează câ mor- dccit în anul 1970, situaţia Complctînd îdeoa, Petru te corespondent direct în pa­ ţii animalelor prin aplicarea sarcinile ce revin judeţului
nvni serioase pentru dezvol­ făli îndeosebi la ovine şi por­ Ciobanii, medicul circumscrip­ guba de peste 15 000 lei da­ măsurilor snnilar-vetcrinnre nostru din programul naţio­
tarea în ritmul cel mai rapid cine sîtuîndu-se peste nivelul talîtăţilc pot fi evitate sau. nu poate fi pusă nici pe de­ ţiei veterinare Mărtineşli, a torată mortalităţii animalelor. trebuie completate cu o mun­ nal dc dezvoltare a zooteh­
al zootehniei". aşteptărilor. Aspecte mai în­ cel mult, sâ se înregistreze parte doar pe seama unor insistat asupra calităţii fura­ In fiecare an, cooperative­ că intensă şî responsabilă din niei