Page 3 - Drumul_socialismului_1971_07

A
| n în v ă ţă m în tu l p o litic o - id e o lo g ic Însoţind alt colectiv de control al activităţii comei ciale din

Hunedoara, desprindem o nouă concluzie;

Vom generaliza formele mm i, dar „ c u r n-are timp să

care s-au dovedit eficiente si 1 COMERŢ FARA SURPRIZE

în acest an, organele şi or­ O bogată activitate politi- dului şl statului nostru, fapt Ieri am însoţit prin Hune­ Hunedoara are o piaţă eu hunedorean. In urmă cu 3-1
ganizaţiile U T.C. din oraşul co-ideologicâ a fost desfăşu­ care a marcat încheierea a­ doara un alt colectiv de con­ rare ponte concura eu mulie zile. ceea ce putea oferi res­
Lupeni, sub îndrumarea co­ rată în cadrul şcolilor din nului de pregătire. trol asupra activităţii comer­ pieţe din ţară Vorbim de taurantul hotelului de niîn-
mitetului orăşenesc de partid, oraşul Lupeni. La liceu, în Şi în cadrul celor 5 şcoli ciale. în toate faţetele sale cea Reorganizată, dur comer­ care era doar ficai prăjii. A-
eu manifestat mult interes anul de pregătire care a tre­ generale din Lupeni elevii — comerţ cu legume şi fruc­ ţul dc siat care se desfăşoa­ lîla tot înfr-o unitate repre­
pentru organizarea eficientă cut, au funcţionat cercuri nu­ şi-au desfăşurat activitatea in te, cu alte produse alimenta­ ră aici e un veritabil etalon, zentativă a turismului. Să nu
a învâţâmîntului politieo-i- meroase, care au răspuns cadrul unor cercuri ca „Sta­ re. alimenlaţie publică, piaţă un „mecanism" de reglare a credeţi câ din lipsă de m ar­
deolpgic şi a unor activităţi preocupărilor elevilor. Propa­ tutul U.T.C-“ şi „Momente neoreanizatâ Nici dc data a- pieţei noorganizate atît din fă. Din cauză câ se duceau
educative, atractive şi efici­ gandiştii — în majoritate din istoria P.C.R, a mişcării ceast.n n nu lipsit .. găurile punct de vedere al sortimen­ la Haţeg după carne cu o
ente, care au contribuit la cadre didactice — nu numai revoluţionare şi democratice din enşcavnl Să nu creadă telor cît şi «al calităţii şi pre­ maşină absolut improprie
cunoaşterea şi aprofundarea că au predat cu regularitate a tineretului'4. Remarcăm cineva că le-am căutat cu ţului mărfurilor Ieri dimi­ pentru transportul unui ast­
de către tineri a documente­ temele prevăzute, dar au a- faptul câ, in calitate de pro­ dinadinsti). lată şi dovada neaţă, ceea ce se putea fel de produs. Si cînd orga­
lor ■ Congresului al X-lea al pagandişti, la aceste cercuri bunei noastre credinţe. vedea la unităţile C.L.F., nele sanitare au pus piciorul
partidului, ale Congresului al au fost aleşi un număr de 25 I.A.S, inlereooperalist Şi în prag şi n-au mai admis
în acest
transportul cărnii
IX-lea al U.T.C, a altor do­ elevi din cadrul liceului, ca­ T.A.P.L din piaţa Hunedoa­ mod, restaurantul hotelului
cumente privind politica in­ re şi-au însuşit temele pre­ rei se putea numi de-a drep­ s-a găsit în faţa consumato­
tul abundentă. Şi dacă «avem,
ternă şi externă a partidului văzute şi le-an predat cole­ de ce sâ nu pretindem mai rilor în situaţia arătată. Şi
şi statului gilor lor mai mici. Această Album de vacanţă bine, de ce sâ trecem pe lîn- încă ceva : aici s-a creat un
O activitate bună a avut formă a dat rezultate bune E M U uâ aspecte, bunăoară, ea a­ punct-lranzit de unde se a-
comitetul U.T.C. de la E.M. în unele scoli ca nr. 1, 2 şi ceasta : * provizioneazâ cu carne toate
Lupeni Pregătirea lunară a 3, manifcstîndu-se mult inte­ unităţile de alimentaţie pu­
propagandiştilor, Individual sigurat în cadrul cercurilor o res atît din partea propagan­ Mesajele „cutezătoarelor" TIN LA PREŢ... blică din zona turistică a Hu­
şi in cadrul instruirilor fă­ atmosferă vie, de dezbatere. diştilor cit şi din partea ca­ Unităţile C.L.F. au legume nedoarei. O fî cea mai bună
cute împreună cu propagan­ La aceste discuţii un rol în­ drelor didactice de la aceste în toate sortimentele. Au car­ măsură în condiţiile cînd aici
diştii de la înyâţSmintul de semnat au avut elevii, ca­ şcoli. Turneu de tofi de-a-ntîia, de-a doua şi nu sînt mijloace suficiente
n u . (, cu etuva zile în urmă, echipajul „loan Corvin”,
partid, a înlesnit cunoaşterea re, bine pregătiţi, au putut Fiind corelat cu învăţămîn- format din zece eleve dc la Şcoala generală ur. 0 din Hune* sub STAS. Dar pe cei sub STAS pentru păstrarea optimă a vi­
aprofundată a sarcinilor poli­ să-şi aprofundeze problemele tul politico-ideologic, sistemul calificare doara, a cutreierat In primele zile ale e.vpeclilicl „CuiczA- îi vînd cu 1,75 lei kilogramul. nei cantităţi mai mari de car­
tice şi economice ce stau în fa­ tratate. La ambele şcoli, în de informare a tinerilor cu lorll" drumurile şi poiecjlc munţilor. Nimic de zis, numai câ, ală­ ne decît necesităţile restau­
An fost KUubâtuio satele Crişrlor, unde elevele au reîn­
ţa tinerilor de la mină. Nu este cadrul cluburilor politice au principalele aspecte ale poli­ viat ietQrjojJ comunei, legenda (analului subicran, sirAvc- turi, magazinul intercoopera- rantului hotelului ?
mulţumitoare însă preocupa­ fost continuate dezbateri pe ticii partidului şi statului nos­ la Deva rhlul loc al castrulu! roman şi deajy) Ini Horea, locul nndc tist desface aceiaşi cartofi cu
rea unor propagandişti ca teme ca : „începuturile miş­ tru, cu evenimentele interne a fost prlne Horea de stâpir>lrca ausiro-ungarA. 1 leu kilogramul. Ţin „cele- CUM A DEVENIT VINUL LA
Mcrglnd spre C^rechi, echipajul a poposii la locul (Ic
Voichiţa Bâdâliţa. Ervin Bis- cării muncitoreşti din Româ­ şi internaţionale, a găsit au­ unde s-a aprins focul răscoalei şi a -ludiat folclorul local fiştii" neapărat la preţ ? Nu. LITRU „MARFA DEFICITA­
trian. Petru Veruşan şi alţii, nia", „Necesitatea creării dienţă în rîndul tinerilor. inspirat de mAreţnl eveniment* rntjmplntue pretutindeni eu Nu s-a operat la timp scăde­ RA"?
din cadru! sectoarelor II, IV, f.C.R", „Relaţiile României In noul an de pregătire po- Incepînd de astăzi, simpatie, „fetele din Apuseni* aflate In comuna Zdrapti işi rea de preţ impusă de aspec­
continuă drumul pc urmele istorici atlt dc frAmin.tnic a
timp de trei zile. pc te­
V, VI şi VII, care nu au a­ cu ţările Americij Latine", lîtieo-ideologîcă vom genera­ renurile Liceului peda­ Munţilor Apuseni, mergind, pi'Jn Buccş, spre mupt.cte vji- tul real a) mărfii. Organele comerciale din
Paradoxal e că în timp ee
cordat atenţia necesară, în „Conceptele de bază ale di- liza formele eficiente experi­ can şl, de aici, spre legendarul munte al Găincl. unitatea nr. 3 intercoopera- Hunedoara au ajuns sâ con­
★
primul rînd pregătirii lor, şi iplomaţiei“, „România şi secu­ mentate. vom căuta noi mo­ gogic din Deva sc vor Ieri, a)ic zece fele, dc la Şcoala generală din Boşorod, tistâ vinde cartofii sub STAS, sidere vinul la litru marfă
desfăşura mcciurjlc e-
Sn al doilea rînd a cursanţi­ ritatea europeană" şi „Trata­ dalităţi, care să răspundă cit lapei de zonă pentru membre ale echipajului „Mugurelul” -- reprezentantele ccrcu* la mi preţ corespunzător ca­ deficitară. Cea mai mare să­
lor. Cercurile conduse de a- tul internaţional" etc. mai direct şj operativ între­ Iul folcloric, a cărui actlvjt&tc numArA peste )S ani, cu va­ lităţii, ţine Ja preţ la... var­ răcie pe care am întîlnit-o
loroase crca|ll populare culese din zona v A li Luncanllor, In­
ceştîa au rămas în urmă. în bărilor, gîndurilor, donpţelor calificarea' în divizia serate in ziare, revi«u,c 5» culegeri — au pornit la drum. Şl-nu ză. C L F.-ul o vinde eu 0,50 la alimentara nr. 11 din O M.
repetate rînduri, fiind nece­ Nu de mult. atît la liceu de îmbogăţire a cunoştinţe­ B la baschet feminin. propus ca, in cadrul acestei expediţii urmărească, timp 1 ei /kg. intercooperatistul cu era la sortimentul de vinuri
sare eforturi în plus pentru cit şi la şcoala profesională lor politice, dorinţelor mani­ Participă echipele : dc II zile, de la î—1S Iulie, cultura populara (folclorul şi 1,20 lei. Vorba vine câ o la litru. Magazinul făcuse co­
etnografia ia toată splendoarea lor genuină) din finului PA-
mandă dar nu îi fusese ono­
readucerea lor la zi. Cu toa­ propagandiştii au făcut o festate de tineri. Rapid Deva, Sănătatea durcpjlor şi Integrarea el In ansamblul judeţului Hunedoara, vinde. Câeî cui îi trebuie rată. Cum nu ştim ca acest
te aceste lipsuri, temele pre­ trecere în revistă a tuturor Ploieşti, Crişul II Ora­ In vederea realizării acestui obiectiv principal al expe­ var2â, o ia de la C.L.F. mai produs să fie „marfă defici­
văzute au fost predate, anul temelor predate, accentuîn- VALERIU COANDRAŞ dea, Pedagogic Tg. Mu­ diţiei, fetele s-au pregătit minuţios cu foarte multă vreme ieftin. Şi uite aşa ajung u­ tară", întrebăm pe tovarăşii
Înainte : sl-au procurat echipamentul pcces.ar# au făcut exer­
pol itico-ideologic încheindu-se du-se asupra principalelor prim-secretar ol Comitetului reş. ciţii de folosirea corturilor, a saltelelor cu aer. a sacilor dc nele mărfuri agroalîmentare de la J.CR.A. Deva : .ce-aţi
cu rezultate satisfăcătoare. dormit, antrenamente de. drumeţie. ţ>i-nu confecţionat em­ sâ se deprecieze pentru că
blema echipajului, au pregătit un program artistic pc carc-l făcut cu contractările de vin
yor prezenta in satele Indopârtaie ale rmiijlilof Poiana Puş­ ny sînt folosite Ja timp şi la litru ?
că), au Inyătat sâ pregătească cit mal bine rolncarea. Prin rum trebuie prevederile legii
4M prestaren diferitelor activităţi lucrări şi-au procurat fon­ privitoare la mişcarea preţu­ ★
durile necesare, renunfind la ajutoarele externe oferite, şl-nu Am întllnit multe lucruri
uscat zarzavat, ptine, şi-au corwcrvat alimente Şi au cântat rilor. bune în reţeaua de desface­
să-şi însuşească teoretic ?i practic felul
in care se face
Sn activitatea de inovaţii depistarea şi culegerea creaţiilor populare. Şl AICI ORGANELE SANITA­ re a produselor agroa Ii mon­
RE IN CULPA
Cutezătoarele s'nt hptârlte sâ înfrunte intemperiile, sâ
De
tare de la -Hunedoara.
parcurgă întinsele distaute dintre Ghelar, Topliţa, Vâlarj,
Poenlta Volnll, Cernisoara Fioroasa, Bunlla, Alun, Ruda, PJop,
S-au semnalat de mai mul­
diciul care marchează preo­
Lelcse, CcrbAI, Socct, Bâirluo, Feregt. Poenita Tumil, Arănlcs. te ori cazuri de îmbolnă­ fapt, acesta e în genere in­
Clulpaz ct sâ arate câ Şl fetele slnt curajoase şl, mai ales. cuparea organelor competen­
sâ se întoarcă ni un bogat material folcloric şi etnografie viri în judeţ din cau­ te pentru aprovizionarea în­
za unor produse lactate —
s m personalului tehnic pentru e- buri şî sălile de cultură să care să ducă mai departe faima cercului lor. caş şi brînzâ telemea, în spe­ tregii (populaţii din (judeţ. Dar
(Urmare din pag. .1) xeeutarea prototipului, nici se organizeze vitrine. pa­ M. CONSTANTJNESCU cial — cumpărate de pe pia­ dacă am întîlnît» şi aspectele
pînâ în prezent acesta nu a nouri şi expoziţii pe teme de ). MARINESCU ţa neorganizatâ In raidul de notate mai sus, aceasta în­
inovaţii. O atenţie
sporită
Beriu — ne relata tovarăşul fost terminat. va trebui să fie acordată mo­ coman,doriţii echipajelor alaltăieri prin Deva am sem­ seamnă că cineva nu-şi faoe
Alexandru Mureşan, secreta­ Există, de asemenea, o sla­ V nalat faptul câ producători­ timp (pentru organizarea u­
rul consiliului popular comu­ Această lipsă de preocupare bă preocupare pentru genera­ dului de retribuire materia­ lor particulari nu )e-a cerut nui comerţ fără posibilităţi
nal — mecanizatorii 1. Mur- se reflectă şi în faptul câ lizarea inovaţiilor. In acest lă şl stimulare morală a ino­ nimeni sâ aibă certificat dc dc reproş.
goi, I. Popa şi I. Troşan au din cele peste 280 teme cu­ an numai 4 dîn inovaţiile im­ vatorilor. Cu sprijinul comi­ calitatea produsului şi de să­
intrat cu combinele în lanu­ prinse în planurile de tema­ plicate au fost trimise altor siilor inginerilor şi tehnici­ nătate a yînzâtorului.. La Hu­ ■* ION CIOCLEI
rile de orz, recoltînd mai bi­ tici pe anul 1971 numai 40 unităţi pentru generalizare, enilor şî birourilor cercurilor nedoara situaţia se repetă I­
ne de 20 din cele 50 ha cul­ au fost' rezolvate, asemenea situaţie ce se manifestă la inovatorilor, comitetele sindi­ i v C IN E M A dentic. In colectivele aminti­ P. S In raidul de ieri am
tivate Producţia medie reali­ situaţii fiind la I.C.S.H.. toate unităţile economice. catelor trebuie sâ sprijine maj te sînt şi organe ale Inspec­ constatat absenţa totală a râ-
zată depăşeşte 1 800 l<g la C.E.I.L., E.M. Ghelar, IM. In vederea îmbunătăţirii mult colectivele de inovator) ţiei sanitare judeţene. Cre­ dâcinoaselor — morcovi, pă­
hectar Tebea, î P.B. Bîrcea, IM. activităţii mişcării de inova­ în documentarea tehnică, or- dem câ pe lîngâ măsurile trunjel — din reţeaua comer­
DEVA : Zestrea domnitei Haiti
Se remarcă, de la bun în­ Barza etc. Nu s-a organizai o ţii. invenţii şl raţionalizări, ganizind în acest' scop con­ 17.00 Tclescoajâ. Consultaţii („Patria”); CcaiUovskl — se­ luate pe loc vor veni şi al­ ţului de stat al Devei. Fer­
pentru examenul dc ad­
ceput, că în toate unităţile a- activitate susţinută pentru este necesar ca organele şi ferinţe tehnice, recenzii. îpr mitere. Limba română : riile I-II („Arta"); SIMERIA : tele, de .prevenire a unor ast­ mele legumicole din zona Dc-
gricole/ .socialiste recoltatul soluţionarea la timp a pro­ organizaţiile de partid, sindi­ prin buletinele de informare Analize gramaticale. Fi­ Genoveva de Brabant („Mure­ fel de stări de lucruri în tot va-SimeriB ale C. A. P. şi
pâioaselor s-a pornit bine şi punerilor. ceea ce a făcut ca catele. consiliile de adminis­ tehnică sâ se desfăşoare o zică clasică şl fizică mo­ şul"); HUNEDOARA: Facerea judeţul. . I.AS. au plantat zeci de hec­
lumii („SlderurgLstul”) . g. j),
că întreaga activitate se des­ un număr de 370 de dosare traţie şî comitetele de di­ vie activitate de propagandă dernă : Idei fundamenta­ intră In arflunc („Construc­ IN LOC DE PUNCT - ELITA... tare cu astfel de legume.
făşoară intr-un ritm susţinut, să fie preluate din anul pre­ recţie să asigure o mai mare în legătură cu activitatea de le ; torul"); CALAN: Mlbal Vi­ Momentan sînt în imposibili­
obţinîndu-se rez.ultate bune. cedent. Din acestea 110 sînt ]a operativitate în rezolvarea inovaţii. teazul — seriile I-II (11 Iu­ Hotelul „Rusca" al O.J.T. tatea de a le recolta pe mă­
nie”); TELIUC: O nuntă cum
Strădaniile care se depun sînt C.C.P, 60 la I M. Barza, 31 la propunerilor de inovaţii, rea­ Experienţa e demonstrat că 18.00 Căminul ; n-a rn&l fost („Minerul"); PE­ este, sau ar trebui sâ fie, un sura nevoilor oraşelor. Poale
demne de evidenţiat, dar să C.M.N Deva. Această situa­ lizarea documentaţiilor teh­ atragerea unui număr cît mai 18,50 Lumea copiilor, „La curtea TROŞANI : ...şi cal! se îm­ punct de elită al turismului dă cineva o mînâ de ajutor.
avem In vedere că trebuie ţie se manifestă şi în conti­ nice şi executarea prototipu­ mare de salariaţi în activi­ regelui tigru- — versuri puşca. nu-1 aşa 7 („7 Noiem­
brie") ; O poveste veche, ve­
să depunem eforturi şi mai nuare, întrucît numărul do­ de Ion Brad. Fotografii che,.. şl Cinci pentru Infern Avanpremieră cotldlAnâ; 3.1.27
stăruitoare pentru a scurta sarelor nerezolvate la unele rilor. Se impune să fie lua­ tatea de inovaţii si fructifi­ — Ion Mtclea ; („Republica”); LUPENI: Secre­ Ctntecui e pretutindeni ; 14. o o
carea cît mai deplină a In­
perioada dc recoltare la ma­ întreprinderi este în creştere. te măsuri pentru folosirea co­ teligenţei tehnice a acestora tul de la Santa Viitori a („Cul­ Compozitorul şâptâminU — Paul
tural"); LONEA: Canarul şl
Constantinescu;
14,30 CIntece şl
ximii!)) posibil şi că în acest misiilor inginerilor şi tehni­ constituie o puternică pîrghie 13.10 Tragerea loto ; viscolul („Minerul"); Iubirea DTiTTîl Jocuri; 35,00 Buledn de ştiri; 13,05
şcop trebuie să şe lucreze Se Sntîmpinâ încă mari gre­ cienilor în acordarea asis­ strict oprită („7 Noiembrie"); Revista economică; ÎS ,30 Pagini
utăţi în rezolvarea propune­ tenţei tehnice inovatorilor, de perfecţionare generală a 19,20 1001 de seri ; ANINOASA ; Alfa Romeo şi vocale şl orchestrale din muzica
.în schimburi prelungite, ca rilor de inovaţii datorită fap­ pentru orientarea activităţii a­ activităţii întreprinderilor Julleta („Muncitoresc"); PE- de astradfi; 16.00 Radiojurnal :
hrana pentru mecanizatorii şi tului câ prototipurile se exe­ cestora spre perfecţionarea şî Tocmai de aceea se impune 19,30 Telejurnalul de scarâ; TRLLA r Fabllo magicianul PROGRAMUL J : 6,00 Muîjcfl şl 36.15 Mu2lcă de promenadă: 16,30
cooperatorii care lucrează pe ca, sub îndrumarea organi­ 20.00 Reflector ; („Muncitoresc”) ; VULCAN r actualităţi; fl,30 Memoria pflinln- Melodii de George Grlgorlu: 16/10
Amintiri bucureştenc („Mun­
Publicitate radio; 17.00 Pentru pa­
combine, la cinlărjroa şi cută cu mari Sntfirzieri aşa modernizarea maşinilor, a- zaţiilor de partid, conducerile 20.15 Mal aveţi o întrebare ? citoresc”); UfUCANI: Intllnlre tulul românesc (reluare); 10.00 trie; 37,30 Concert de muzică
transportul recoltei, cit şi a cum este cazul la C.S.H., gregat'elor şi procedeelor teh­ Tema : Criza de energie, la vechea moschee („7 Noiem­ Buletin de ştiri : 10.OS Popas fol­ populară cu Ileana Leonte, Nico-
I.R E. Deva, E.M. Paroşeni, A- întreprinderilor si sindicatele brie") ; ORAŞTIE: Patrlcla şi cloric In judeţul Timiş: 10.30 Fo­ lac Sâbâu şl Marlus Olmazu; 38,00
celor care recoltează manual ninoasa, fLonea. La E.M. P a­ nologice. De un real folos să aducă problematica mişcă­ o problemă reală 7; muUca („Flacăra") ; GEOA- noteca pentru copil; 11,00 Buletin Orele serii; 20,00 Tableta de sca­
GlU-BAl: De şapte ori şapte:
să Ic fie dusă in timp. Toate roşeni, de exemplu, s-a pro­ pentru Inovatori este organi­ rii de Inovaţii, invenţii şi 21.10 FUm artistic : „Ultima HAŢEGt Al 8-lea („Popular”); de ştiri: J),0S Din muzica popoa­ ră; 20.05 Zece melodii preferate;
relor: 11.15 Consultaţie Juridică;
eforturile trebuie canalizate zarea de concursuri interne, raţionalizări în centrul pre­ BRAD: Los Tarantos („Steaua 11.25 Lirica eminesciană In tăimă- 20,40 Piese folclorice de virtuozi­
tate; 20,55 Ştiinţa la z l: 21.00 Bi­
pus ca Inovaţie o instalaţie popularizarea cu operativitate noapte pe Titanic" ; clcrea Iul Gheorghe Dlma: 12.00
pentru strîngcrea cit mai ur­ pentru curăţirea mecanică a a planurilor tematice, orga­ ocupărilor lor majore. roşie”); GURABARZA; Ju r­ Formaţia Los Gemelos doi S u r ; juterii muzicale: 23,30 Revista
gentă a recoltei. Peste tot 23,05 Telejurnalul de noapte; nalul unei cameriste („Mine­ 12.10 Un interpret şl rolurile sale: şlagărelor; 22.00 Radiojurnal; 22.30
silozurilor de cărbune, admi­ nizarea de consultaţii la ca­ Concert de seară: 22.55 Moment
12.30 Intllnlre cu
Marla Callas;
trebuie să se acţioneze sub să pentru experimentare la binetele tehnice, de consfă­ fng, ŞTEFAN CORNEA 23.15 închiderea emisiunii. rul"); ILIA : Colonia Lanflerl melodia populară şi interpretul poetic: 23,00 Concert de seară —
continuare; 24.00 Buletin de ştiri;
deviza : „Nici o zi pierdută, finele lunii iunie 1970, însă tuiri şi schimburi de experi­ activist al Comitetului („Lumina”). preferat; 13,00 Radiojurnal; 13,15 0,03—6.00 Estrada nocturnă.
nici Un bob risipit". din dipsfi de preocupare a enţă între secţii, iar în clu­ judeţean de partid
ROLUL SOCIAL A l TlNÂRULUI CNTELECTUiU Autobaza transporturi
auto Sebeş
Pornind de la tradiţia, ve­ tat şi pentru organizarea a­ reşte. preocupat să găsesc, la judeţean al U.T.C. Pare cu dîn Ştefan, şeful sectorului nicipală Deva la care de trei
rificată de timp ce prezintă cestuia. a unei orchestre întocmirea programelor de ac­ mult mai potrivit şâ puî in turilsm la Comitetul orăşe­ ori a răspuns prezent doar to­ ANGAJEAZĂ
intelectualul integrat în acti­ semisimfonîce şi a unor au­ tivităţi, teme care sâ atragă, discuţie problema timpului o­ nesc al U.T.C. Brad. varăşul profesor Bercea, „e-
vităţile cultural-obşleşti, ani- diţii muzicale-lectii, spri­ care sâ îmbine reconforta rea cupat în producţie şi Sn a­ — Adevărul e câ, deşi sîn- miţâtorul". Dar „receptorii" — mecanici auto pentru coloana auto
maior al vieţii social-cultura- jinul Comitetului orăşenesc cu informarea, să stimuleze fara producţiei. Timpul e li­ tem foarte mulţi tineri, unii pe unde s-or fi rătăcit ? din Orăşlie.
le a oraşelor, al localităţilor, al U.T.C., al Casei de cultură o cunoaştere mai profundă ber doar pentru cei incom­ proaspeţi absolvenţi, nu am C. Purcîlean. Acesta nu e
colectivităţilor în care îşi dîn Brad. Ideea a „cucerit". Mi decît ceea ce poate fi cu­ pleţi, ciuntiţi din punct de reuşit încă sâ găsim moda­ singurul aspect al aşa-zisei Condiţii de salarizare conform H.C.M.
desfăşoară activitatea, am s-a spus câ voi fj solicitat', câ prins în cadrul unei adunări vedere social, cu o viziune li­ litatea de a ne petrece în Inerţii Intelectuale. Există un 914/1968.
căutat sâ definim, prin dis­ mi se va comunica atunci cînd generale. Dacă am intenţionat mitată. mod organizat cea mai mare număr de tineri care Ja a do­
cuţiile purtate cu mai mulţi va fj nevoie de mine, câ voi recenzarea unei cărţi valoroa­ — In fond e la fe) de peri­ parte a timpului — ne rela­ ua, a treia acţiune ezită, rî-
tineri din oraşele Deva şi fi chemat. Mai aştept I se m-am limitat' la a lansa culoasă şi ipostaza opusă, a tează inginerul Ioan Gavri- dicînd probleme materiale. O --- 4
Brad rolul social al intelec­ — Intr-adevăr — sublinia eîteva idei care sâ pună pro­ veşnicului ocupat, care n-are lă membru al comitetului asemenea practică diminuează 1—
tualilor zilelor noastre. Cornel Bogar, profesor la Li­ bleme. aii) dat doar o direcţie timp de nimic, remarca Geor- U.T.C. de la I M. Barza. Am rolul creator al intelectualu­ 7]
— Prima precizare pe ca­ ceul „Decebal" din Deva. ro­ de interpretare. Rezultatul geta Bulei, jurist la Arbitra­ intenţionat sâ organizăm, la lui — coordonatorul teoretic
re o consider necesară, vor­ lul intelectualului în dome­ a fost ce! scontat. jul de stat Deva. Timpul e nivelul comitetului orăşenesc al activităţilor soeial-cultura- X
bind despre intelectualizarea niul culturalizării, e cel al Tilus Slanciu. arhitect la cum ţi-1 fac» Există. Depinde al U.T.C., în colaborare cu ca­ le din oraşul său.
societăţii contemporane, ob­ .pictorului care combină culo­ flPJ.H. Deva. Există foarte de modul de planificare, de sa de cultură, unde am găsit Activ, pasionat, multilate­
serva Viorel Mariş, econo­ rile. mulţi tineri entuziaşti, cu e­ Individ, în ultimă instanţă, totală înţelegere, un club al ral, dăruit, ingenios, promo­ X
mist Ja' Direcţia judeţeană de — Multitudinea mijloacelor tinerilor, un club al ideilor tor al nouiun, al culturii, al
statistică Deva, este a­ de comunicare, de informaţie care înseamnă, în concepţia ştîinteî — doar eîteva trăsă­
ceea câ stadiul de cu­ a ridicat enorm civilizaţia, A N C H E T Ă noastră, o posibilitate utilă turi ale tînârului Intelectual
noaştere. de progres, pe care gradul, cantitatea de cunoaş­ de permanentizare a unor în­ contemporan definite în discu­
l-am atins face ca nu numai tere a fiecărui individ, re­ truniri lunare sau bilunare fin ţia de faţă. Cîteva idei. emi-
intelectualitatea să râmînâ marca Octavian Bogdan, se­ care fiecare sâ prezentăm ce­ *e de un număr de tineri dor­
promotoarea culturii. Accesul cretar Ia Comitetul munici­ nergii latente,, şi totuşi lu­ posibilitatea participării la va Interesant, nou, din dome­ nici să contribuie la continua
larg al maselor la cunoaştere pal al U.TC. Deva. mea râmîne foarte comodă. diferite acţiuni. niul în care lucrăm, sâ as­ împrospătare a climatului Institutul politehnic „Traian Vuia"
determină implicit un dialog C. Bogar. Aşa e Dar in­ Se organizează în fiecare C. Purcîlean. Mult discu­ cultăm o muzică, să discu­ cultural-soci a! al oraşului
sîmbâtâ seri pentru tineret la
in care definiţia intelectualu­ formaţiile care parvin asupra clubul sindicatelor, dar poate tatul „timp liber" e de fapt tăm. Organizaserăm totul, dar lor. Gînduri comune genera­ Timişoara
lui contemporan comportă creierului sînt atît de diver­ timpul productiv pentru ti­ am rămas doar noî cei 4-5 ţiei noastre, ce transpun în
mulaţii continue. se. de dispersate, incit' gradul tinerii s-ar vrea „la el aca­ neri, dar cu repercusiuni asu­ entuziaşti. fapt minunatul mesaj trans­
să". Nu ştiu dacă nu s-ar pu­
— Noi. cei ce am absol­ de cultură s-ar putea măsura tea studia problema construi­ pra timpului productiv pro- C, Ştefan. De necrezut dar mis de la tribuna celui de-aJ B-dul 30 decembrie nr. 2
vit un institut de (invâţâ- la un moment dat nu prin priu-zis. care se îmbogăţeş­ foarte mulţi tineri pe care IX-lea Congres al Uniunii Ti­
al
rii unei săli, unui club
mînt "superior, am acumulat cantitatea ingurgitată de in­ tineretului, cu munca patri­ te calitativ prin acumulările i-am dori receptivi Ia vîrsta neretului Comuaist de către
in cursul anilor cultură, şti­ divid, ci prin puterea de a primului, dînd o viziune mai şi pregătirea lor se rezumă tovarăşul Nicolae Ceaaşescu, A N U N Ţ A
inţă nu numai pentru rotun­ discerne asupra semnificati­ otică a uteciştilor din muni­ largă asupra problemelor de la «ervici, la o cafeluţă sau secretar general al Partidului
jirea noastră intelectuală, vului de nesemnificativ. Aici, cipiu. Noi, tinerii arhitecţi, producţie şi chiar o dispoziţie un şpriţ, o plimbare de la Comunist Român ; „Vorbind organizarea concursului de admitere pen­
am realiza cu plâcei^e proiec­
pentru exercitarea meseriei, cred eu, începe menirea so­ tul. Şi încă un aspect : con­ sufletească deosebită, cu in­ oraşul nou la oraşul vechi de educaţia tinerei noastre tru anul universitar 1971-1972 in perioa­
cl şi pentru ca sâ dăm mai cială a intelectualului în a duc orchestra de muzică u- fluenţe pozitive de necontes­ sau o şuetă la un colţ de generaţii, trebuie să avem în
mult celor ce aşteaptă asta stabili, la început pentru el, şoarâ „Sarmis" cu tineri dă­ tat. stradă şi atît. E o inerţie cu vedere necesitatea de a crea da 10-20 iulie 1971.
de la noi — ne declara profe­ apoi pentru semenii săi, a cri­ ruiţi muzicii. Or, în mu­ — Dezideratul recreerii ac­ totul nepotrivită. condiţii pentru ca ea sâ cu­ Facultăţile şi secţiile, probele de concurs
sorul Emil Mârgineanu de la teriilor de valoare, a le ex­ zica uşoară, cu rapidele mu­ tive l-am putea realiza prin- V. Mariş. In orice colecti­ noască tot ceea ce se întîm-
Şcoala generală nr. 1 Brad. plica. Intr-o asemenea accep­ taţii pe care le înregistrea­ tr-o „cooperare" între diferi­ vitate e necesar un climat al plă în lume. Nu trebuie să şi condiţiile de înscriere sînt cele specifi­
Am răspuns cu plăcere soli­ ţie cultura nu mai e un bagaj ză, spectacolul este acel asociaţiei, aceasta fiind una avem niciodată teamă câ o cate în broşura ,,Admiterea în învăţămîn-
citării de a participa la de informaţie, ci un sistem. „modus vivendi" absolut ne­ tele profesii prin expuneri din garanţiile reuşitei orică­ confruntare deschisă, liberă a
montajul literar „Horia", la O. Bogdan. La formarea a­ cesar. pe teme de interes major, ca­ rei acţiuni. E destul ea fie­ concepţiilor noastre materia- tul superior — 1971“ editată de Ministe­
corul „Madrigal", dar simt câ cestui sistem concură mai re să atragă tineretul — ne care sâ „capteze" încă 2-3 ti­ lîst-dialectice cu concepţiile rul Invăţămîntului.
trebuie sâ fac mai mult. Sînt mulţi faclori, printre care. e­ C. Bogar. Cultura înseam­ spunea Gh. Bolcu; inginer la neri pentru activitatea atrac­ idealiste ar putea sâ dăune­
întreprinderea de
profesor de muzică şi primul volutiv vorbind, familiei, şco­ nă şi echilibru. O operă de turi auto Brad. transpor­ tivă la care intenţionează sâ La secţia de arhitectură şi urbanism e­
artă modernă se
defineşte
nn de la absolvirea conserva­ lii, organizaţiilor de tineret prin proporţie şi echilibru. A­ participe şi audienta acestora, ze formării tineretului ; dim­
torului mi-a întărit' convinge­ le revin funcţii bine preci­ celaşi echilibru e, necesar şi — Ecourile pe care le-a a­ pe viitor, va fi asigurată Or­ potrivă, tocmai în această tapa I a concursului — probe practice şi
rea câ oamenii sînt dornici zate. Esenţa efectului conju­ vut prezentarea unor proble­ ganizatorilor, participanţilor, confruntare liberă — în ca­ aptitudini — va avea loc între 4 şi 8 iu­
de muzică. Sâ asculte, sâ in- gat al tuturor este stimula­ în ocuparea timpului liber «1 me ale laserului, făcută de li se cere însă, totdeauna, au­ re, de altfel, s-a afirmat în
telchgâ. să execute muzica. rea la a gîndi mai mult de- tinerilor. tovarăşul Nicolae .Turca, de la toexigenţă sporită. lie. Probele sînt eliminatorii.
Mă cucerise ideea reînnoirii cîţ îl solicită o lecţie, la a — De fapt. pare impropriu Comitelui judeţean al U.TC.. C. Bogar. Situaţia clubu­ Iunie mnterialisrmil dialectic
nceleî tradiţii ce depăşeşte 75 trece dincolo de aparenţe sâ vorbim despre timp liber ar fi trebuit sâ permanenti­ lui tinerilor din Brad nu e — vorr) face sâ triumfe idealu­ Informaţii suplimentare se pot primi la
dc ani, a unui cor vestit în V. Mariş. Ca secretar al or­ la vîrstu „marilor arderi" — zeze asemenea acţiuni. Totuşi, singulară. E suficient 6â a- rile comunismului", secretariatele facultăţilor.
l'.rnd. a unui ansamblu de ganizaţiei U.T.C. din institu­ intervine Constantin Purcj- numărul lor a rămas foarte rpintim ciclul de audiţii mu-
amploare, valoros. Am solici­ ţia în care lucrez am fost, fi­ lean, secretar la Comitetul mic, remai-ca inginerul Can- ztfcaJa iniţiat la biblioteca mu­ ILEANA LASCU