Page 27 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 132 e VINERI 9 IULIE 1971 1
COLOCVII ZIARISTICE-
LA HUNEDOARA, DEVA ŞJ PETROŞANI A ÎNCEPUT IERI
EDIŢIA A DOUA A „COLOCVIILOR ZIARISTICE
Ieri s-a deschis cea de a Il-a ediţie a „Colocviilor ziaris Invitaţii la „Colocvii" au luat apoi parte la simpozionul
tice", manifestare organizată de Filiala Deva a Uniunii zia „PRESA COMUNISTA HUNEDOREANÂ — PREZENŢA AC
riştilor şi Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. TIVA IN PROPAGAREA CUV1NTULUI PARTIDULUI". în
Uup^nmiazâ, în sala U.J.C.M., activişti de partid şi de cadrul căruia tovarăşii Clemente Constandin, preşedintele Co Sala „Arln“ din Deva a fosi
stat, intelectuali — cadre didactice, jurişti, medici — din mitetului judeţean pentru cultură şi artă, loan Frăţilă, direc asearft gazda uncia dintre ce
municipiul Deva au participat la şedinţa inaugurală. Au fost torul filialei Deva a Arhivelor statului, Mircea Valea, direc le mal Importante manifestări
prezenţi tovarăşii Aurel Bulgărea, secretar al Comitetului ju torul Muzeului judeţean, Nicolae Wardegger. arhivist princi atc colocviilor. Un mare uu-
deţean Hunedoara al P.C.R., Sabin Boticiu, vicepreşedinte al pal la filiala Deva a Arhivelor statului, Tiberiu Istrate, secre m;\r rtc cetitori din munici
Comitetului *executiv al Consiliului popular judeţean, ziarişti tar de redacţie la ziarul „Drumul socialismului**, au susţinut piul reşedinţă de judeţ — muu-
de la ziarele judeţene „Dîmboviţn"-Tîrgovişte, „Vremea nouă"- comunicări în care au oglindit activitatea prodigioasă a presei cltorl, tehnicieni, Ingineri,
Vaslui, „Informaţia Harghitei"-Miereurea Ciuc, precum şi de hunedorene, pusă în slujba propagării cuvlntului partidului. ‘ Jt&t funcţionari, economişti, jurişti,
la revista „Presa noastră'1- Bucureşti. ^ Seara, în sala „Arta", cetăţenii municipiului Deva s-au medici, profesori, endre dc
Deschizînd „Colocviile", tovarăşul Nicolae Andronache, întîlnit cu tovarăşul Ştefan Almăşan, secretar al Comitetului condurere din întreprinderi şl
redactor şef al ziarului ..Drumul socialismului", preşedintele judeţean Hunedoara al P.C.R., în cadrul unui dialog public, insllluill. activişti dc partid $1
Filialei Deva a Uniunii Ziariştilor din .Republica Socialistă cu tema r „JUDEŢUL HUNEDOARA IN PERSPECTIVA al organizaţiilor de masă $>
Romănia. s-a referit la semnificaţiile acestei manifestări care, CINCINALULUI". obpteştl — s-nu lutllnlt cu
Ja cea de a Il-a ediţie, se va desfăşura în municipiile Deva! Din scenă s-au revărsat apoi, ca un adevărat torent de conducător) al organelor Ju
Hunedoara şi Petroşani. Vorbitorul a transmis celor prezenţi optimism şi voie bună, cîntecele şl jocurile hunedorene, ai deţene de partid şl de stat
mulţumirile conducerilor Comitetului judeţean pentru cultură căror mesageri, membrii cunoscutului ansamblu folcloric In cadrul unul dialog avlnrt
şi artă şi Filialei Deva a Uniunii ziariştilor pentru amabilita ca temă „Judeţul Hunedoara
tea pe care au avut-o răspunzînd invitaţiei prin participarea „Haţegana", au prezentat In avanpremieră spectacolul „Ctntec !n perspectiva cincinalului
Ic prima dintre manifestările ce vor avea loc în cele patru drag hunedorean", răsplătit în repetate rîndurî cu aplauze de 1971-1975“.
zile cît se vor desfăşura „Colocviile ziaristice". sutele de cetăţeni. Au participat, de asemenea,
In cadrul zilei inaugurale, tovarăşul Aurel Bulgorea a In timp ce la Deva se desfăşurau primele manifestări, la reprezentant! ai Uniunii 'ziariş
prezentat o expunere intitulată sugestiv „HUNEDOARA — Petroşani şi Hunedoara cetăţenii s-au întîlnit cu tovarăşii tilor, al presei centrale şl zia
FILE DE MONOGRAFIE", urmărită de întreaga asistenţă cu Clement Ncgrut şi Gheorghe Vasin, prîm-secretari ai comite relor Judeţene prezenţi la ma
un deosebit interes. nifestările celei dc a doua e-
telor municipale de partid respective. diţil a „Coloovlllor ziaristice",
Iu fotografie t Aspecte dju
timpul spectacolului prezentat
In fuchcicrcn Intllnlrll de an
samblul artistic „Haţegana". ,
Hunedoara - file de monografie Foto: V. ONOIU
l l o î l ^ b G Q i
bile ; ipentru rezultatele în zate în apartamente confor „Magistralele
registrate în anul 1970, Jude tabile, în belşugul de mărfuri,
ţul Hunedoara s-a situat pe în edificiile pentru învâţâ-
al treilea loc în ierarhia ţârii. mînt şi cultură durate pe Hunedoarei
Faptele, cifrele, comparaţiile plaiurile Hunedoarei. Intilnire a cetăţenilor din municipiul Spectacol
grăitoare citate au relevat îngemănarea prezentului
pregnant gradul de industria cu viitorul, prefigurarea lut
lizare a judeţului, talentul, aşa cum l-a jalonat cel de in
abnegaţia şi entuziasmul cu dului le-a oferit celor pre socialiste" Deva cu conducători ai organelor
al X-l^a Congres al parti
care hunedorenii s-au anga
jat în faţa partidului de a zenţi o privire în perspectiva
traduce în viaţă, în mod e judeţului nostru, perspectivă avanpremieră
xemplar, sarcinile încredinţa în care se conturează obiec Prima zi a ediţiei din judeţene de partid şi de stat
te. tive ce vor spori şi mai mult acest ân a „Colocviilor Ieri, fn cadrul „Colocvi
O dată cu dezvoltarea in contribuţia Hunedoarei la ziaristice“ a prilejuit lo ilor z ia ristic e a n s a m b lu l
dustriei şi agriculturii, a sub bogăţia ţării. Ea se exprimă cuitorilor municipiului Hu artistic „Haţegana", din
liniat vorbitorul, s-a schim în acest prim an al cincina nedoara o plăcută intilnire conomice şi soclal-culturale a care partidul şl statal le fac Hunedoara, a prezentat in
bat radical şi viaţa oameni lului în succesele deosebite cu tovarăşul Gheorghe Va- meleagurilor hunedorene în pentru ridicarea nivelului de avanpremieră spectacolul
lor, condiţiile lor sociale. obţinute printr-o muncă neo siu, prim.ul secretar al co actualul cincinal. Adresîn- viaţă al poporului. Creşterea folcloric „Cintec drag hu-
mitetului
de
municipal
Retrospectivă în istoria a Exemple grăitoare vin să a bosită desfăşurată sub sem partid, primarul municipiu du-se asistenţei, vorbitorul a salariilor şi a veniturilor tu nedorean'. Cunoscut şi u
cestor străvechi plaiuri ro teste eforturile deosebite fă nul întrecerii închinate jubi lui. arătat că acest nou cincinal, turor familiilor de muncitori, nanim apreciat prin evo
mâneşti, expunerea tovarăşu cute de partidul şi statul leului partidului nostru co Intîlnirea, ce a avut loc care marchează trecerea ţărani şi Intelectuali, îmbo luţiile sale aplaudate atît
lui Aurel Bulgărea — secre nostru pentru ridicarea stan munist, care ne conduce nea la clubul „SiderurgistuV', României Intr-o nouă etapă is găţirea peisajului urbanistic pe scenele din ţară, cit şi
tar al Comitetului judeţean dardului de viaţă, a gradului bătut pe drumul edificării n fost utilă, hunedorenii torică, etapa făuririi societăţii al judeţului constituie tot a- peste hotare, „Haţegana"
de partid — a făcut o tre de civilizaţie al celor ce societăţii socialiste multilate manifestind un deosebit socialiste multilateral dezvol tltea dovezi ale grijii părin- ne-a oferit, prin noul spec
cere în revistă a principale muncesc, eforturi materiali ral dezvoltate. interes pentru viitorul o tate, deschide Judeţului Hu teşO’i a partidului faţă de tacol, un adevărat) recital
lor etape istorice prin care raşului Iqr. In expunerea nedoara, ca de altfel tutu bunăstarea şi prosperitatea de măiestrie, prilcjuin-
au trecut locuitorii plaiuri sa, cu tem a : „Magistralele ror judeţelor patriei, lumi celor ce muncesc şi trăiesc du-ne in acelaşi timp un
lor hunedorene, înfâţişînd în „VALEA JIULUI - COORDONATE Hunedoarei socialiste11, to noase perspective de împli pe aceste meleaguri. fericit contact cu cintecul
imagini sugestive lupta dusă varăşul Gheorghe Vasiu, a nire-şi afirmare pe calea pro In încheierea expunerii sa şi dansul popular atit de
de-a lungul veacurilor pentru INDUSTRIALE Şl URBANISTICE11 relevat dezvoltarea viitoa gresului economic, a prospe le, tovarăşul Ştefan Almâşan bogat reprezentate pe me
libertate naţională şi socială, re a municipiului din punct rităţii, bunăstării şi civiliza a exprimat convingerea bi leagurile noastre.
luptă care a culminat în La Petroşani, a doua ediţie a .Colocviilor ziaristi de vedere industrial, ur ţiei materiale şi spirituale a roului Comitetului judeţean La sfirşiţul spectacolului,
acest veac prin crearea ce" a debutat cu o intilnire pe care tovarăşul Clement banistic şi social. oamenilor muncii. de partid că toţi oamenii artiştilor ansamblului „lla-
Partidului Comunist Român. Realizarea unor înalte rit muncii hunedoreni, : în frunte . tegana" le-au fost oferite
Organizator ~al 'lcrptei pentru Ncgrut, orim-secretar al comitetului municipal de Municipiul, a cărui pu Deschîzîrid dialogul cetăţe muri de creştere economică, cu comuniştii, nu vor precu-, flori din partea colegiului
eliberarea celor ce muncesc partid, preşedintele comitetului executiv al consiliu tere economică se măsoară nesc, tovarăşul losif Nelega, a spus vorbitorul, constituie peţi talentul, pasiunea şi e de redacţie al ziarului
de sub robia exploatării, a- lui popular municipal, a avut-o cu oameni ai muncii, prin comparaţie cu marile secretar al Comitetului muni şi pentru judeţul Hunedoa nergia lor creatoare pentru „Drumul socialismului",
pârător înflăcărat aj fiinţei locuitori ai municipiului. Au fost prezenţi mineri, citadele industriale ale cipal de partid Deva, a ară îndeplinirea exemplară a pla
şi demnităţii naţionale, parti constructori, energeticieni, muncitori din diverse u- ţării, va cunoaşte In actua tat că întilnirea se înscrie în ra principalul imperativ el nului cincinal, pentru a-şi a
dul nostru a mobilizat comu nitAţi economice, lucrători ai instituţiilor de cultură, lul cincinal un ritm de contextul larg al preocupări actualului cincinal. La finele duce întreaga lor contribuţie
niştii, masele muncitoare, în invAtămînt şi sănătate, activişti de partid, ai orga dezvoltare propriu con lor biroului Comitetului ju cincinalului, prin realizarea la înflorirea multilaterală a
tregul popor la o luptă neo nizaţiilor de masă şi obşteşti, funcţionari, gospodine. strucţiei socialiste. In a deţean de partid de întărire unei producţii industriale de Programul zilei
bosită pentru cucerirea pu Primul secretar al comitetului municipal de partid ceeaşi măsură se va per- a legăturii cu oamenii mun peste 20 miliarde lei, se va României socialiste.
terii şi instaurarea pentru a prezentat un expozeu asupra dezvoltării din ulti fecţiona viaţa socială, Ba asigura în continuare Hune In continuare, din rîndu-
totdeauna pe pămîntul patriei mele cincinale a oraşului Petroşani şi a celorlalte lo zele materiale ale perfec cii, de consultare a acestora doarei an rol prioritar între rile asistenţei au fost adre de azi
a orînduiril în care a fost calităţi din Valea Jiului, urmărit cu viu interea. ţionării vor continua să se dn problemele majore care judeţele cele mai industria sate întrebări referitoare la
înlăturată exploatarea omului Vorbitorul s-a referit apoi la planurile de dezvolta dezvolte in acelaşi ritm cu privesc viaţa economică şi lizate ale ţârii. mutaţiile de ordin calitativ DEVA
- Ora t?,oo - sala tnlcA a
de către om, în care produ re a localităţilor acestui mare bazin carbonifer in cin industria. Magistralele Hu socîal-culturalâ a judeţului Referindu-se la perspective ce vor avea loc în economia Conslilulul popular Judeţean. ! :
cătorii au devenit stăpînii tu cinalul 1071-1975 şi pe viitor. Mai mulţi participanţi, nedoarei socialiste vor de nostru. le dezvoltării vieţii social-cul- hunedoreanâ, la amplasarea — „Dezvoltarea urbanlstlcA a '■
turor bogăţiilor târli. printre care medicul dr. losif Eşanu, pensionarul E fini la sfirşiţul actualului Baza dialogului dintre ce turale, ale creşterii bunăstării şl eficienţa unor noi obiec municipiului Deva In perspec- :
Cei peste 26 de ani ce s-au mil Niculescu, inginerul Alexandru Postolache, loan cincinal un oraş de dimen tăţenii Devei şi conducătorii materiale şi spirituale a oa tive industriale, la lucrările tlva actualului cincinal" — |i>- : i
lervlu public cu edilii muni-
scurs de la eliberarea ţârii Dlaga. secretarut consiliului municipal al sindicatelor, siuni moderne, in plină organelor Judeţene de partid menilor muncii, vorbitorul a urbanistice şi edilltar-gospo- clphilui,' arhitecţi al prolec- :
au înscris şi în Judeţul Hu loan Karpinecz, director administrativ la centrala căr dezvoltare. şi de stat1, organizat în cadrul arătat că în acest nou cinci dâreşti ce se prevăd a fi tanti.
nedoara prefaceri adinei. In legătura cu toate a- colocviilor, a constituit-o ex nal, prin grija conducerii executate, la perspectiva dez HUNEDOARA şl EUPENI :
Răsfoind filele istoriei noas bunelui, Petru Iacob, preşedintele comitetului sindica ceştea. s-au pus întrebări, punerea prezentată de tova partidului şi statului, în frun voltării şî structurării învă - Ora 17,00.
tului al E.M. Petrîla, Vasile Sidorov, miner şef de
— „Eroii noştri" — îutllnirl
tre noi, vorbitorul s-a oprit s-au dat răspunsuri com răşul Ing. Ştefan Almâşan, te cu tovarăşul Nicolae ale tinerilor cu Eroii Muncit i :
pe larg în expozeul său la brigadă la E.M, Dilja, ou făcut un mare număr de petente, s-au exprimat des secretar a) Comitetului jude Ceauşescu, oamenii muncii ţământului, ştiinţei şi cultu Socialiste Nicolae MArculescu i
cincinalul 1966-1970, pe care propuneri privitoare la îmbunătăţirea modernizării şi chis opinii., intr-un util ţean de partid, cu privire hunedoreni vor beneficia din rii în judeţul Hunedoara în — slderurglst şl Petre Con- j
industria judeţului nostru l-a sistematizării oraşului Petroşani. dialog cu masele. la perspectivele dezvoltării e- plin de eforturile uriaşe pe cincinalul actual. ! stantlp — miner. :
încheiat cu succese remarca
SIMPOZION: „Presa comunistă hunedoreană prezenţă activă în propagarea cuvîntului partidului"
începuturile presei comuniste te, entuziasmul primi elemente şî date care.
rii primelor
caravane
recom
studiate astăzi,
hunedorene Dezvoltai ea istoriografiei româneşti în ultimii ani care. printre tul Tiberiu Istrate au sintetizat larga gamă a ideilor şl conceptelor în cinematografice în me pun acea atmosferă re
alte mari realizări, a dus cu sine fundarea pe baze ştiinţifice a istoriei care a apărut şi s-a dezvoltat publicistica muncitorească şi comunistă diul rural, acţiunea de voluţionară din anii ca
mişcării muncitoreşti, a valorificat izvoarele istorice tipice acesteia, hunedoreanâ. Cele cinci comunicări au însemnat) o remarcabilă an
ner, de mărimea 34x23 între care presa ocupă o poziţie de frunte. înfiinţare a biblioteci re au urmat actului e-
cm, ziarul era editat de Abordînd această temă 1n lumina ultimelor cercetări, participan tologie a presei care, fără îndoială, va constitui pentru viitor o temă lor şi căminelor cul liberârii de sub jugul
organizaţia PC.R. De ţii la simpozionul „Presa comunistă hunedoreanâ — prezenţă activă de plecare spre noi cercetări. turale etc. In încheie fascist şi ale căror ţe
va. Din numărul apărut în propagarea cuvîntului partidului", profesorii Constandin Clemente, Redăm în continuare un scurt rezumat al comunicărilor prezen re, au tonii acestei re luri au fost de a con
în noiembrie 1931, au loan Frăţilă, Mircea Valea, cercetătorul Nicolae Wardegger şi ziaris tate în cadrul simpozionului. trospective consemnea tribui la opera de a
torul citează cîteva ti ză i «Este meritul ace propiere a artei de po
tluri i „Către şomeri", lor modeşti gazetari por. a poporului însuşi
„Ce scop urmăreşte comunişti de a fi con de binefacerile artei şi
timbru] de piine", „De rului Mircea Valea Stu surecţia armată din „Zor# no#" : Pentru refacere» tea Mica s-a cerut epu ducţia de cârbnne din semnat o multitudine de culturii".
spre procesul muncito diul începe chiar cu August 1944. economiei naţionale (1945-1947) rarea conducerii sabor Valea Jiului a tntre-
rilor care au participat conţinutul primului nu Autorul aduce în ar toare" (26 sept. 1946) ; cut-o pe cea extrasă în Ziaristul şi problemele actualităţii
la greva de la Lupeni măr al ziarului (3 de gumentaţia sa dovezi guvernul a luat o serie „Minerii din Sâcârimb anul 19,38 1 La fel, me
talurgicii realizează tot
din 1929". cembrie 1944) unde, de o aclîncâ semnifica de măsuri menite sâ au extras voluntar 75 acum această perfor In fiecare etapă d-
tone de
de
minereu
Presa Ilegală şi lega prin articolele adresa ţie ; minerii Vâîî Jiu contribuie la normali aur" (30 august 1947) manţă, adueîndu-şi din muncâ — a spus vorbi
lă condusă de partid te maselor muncitoare. lui lucrează benevol 8 zarea vieţii. O deosebi ş.a. plin, sub conducerea or torul — prin îndruma
reprezintă un mod de Partidul Comunist Ro ore pentru sprijinirea tă importanţă pentru In prima jumătate a rea îndeaproape de că
Studiul nsţfel intitu analiză lucidă a feno mân cheamă la mo ostaşilor de pe front ; ganizaţiilor de partid, tre Comitetul Judeţeai
lat, aparţinind cercetă bilizarea tuturor for cetăţenii Devei dopează consolidarea regimului anului 1947, „Zori noi" contribuţia la reface de partid, ziariştii hu
torului Nicolae Wardeg- menelor vieţii sociale ţelor în sprijinul fron din cîştiguJ lor, suma democrat-popular a con- consemnează că pro- rea economică a ţârii. nedoreni s-au aflat i
stituit’-o Conferinţa Na
ger de la Arhivele sta ale acelei epoci i tot tului. totală rjdlcîndu-se la miezul preocupările"
tului, filiala Deva, înce odată ea este un exem Invingînd greutăţi n- 770 471 lei; muncitorii ţională a P.C.R., din oc Consideraţii privind reflectarea principale ale organiza
pe cu prima relatare plu de intransigenţă re riaşe, namenii muncii de la Uzinele de fier tombrie 1945. Printre
documentară despre pre voluţionară. Autorul ci din Hunedoara donează niţele, conferinţa a sta vieţii cultural-artistice in îiarul ţiilor de partid, colecti
tează în încheierea co hunedoreni. însufleţiţi bilit drept una din sar velor de muncă şl ce
sa muncitorească, so de cauza dreaptă a răz suma de 2,5 milioane „Zori noi91 (1944-7949)
cialistă şi comunistă municării sale finalul lei văduvelor şi orfani cinile de bază reface tăţenilor judeţului, pro-
pagînd experienţa îna
hunedoreanâ, Este vor articolului privind pro lor de război. La fel rea principalelor com pecetea epocii ; este, de
ba denpre anul 1929. cesul greviştilor de la procedează minerii din plexe industriale, în ca cele mai multe ori, an intată, critlcînd manifes
cîrid, într-o cerere adre Lupeni, amintit la în Cîhelar, Brad şi de la Bazată pe numeroase re se încadrau furna gajată în realizarea u Problemele actualită tările negative, che-
sată prefecturii clin ceput : „La 30 octom alte întreprinderi şi extrase din ziarul „Zori lele din Hunedoara Şi nor probleme de impor ţii oglindite in munca mlnd oamenii muncii I
Deva, „reprezentanţii brie s-a pronunţat ho- instituţii din Judeţ. noi", expunerea prof. minele de cărbuni din tanţă primordială pen ziariştilor, pentru mo obţinerea de rezultatr
Valea Jiului.
Consiliului General al lărîrea. Trebuie să ri Recomandările făcute în foan Frăţilă a cuprins tru perioada imediat bilizarea maselor la în mereu mai bune in e-
Sindicatelor Unitare din dicăm cuvântul nostru decembrie 1944, de că o perioadă extrem de Autorul citează cite- următoare eliberării — deplinirea măreţelor eonomie, pe ogoare, îi
România solicită publi de protest împotriva tre tovarăşul Nicolae frâmintata din istoria va titluri din „Zori noi" democratizarea apara sarcini ale construcţiei viaţa aocîalâ, în cultu
carea urmi zîor de noii tentative. Trebuie Ceauşescu, prin inter judeţului Hunedoara, o care ilustrează înaltul tului de stat. recon socialiste, au constitu ră, peste tot unde e
breaslă, „Minerul uni să-i apărăm pe sărma mediul ziarului «Zori istorie ce se c o n fu n d ă devotament al clasei strucţia ţârii. ajuta muncesc şi trăiesc.
nii noştri fraţi nevino noastre muncitoare con it obiectul comunicării
tar". Momentul înseam noi” au găsit un puter eu a întregii ţări. rea orfanilor şî vădu prezentate de Tiberiu In încheierea expu
nă ajunul sîngeroasei vaţi. Trebuie sâ Ieşim nic ecou în nnduri- dusă de partidul comu velor de război, pregă nerii, an fost re leva t*-
Este vorba de reface
represiuni împotriva mi cu toţii pe stradă de ţe tinerilor hunedoreni. rea economiei naţio nist pentru refacere. tirea şl înfăptuirea re Istrate. secretar de re preocupârile ziarîşt'llo-
nerilor grevişti din Lu- oarece est’e singurul „întregul tineret trebu „Minerii Văii Jiului ri formei agrare, înlătura dacţie la ziarul „Dru hunedoreni pentru a în
penj... Cererea esţe res mod eficace de a lupta boiului antihitlerist, de ie sâ se considere mo nale (1945-1947), impu dică producţia în secto rea efectelor secetei ş.a.". mul socialismului" De făptui exemplar sarci
pinsă Trei anj mai tîr- pentru apărarea drep dragoste faţă de patrie, bilizat nu numai pe să stringent de starea rul III cu 800 la su Propunîndu-şi analiza încă din decembrie va. Colectivele redacţi
ziu, în condiţiile crizei, turilor noastre. Trebuie au răspuns cu elan che front dar şi în spate în care se găsea Româ tă !" (12 februarie 1946); fenomenului cultural 1944, ştiri şi note con onale ale ziarelor coti nile ce revin pre
economice, ca p expre sâ ne grupăm în jurul mării patriotice a par le frontului", se spune nia în urma jafului sâ- „Ceferiştii din Si.mena consemnat in primul zi semnează apariţia unor diene din Deva şl Pe sei pentru ridica
sie a dezastrului eco partidului comunist şi tidului. „Totul pentru în articol. vîrşiţ de către Germa luptă pentru mărirea ar editat de Partidul echipe artistice ale a troşani. corespondenţii rea combativităţii re
nomic. apare ziarul cu at tuturor organizaţiilor front, totul pentru vic nia hîtleristă şi a parti producţiei" (16 februa- matorilor. Crescînd nu presei centrale, redacto voluţionare şi a spi
Milîtînd pentru apli
titlu! semnificativ „Mi revoluţionare de sub torie !". Uriaşa muncă carea chemărilor parti cipării ţârii la cel de-al re 1946) ; „Muncitorii Comunist Român pen mărul lor, încep şi pri rii ziarelor uzinale din ritului militant, în lu
zeria". Tras la geslet- conducerea lui". politică, educativă şi dului la sprijinirea fron doilea război mondial. djn Lupeni s-au anga- tru judeţul Hunedoara, mele festivaluri cultu- Hunedoara şi Brad, mina propunerilor to
Constandin
profesorul
organizatorică desfăşu tului antihitlerist, zia Articolele, notele Ş» jnt sâ lucreze sâptâmî- Clemente defineşte pem ral-artistice organizate membrii filialei judeţe varăşului NICOLAE
Aportul muncitorimii hunedorene rată de partidul comu rul loeal «Zori noi" a informaţiile citate de nal două posturi supli- tru început epoca în de către sindicatele vi ne a llninrtii ziariştilor, CEAUŞESCU pentru
la sprijinirea frontului antihitlerist, nist a unit şi o îndrep însenmat — conchide monstrează atmosfera meiUOrE în mină" (19 care ziarul şi-a desfă nile. numerele au pus în centrul mun îmbunătăţirea activităţi
Urmărind
politico-îdeologîee, dec
februarie 1946) ; „Pune
oglindit in paginile ziarului tat spre un ţe) co autorul — o tribună re în care guvernul demo rea in funcţiune a unui şurat activitatea. „Par- ziarului, se observă ca cii lor, cn statornică pa docare marxlst'-leninis-
mun eforturije poporu
voluţionară puternic şi
instaurat la u
„Zori noi“ lui muncitor, subordo- profund ataşată faţă de cratic 1945 a trebuii mare cuptor Siemens- curgînd colecţia ziarn^ lea ascendentă a cultu siune şi dăruire, reflec tâ a membrilor de par
tarea 'n presa a celor
martie
1 uj, se imppne de la
rii noastre noi. Deschi
nîndu-le eau/ei eliberă cauza eliberării patriei să-şi înceapă activita Martin cu o capacitate derea primelor univer mai actuale probleme tid. a tuturor oamenilo-
Eforturile şi sacrifi maniei fasciste relevate rii patriei, zdrobirii duş noastre de sub jugul tea. de 73 tone la Hune început o constatare cu sităţi muncitoreşti, de ridicate în procesul edi munciî, acjoptate in re
ciile făcute de masele de ziarul judeţean „¥-oy\ manului fascist, apără fascist, pepf.ru făurirea doara" (27 aug 1946) ; caracter definitoriu t plasări ale echipelor ar centa şedinţă a Comi
„Intr-p adunare a mun
ficării socialiste a ju
populare în timpul răz noi" au constituit obi rii şi dezvoltării liber • unei Românii libere şi Dîn iniţiativa Parti- citorilor de la Societa viaţa culţuralâ şi artis tistice orăşeneşti la aa- deţului. tetului Executiv al CC.
R m n A n .
tică poarta
pregnant
C n m n n i e t
boiului împotriva Ger ectul lucrării profeso- tăţilor cucerite prin in independente. al P.C.R,