Page 29 - Drumul_socialismului_1971_07

X tiiiin n tu tn iiiiH H m n n n n tH n w m im H n n m n in r m n n m m ir m *
« w
«PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

\ - |
m încheierea convorbirilor

1 , |
româno-polone.

Comunicat comun

i s
| mIn sprijinul iniţiativei de |

pace a Guvernului Revolu-

! tionar Provizoriu al Repu- |

1 • i
blicii Vietnamului de Sud
I
n Cadran, Atlas
ANUL XXII». Nr. 6 133 SIMBATA 10 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI

La sediul Comitetului Central, în prezenta cuptorul nr. 1 al otelâriei Simion Nelega, Weis Petru, cuţi de faptul că tovarăşii de
de la reparaţii siderurgice —
In zorii zilei de ieri, la
la I.C.S H. au terminat cup­
torul cu 12 zile mai repede,
Mihai Zinc, Ernest Roker şi
Martin nr. 2 de la Hunedoa­
ra, a fost elaborată prima Katra Francisc. şi în condiţii de calitate ire­
proşabile.
şarjă de metal, după un in­
Dificultăţile de ordin teh­
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a avut loc Centralei cărbunelui Pe- terval de două luni de sta- . nic şi organizatoric au fost litatea să pregătim în cele
Aceasta ne-a dat posibi­
Ieri a avut loc la clubul
de Ia bun început amplifica­
ţionare. Faptul în sine n-ar
j troşani — organizat de prezenta, desigur, nici un in­ te de „criza'* de timp. Ter­ mai bune condiţii cuptorul
1 consiliul municipal al sin­ teres dacă în tot acest răs­ menul planificat de execu­ pentru relansarea lui în pro­
Consfătuirea de lucru a activului de partid j nicipal pentru proble- timp aici nu se consumau e­ ţie a fost stabilit cu marc ducţie Aş dori aici să men­
i dicatelor şi cabinetul mu-
ţionez
numele reputaţilor
venimente demne de orice
i mele de organizare ştiinţi- superlativ. zgîrcenie — 65 de zile. Con­ noştri oţelari Cornel Dehe-
I fică a producţiei şi a mun- Declanşată în urmă cu 60 structorii, la iniţiativa biro­ leanu, Constantin Dan, Şte­
din domeniul ideologiei şi al activităţii j cii — simpozionul intitu- de zile, „Operaţia 0 -400“ — ului Comitetului judeţean de fan Tripşa, Aurel Stanciu,
■ lat : „Aplicaţii ale ergono-
despre care ziarul nostru a
1 mici în producţie11. Au par­
publicat un amplu reportaj
: tîcipat cadre cu munci de ; — a fost o lucrare de mare
politice şi cultural-educative conomice ale Văii Jiului, anvergură şi complexitate La Hunedoara s-a încheiat cu succes
' răspundere din unităţile e- :
tehnico-organizatoricâ, care
activişti de partid şi ai or­
ganizaţiilor de masă şi ob­ consta în demolarea loială
şi apoi refacerea capitală a
şteşti. Au fost prezentate „Operaţia CMOO"
Vineri, O iulie a.c., e evut pat şefi de secţie şi activişti de edituri, lucrători in dome­ „Utunk", Victor Enăsoaie, două referate : unul dc că- | cuptorului, adică construirea
loc 1« sediul Comitetului Cen­ ai Comitetului Central, se­ niul cinematografiei şi al ra- secretar al Comitetului ju­ tre dr. ing. Traian Penes- I i din temelii a unui nou agre­
tral al Partidului Comunist cretari cu problemele de pro­ diotclcviziunii. deţean Bacău al P.C.R., Mir- cu. directorul Institutului gat. de capacitate şi grad de
Român Consfătuirea de lu­ pagandă ai comitetelor ju­ La dezbateri au luat cu- cea Maliţa, ministrul invătâ­ de cercetări pentru protec- ; modernizare sporite. Reuşita
cru a activului de partid din deţene de partid, secretari ai vînlul : Petre Constantin, se­ mîntului, Dan Marţian, prim- ţia muncii din Bucureşti, j acestei operaţii presupunea
domeniul ideologiei si al ac­ comitetelor de partid din cretar al Comitetului muni­ secretar al C.C. al U.T.C., mi­ iar al doilea de către dr. ; executarea înlr-un ritm de­ Spectaculoasă relansare
tivităţii politice şi cultural-e- mari întreprinderi industria­ cipal Bucureşti a( PC.R., Ion nistru pentru problemele ti­ Geovge Dirlea, şeful labo- i bordant a unui volum uriaş
duoative, consacrată dezbate­ le. de la centre universitare, Jinga, secretar al Comitetului neretului, Aurel Baranga, scri­ ratorului de ergonomie al de lucrări : demolarea şi e-
rii muncii polit/ico-ideologice, din institutele de învăţâmînt, judeţean Prahova at P.C.R., itor. Ion Uicscu. membru su­ Statici dc cercetări ocntru vacunrea din spaţiul de lu­
de educaţie marxist-Ieninistă artă şi cultură, conducerile A­ Ilie Râdulescu, şeful Socţi- pleant al Comitetului Execu­ securitatea minieră Petro­ cru a peste 1 200 tone con­
a membrilor de partid, a tu­ cademiei de ştiinte sociale şi ei propagandă a CC. al tiv, secretar al C.C. al P.C.R., şani. strucţii metalice şi instalaţii, in „cursa" pentru metal
turor oamenilor muncii, in lu­ politice, ale şcolilor de par­ P.C.R., Mihnea Gheorghiu, Manifestarea a găsit un a mai bine de 4 000 tone că­
mina propunerilor de măsuri tid din Capitală şi interjude- scriitor, Traian Ştefănescu, Dumitru Popescu. membru al larg interes în rindul par-
prezentate de tovarăşul ţene. conducători pi Ministe­ preşedintele Uniunii Asocia­ Comitetului Executiv, secretar ticipantilor. I rămizi refractare, distruge­
Nicolae Ceauşescu şi adop­ rului Invătâmîntului, Comite­ ţiilor Studenţeşti. Ion Raţek, al C.C al P.C.R., Paul Ni­ rea vechilor fundaţii. Şi. în
tate tn unanimitate de Comi­ tului de Stat pentru Cultură secretar al comitetului dc culescu-Mizil, membru al Co­ acest spaţiu, aceleaşi canti­ partid, a organizaţiilor de Tiberiu Sirca, Teodor Ca ra­
tetul Executiv al CG. al şi Artă, ai unor instituţii de partid la mina Lupeni. Ba- mitetului Executiv, al Prezi­ tăţi şi volume au trebuit a- partid din rîndul colective­ mai is, Gheorghe Beder, Ni­
P.C.R. In şedinţa din 6 iulie artă şi cultură, ai uniunilor nyai Ladislau, vicepreşedinte diului Permanent, secretar al samblale şi „cusute" mili­ lor angajate la lucrare, au colae Moldovan, care au pre­
1971. de creaţie, directori de teatre, al Academiei de ştiinte so­ C.C. al P.C.R., Virgil Trofin, metru cu milimetru de su­ chibzuit, împreună cu con­ luat ştafeta de la construc­
Lucrările consfătuirii au scriitori, muzicieni, artişti ciale şi politice. Bujor Sion, membru al Comitetului Exe­ dură, inzidite cărămidă după ducerea centralei şi combina­ tori şi au determinat In fi­
fost prezidate de tovarăşul plastici, arhitecţi, oameni de preşedintele Comitetului de cutiv, al Prezidiului Perma­ IN PAGINA A ll-A cărămidă. tului hunedorean, să reducă nal încheierea cu deplin
Nicolae Ceauşescu. secretar ştiinţă, cadre din conducerile Radio şi Televiziune, Marian nent al C.C. al P.C.R., pre­ Lucrarea, unică în genul durata de execuţie a cupto­ succes a întregii operaţii".
general al Partidului Comu­ organizaţiilor de masă şi ob­ şedintele Consiliului Central ei în siderurgia românească, rului cu 10 zile, pentru a da Aşadar, cuptorul nr, 1 se
nist Român. La şedinţă au şteşti, ale consiliilor oameni­ Avram, muncitor, membru al al Uniunii Generale a Sindi­ a fost încredinţată celor mai oţelarilor posibilitatea să e­ relansează spectaculos în
comitetului de partid de la
luat parte tovarăşii Emil lor muncii de naţionalitate catelor din România. bune cadre de muncitori, laboreze prima şarjă înainte „cursa" pentru metal. Intrat
Bodnaraş, Manea Măncscu, maghiară şi germană, cadre Uzinele ,23 August", Edu- La ultima parte a şedinţei de termen. efectiv în producţie cu 4
Paul Niculescu-Mizil, Gheor- didactice, membri ai Comisiei ard Eisenburger, preşedintele au participat membri ai Co­ Colocvii maiştri, ingineri dc la Constructorii şi-au făcut cu zile înainte de termen —
ghe Pană. Virgil Trofin. Du­ ideologice şi Comisiei de cul­ Consiliului oamenilor muncii mitetului Executiv, ai Prezi­ I.C.SH. şi din secţiile dc re­ prisosinţă datoria. Tovarăşul timp în care agregatul va
mitru Popescu, Miron Con- tură şi presă ale Comitetului de naţionalitate germană, re- paraţii siderurgice şi oţelăria Mircea Penescu, inginerul produce suplimentar peste
stantinescu. Mihai Gcre, Ion Central, redactori şefi ai pre­ dactor-şcf al publicaţiei „Kar- diului Permanent al C.C. al Hunedoarei. Iar în fruntea 3 000 tone de oţel — va con­
Iliescu, Vasile Patilineţ. ^ sei centrale şi locale, ai pre­ paten Rundschau", Lctay La- P.C.R., miniştri, conducători € € tuturor au fost, zi şi noapte şef al oţelăriilor, apreciază tribui din plin, graţie muncii
La consfătuire au partici­ sei literar-artislice, directori jos, redactor-şef al revistei ai instituţiilor centrale. fără contenire, cei mai com­ astfel eforturile depuse : „Ra­
In încheierea lucrărilor con­ petenţi, mai autoritari şi mai reori mi-a fost dat să urmă­ pline de abnegaţie a oţelari­
sfătuirii, a luat cuvîntul tova­ pasionaţi comunişti, aşa cum resc o alît de remarcabilă lor, la îndeplinirea exempla­
răşul NICOLAE CEAUŞESCU. sînt constructorii Mircea rodnicie în muncă, o coordo­ ră a planului şi angajamen­
Preşedintele Consiliului de Stat, secretar general al Partidu­ Ciorogaru. Viorel Doda, nare şi cooperare intre tot,v telor pe acest an, la creşte­
lui Comunist Român, care a
t făcut o amplă expunere, Gheorghe Bocan, Constantin factorii alît de aproape de rea accelerată a producţiei
Nicolae Ceauşescu, a primit delegaţia subliniată în repetate rin- Achim, Ilie Anghel. ITalasz optimul organizării şi condu­ de oţel în acest nou cincinal.
cerii ştiinţifice a activităţii.
Ale­
Coloman, Ion Olaru,
duri cu îndelungi şi puterni­
ce aplauze de către partici­ xandru Lungu, sau lucrătorii Ne declarăm tolal satisfă­ L. MAGUREANU
Biroului Adunării Naţionale Franceze panţii la consfătuire.
Preşedintele Consiliului de Preşedintele Consiliului de legate de îmbunătăţirea cli­
Stat al Republicii Socialiste Stat s-a întreţinut cordial cu matului internaţional. A fost
România, Nicolae Ceauşescu, parlamentarii francezi. In relevată contribuţia pe care Propunerile tovarăşului ilCOlAl CEAUŞESCU pentru educarea mamst-leninistă
a primit la 9 iulie delegaţia timpul convorbirii, s-a subli­ parlamentarii o pot aduce la
Biroului Adunării Naţionale niat cu satisfacţie că relaţi­ dezvoltarea colaborării şi în­
Franceze, care se află în vi­ ile dintre România şi Fran­ ţelegerii între popoare, la In-,
zită in tara noastră. ţa cunosc o dezvoltare conti­ tărirea păcii în lume.
La primire au fost de faţă nuă, multilaterală, în intere­ Convorbirea dintre pre­
Şlefan Voîtec, preşedintele sul ambelor state. De aseme­ şedintele Consiliului de Stat a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii
Marii Adunări Naţionale, şi nea, au fost abordate proble­ şi membrii delegaţiei Birou­
Constantin Stătescu. secreta­ me privind înfăptuirea secu­
rul Consiliului de Stat. lui Adunării Naţionale Fran­
A luat parte Pierre Pelen, rităţii europene, normalizarea ceze s-a desfăşurat într-o at­
ambasadorul Franţei la Bu­ relaţiilor pe continentul nos­ mosferă de cordialitate şi sti­
cureşti. tru, precum şi alte aspecte mă reciprocă. STRĂLUCIT SI ATOTCUPRINZĂTOR PROGRAM Dl RIDICĂRI CALITATIVĂ
..... .........................
A ACTIVITĂŢII EDUCATIVI: ÎN PATRIA AlOASTRĂ
S e c e rişu l, arăturile ş i

Informările pe care
le
în săm i n ţa n le sa se d eşt a Adunarea generală să se primeşte în aceste zile Co­ t'e şi specifice fiecărei în­ probleme ale vieţii colecti­
treprinderi şi instituţii, fie­
velor de muncă, in sporirea
afirme ca o înaltă mitetul municipal de partid cărei colectivităţi. Este o combativităţii şi vigilentei
Deva din partea organizaţii­
muncă de mare răspundere
politice a comuniştilor, in ri­
lor de partid, a conducerilor
care solicită, mai mult de-
şi
şoare în flu x co n tin u u ! şcoală comunistă de întreprinderi şi instituţii cît alte acţiuni, o gîndire dicarea spiritului critic faţă
promovarea
autocritic. în
exprimă înalta şi unanima
colectivă, participarea efec­
poziţiei intransigente
apreciere a atotcuprinzăto­ tivă a tuturor factorilor ca­ de fenomenele negative, a
rului program de acţiune re concură la educarea
Pe zi ce trece, datorită .Tuia, Rozalia Săliştean. Ni­ tă. s-a trecut şi la secerişul atitudinilor necorespunzâ-
menţinerii timpului favorabil colae Turcu, Andronic Păcu­ griului de pe cele 555 hectare, pentru formarea omului nou, membrilor societăţii. Am so­ toare faţă de muncă şi a-
executării lucrărilor agricole rar, Dumitru Tovîc, Ion Tarţa primii care au intrat cu com­ Una dintre direcţiile principale pe care le vizează constructor al socialismului, licitat în acest sens propu­ vulul obştesc, a dezintere­
în cîmp, acţiunile ce se des­ şi alţii, care lucrează cu binele în lan fiind mecani­ propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu este cea cuprins în propunerile to­ neri, păreri, sugestii din sului faţă de cerinţele oa­
făşoară pentru cîştigarea bă­ multă tragere de inimă la zatorii Ion Boancâ şi Petru a ridicării permanente a rolului conducător al parti­ varăşului Nicolae Ceauşescu partea cadrelor didactice, menilor şi a altor abateri
tăliei decisive la strîngerea recoltat, transportul recol­ Bretean de la C.A.P. Bobîlna, dului. Faplul este nu numai explicabil, dar se impu­ pentru educarea marxist- juriştilor, personalului me­ de la etica noastră socialis­
recoltei se amplifică simţi­ tei şi eliberarea terenului de Din discuţia purtată cu to­ ne ca o cerinţă obiectivă a mersului nostru înainte. Ieninistă a membrilor de dical, membrilor organelor tă. Acest deziderat' va $1a
tor. O condiţie esenţială a paie. Ca şi la cultura orzu­ varăşul Mircea Onea. ingine­ Afirmarea partidului ca forţă conducătoare prezintă partid, a tuturor oamenilor de partid, de sindicat, U.T.C. în permanenţă in atenţia
succesului deplin este atin­ lui, la grlu se întrevede posi­ rul şef al C.A.P. Sîntandiei, o multitudine de laturi şi cerinţe care se adresează muncii, adoptat de Comite­ pe ideea : „Ce propuneţi comitetului municipal, în
gerea cotelor maxime de in­ bilitatea obţinerii unei re­ am reţinut eă la unitatea direct tuturor organelor şi organizaţiilor de partid. tul Executiv al C.C. al P C.R pentru îmbunătăţirea activi­ activitatea sa de îndruma­
tensitate, prin realizarea e- colte bogate. De pe supra­ respectivă s-a strîns produc­ Eu consider că creşterea rolului de conducător al re şi control. Intr-adevăr,
xemplarâ a normelor stabili­ feţele recoltate a 'rezultat o ţia de orz de pe întreaga partidului formează şi în etapa actuală acea verigă adunarea generală este ca­
te pe fiecare formaţie de lu­ producţie medie de peste suprafaţă cultivată — 50 dc a lanţului pe care trebuie s-o tratăm cu maximum drul organizat cel mai pro­
cru şi utilaj. Rodul eforturi­ 3 000 kg boabe la hectar. hectare —, s-a eliberat de de seriozitate şi spirit de răspundere.
lor depuse de cooperatori şi Paralel cu recoltatul se ac­ paie şi s-au efectuat arături Din multitudinea de aspecte pe care le cuprinde pice pentru educarea mar­
mecanizatori se concretizea­ ţionează intens la eliberarea pe 20 de hectare care se în- această vastă şi deosebit de actuală cerinţă mă voi Măsuri care răspund plenar ce­ xist-Ieninistă a membrilor
ză în faptul că, în majorita­ terenului în vederea execu­ sămînţeazâ cu culturi suc­ referi pe scurt la rolul adunărilor generale ale orga­ de partid. Dar nu singurul
tea cooperativelor agricole, tării arăturilor şi însămînţă- cesive pentru furaj Sîntem nizaţiilor de bază. Comuniştii cu experienţă mai în­ . Tovarăşul Florin Nicules-
întreaga recoltă de orz a a- rii porumbului furajer în mi­ pregătiţi să începem şi delungată în activitatea de partid ştiu bine că, alături rinţei de formare a omului nnu, cu, secretarul comitetului
jjuns în hambare, permiţînd rişte. Atenţie deosebită se a- recoltatul griului cu 6 com­ de alte forme şi metode de educaţie marxist-leninis- de partid al Complexului
oa forţele şl mijloacele meca­ cordâ onorării obligaţiilor bine, ne relata interlocutorul. tâ, un ro) de maximă însemnătate îl are adunarea I.E.C. Mintia, ca de altfel
nica să fie concentrate Ia se­ faţă de stat. S-a transportat generală de partid. Şi pînâ acum biroul comitetului constructor al societăţii socia­
Am fost informaţi, de a­
cerişul griului de pe supra­ la baza de recepţie întreaga semenea, că recoltatul orzu­ municipal de partid a cerut insistent birourilor or­ întreaga organizaţie de par­
feţele unde lanurile au ajuns cantitate de orz datorată şi lui s-a terminat şi la coope­ ganizaţiilor de bază să acorde maximum de atenţie tid, a fost confruntat — pc
In fazele de .pirgă sau de coa­ primele tone de boabe din rativele agricole din Deva şi pregătirii şi desfăşurării adunărilor generale, sporirii liste multilateral dezvoltate parcursul anilor — cu o sea­
cere. noua recoltă de grlu. Bîrcea Mică. eficientei lor în viaţa organizaţiilor de bază şi a co­ mă de probleme legate dc
O preocupare susţinută în Cu forţe sporite s-a intrat lectivelor largi de oameni ai muncii. Avem multe educaţia oamenilor, de su­
privinţa strîngerii recoltei s-a în lanurile de grîu şi la co­ Din constatările făcute re­ sectoare la exploatările miniere Lupeni, Vulcan, A- darea colectivului şi asigu­
întllnit şi se înttlneşte zilnic operativele agricole din Zam iese că între seceriş şi cele­ ninoasa, Petrila, pe şantiere, în instituţiile de fnvă- rarea unităţii sale de voin­
pe ogoarele cooperativei a­ şi Sălciva. Primarul comunei lalte lucrări — respectiv e­ Preocuparea majoră a tutu­ tăţii de educaţie desfăşura­ ţă şi acţiune.
gricole din Şoimuş. Tovarăşii Zam, tovarăşul Emil Gaşpar. liberarea terenului, executa­ ţâmînt,. culturale şi sănătate, în care activitatea or­ ror factorilor educaţionali tă în municipiu ? Ce consi­ — Am reuşit, cu răbdare
ganizaţiilor de partid este hotârîtoare, determinantă.
Titus Pârău, locţiitorul se­ a ţinut să evidenţieze în mod rea arăturilor şi însămînţa- din municipiu este axată deraţi necesar să se între­
cretarului comitetului comunal deosebit contribuţia mecani­ rea culturilor succesive — e- Tot atît de adevărat este însă că în multe locuri a pe organizarea studierii a­ prindă la nivelul comitetu­ şi perseverenţă, să formăm
un colectiv bun, care şi-a
de partid, şi Ilie Rădulea. pri­ zatorilor losif Oleneac, Ion xîstă un marc decalaj. Se im­ slăbit preocuparea pentru ridicarea rolului şi influ­ cestui important document lui municipal de partid ?".
marul comunei, ne relatau Crişan, Gheorghe Moţ. Olim­ pune ca, în spiritul recoman­ enţei adunărilor generale. S-au constatat fenomene programatic de către toţi — Ne stă în atenţie ca onorat exemplar angajamen­
că acţiunea de recoltare a piu Popa şi losif Belos care. dărilor făcute de secretarul de superficialitate şi lipsă de exigenţă în alegerea membrii de partid, de mase­ in cămine, şcoli să organi­ tele la punerea în funcţiune
orzului de pe întreaga supra­ ajutaţi de cooperatori, se general al partidului, tovară­ problemelor ce urmează să fie puse în dezbatere, le largi de oameni ai mun­ zăm cît mai multe întâlniri a fiecărui grup energetic.
faţă — 35 de hectare — s-a străduiesc să folosească la şul Nicolae Ceauşescu, cu slaba pregătire a materialelor, acestea fiind lipsite cii, precum şi pentru sta­ cu oameni care aduc o con­ Propunerile secretarului
Încheiat, rezultînd o produc­ întreaga capacitate combinele prilejul recentei vizite de de multe ori de spirit analitic, critic şi autocritic. bilirea de măsuri pentru general al partidului, tova­
ţie medie cu 1 200 kg la hec­ pentru ca recolta să ajungă lucru în unităţi agricole din Toate acestea n-au creat întotdeauna climatul cel mai transpunerea lui în viaţă. tribuţie deosebită la edifica­ răşul Nicolae Ceauşescu.
tar maî mare decit cea pla­ cît mai grabnic In hambare. Bărăgan, organele şi organi­ prielnic de muncă stăruitoare, însufleţită. rea societăţii socialiste. De privind îmbunătăţirea acti­
nificată. Deoarece pe unele Un interes şi răspundere spo­ zaţiile de partid. consiliile Propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu au me­ — S-au luat în mod ope­ asemenea, urmărim cu stă­ vităţii politico-ideologice de
tarlale griul a ajuns în faza rite faţă de soarta recoltei populare, conducerile unită­ nirea de a ridica la un nivel mai înalt, în toate rativ măsuri ca flecare or­ ruinţă ca secretarul de par­ educare marxist-Ieninistă ;i
de coacere, s-a trecut la se­ se remarcă şi din partea co­ ţilor agricole şi cadrele de organele şi organizaţiile de partid, simţul de răspun­ ganizaţie de partid să asi­ tid, directorul unităţii eco­ membrilor de partid, a tutu­
cerat cu ajutorul combinelor, operatorilor şi mecanizatori­ specialişti să acţioneze în dere, combativitatea revoluţionară, intransigenţa faţă gure dezbaterea şi explica­ nomice sau ol instituţiei să ror oamenilor muncii, se
strîngîndu-se zilnic recolta lor din comuna Rapolt. In mod energic, să ia măsuri de stările negative de lucruri, faţă de atitudinile rea propunerilor secretaru­ fie un frecvent agitator. In
de pe cîte 9-12 hectare. 1oate cele trei cooperative — operative şi concrete care să înapoiate. Masa mare de membri de partid priveşte lui general al partidului — fond, nu numărul ci calita­ bucură de unanima apreci­
Este de remarcat aportul Rapoltu Mare. Bobîlna şi asigure desfăşurarea lucrări­ cu seriozitate programul ce îi stă în faţă şi îşi ma­ arăta tov. losif Nelegâ, se­ tea politică a activelor de ere a comuniştilor, munci­
mecanizatorilor losif Râbulea, Foit — ne spunea primarul lor în flux continuu, urmâ- nifestă hotărîrea de a transpune în viaţă prevederile cretar al Comitetului muni­ agitatori este reprezentativă. torilor, inginerilor şi tehni­
Ion Dragomîr, Ion Pantea. comunei, tovarăşul loan Fi­ rindu-se eliberarea cît mai şi conţinutul său profund înnoitor. cipal de partid Deva. Orga­ O prevedere de o deose­ cienilor din cadrul comple-
Vasile Ifrim, Ioniţă Guran şi I i p. s-a terminat recoltatul grabnică şi însăminţarea in nul municipal de partid are bită importanţă a propune­
Horia Cuteanu. precum şi al orzului de pe cele 79 de hec­ cel mai scurt timp posibil a 5n vedere elaborarea, în rilor o constituie creşterea
cooperatorilor Maria .Tora, tare existente, iar acum se tuturor suprafeţelor destinate (Continuare în pag. a 2*a) timp ^cîti maî util, a unor rolului adunărilor de partid (Continuare in ,pag. a 2*a)
Maria Păcurar, Lina Brîiidu- acţionează cu forţe sporite la producerii de nutreţuri în măssirl complexe, diferenţla- în dezbaterea principalelor
şa, Bozalia Necşa, Elisabeta eliberarea terenului. Totoda­ culturi succesive.