Page 30 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 30
2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5133 9 SIMBATA 10 IULIE 1971
*
Propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru educarea marnist-
leninistâ a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii Dezbateri civice si întîlniri
9
AMPLU, STRĂLUCIT SI ATOTCUPRINZĂTOR PROGRAM DE RIDICARE cu eroismul muncii
B
■
b h
CUI1HIM A M IM fOIICMIVE III PURI* NOASTRĂ „atacat" probleme dc actuală şi viitoare urbanistică, e-
Ieri, In sala Consiliului popular municipal Deva, In
1 cadrul manifestărilor prilejuite de „Colocvii- , numeroşi nunţind păreri privitoare la amplasarea diferitelor obiec
cetăţeni ai Devei au fost prezenţi la interviul public cu tive soclal-culturale fi industriale, dezbătînd planul dc
rea muncitorească şi ce ţie doar începutul unor am un grup de edili, arhitecţi şi proiectanţi. Tema dezbaterii sistematizare.
tăţenească a tinerilor cu ple acţiuni educative pe care a constituit-o „DEZVOLTAREA URDANISTICA A MU La Casa de cultură din Hunedoara şi la Clubul din
Adunarea generală să care lucrează De ase sîntem hotărîţi să le desfă CINCINAL". Lupeni, tot ieri, tineri din întreprinderi, instituţii şi şcoli
NICIPIULUI DEVA IN PERSPECTIVA ACTUALULUI
fermi
şurăm cu neslâbită
menea, am încredinţat şefu
s-au atrîn9 pentru a-1 Intîlni pe Eroii Muncii Socialiste.
In ultimii ani Deva a cunoscut o continuă dezvoltare
tate şi exigenţă în lumina
lui secţiei noastre, Ioan programului profund parti economică şi social-culturalâ. Cincinalul 1971-1975 va Nicolae Mârculescu, maistru la Combinatul siderurgic Hu
nedoara şl Petre Constantin, miner, şef dc brigadă la Ex
mai
Mihuţ — unul din cei
se afirme Ga o înaltă vechi Ingineri şl comunişti nic, marxist-leninist, propus punzătoare perspectivei de dezvoltare industrială. ridi ploatarea minieră Lupeni. Intîlnîrea a prilejuit tinerimii
continua mereu ascendent acest drum prin dotări cores
din combinat — sarcina să
general
al
secretarul
de
din cele două localităţi cunoştinţa cu omul şi muncitorul
prezinte pe viu, tinerilor nou partidului nostru, în vederea carea funcţionalităţii şi gradului de confort al locuinţelor, ajuns pe cea mal înaltă treaptă conferită dc hărnicie.
prin valorificarea tuturor posibilităţilor pentru ca Deva.
şcoală comunistă veniţi la Hunedoara, trans făuririi omului nou, demn de municipiul de reşedinţă a judeţului, să devină un oraş Cele două frumoase acţiuni se vor întipări în amintirea
operă a edificării
măreaţa
formările profunde prin care
a trecut cetatea noastră de societăţii socialiste multilate modern şi înfloritor din toate punctele de vedere. Intere celor prezenţi ca portrete ideale de existentă cotidiană
metal, In rînd cu marile ci ral dezvoltate în patria noas saţi In dezvoltarea viitoare a municipiului lor, devenii au şi un Imbold nemârturlsit de viilor.
tadele Industriale ale patriei, tră
(Urmări din p o g t | în anii înflăcăraţi al con GHEORGHE ŞBRBAN
strucţiei socialiste. tehnfclan, locţiitorul
Desigur cele enunţate mal secretarului comitetului de
Cea de a treia zi a .CO
Biroul comitetului municipal de partid lucrează în sus reprezintă pentru comi partid de la laminoarele LOCVIILOR ZIAIttS'l K E'-
prezent la un bogat plan de activitate, a cărui înfăp tetul nostru de partid, pen blumlng-sefnifabrlcate, C S. Un condensat dialog al generaţii! se caracterizează prin in
tuire sâ asigure ridicarea întregii activităţi de partid, A tru fiecare comunist din sec Hunedoara cursiuni in domeniul arici,
în lumina propunerilor t o v a r ă ş u l u i Nicolae literaturii şi... turismului.
Ceauşescu, la nivelul marilor cerinţe şi sarcini ce ne Astfel. la Deva, inceuind
stau în faţă. O atenţie deosebită vom acorda organi In educarea maselor de femei Ziua de Ieri a .Colocviilor Intllnirlle cu oameni care cea a omului care poate ser dc la ora 18. veţi'arca po
zaţiilor de bază ca temelie a partidului, locul unde ziaristice" le-a prilejuit tine au acumulat e experienţă de vi ca exemplu.
se înfăptuieşte întreaga politică a partidului, adună rilor hunedoreml o tntîlnlre viaţă demnă de respect au Cel care a participat Ieri sibilitatea să participaţi lu
rilor generale. Membrii biroului, ai comitetului mu sînt necesare forme adecvate plăcută cu Eroul Muncii So constituit pentru tinerii hu- dupâ-amlazâ la întîlnirea a- vernisajul celor două ex
nicipal, ai comisiei organizatorice şi aparatului de cialiste, maistrul Nioolae Mâr nedorent întotdeauna momen poziţii deschise in sălile
partid au fost repartizaţi pe comitete şl organizaţii culescu de la Combinatul si te de confruntare cu propria mlntlt’â a avut impresia u galeriilor dc artă : cea de
de bază pentru a le ajuta să pregătească temeinic preocupărilor lor derurgic Hunedoara. experienţă, în comparaţie cu nul foarte condensat dialog
adunările de partid, plenarele şi alte analize. Avem al generaţiilor. Se deosebeş
în vedere în primul rînd sprijinirea şl îndrumarea In societatea noastră socia la Muzeul de istorie a partidu te tineretul anilor ’70-’71 de
îndeaproape a organizaţiilor de bază din subteran, listă femela joacă un rol deo lui şi Muzeul Doftana. cel al anilor ’40-'50 ?. Ce-i
identifică pe unii ca
demni
acelea care îşi desfăşoară activitatea în condiţii grele, sebit de Important, contribu Am citit cu deosebită aten urmaşi ai celorlalţi, ce-i deo Ziua a treia
precum şi organizaţiile tinere sau care au birouri ind direct in activitatea de ţie măsurile adoptate de Co Interesant schimb
descompletate. Aici trimitem cadrele cele mai bune, mitetul Executiv al Comite sebeşte pe unii de alţii ; dneâ
cu îndelungată experienţă, tovarăşi cu reale calităţi producţie şl la întreaga viaţă de idei privind etica drumul eroului către titlul de
de activist. De asemenea, au fost date Indicaţii cu socială, ca muncitoare, soţie tului Central al partidului. înaltă cinstire, a cunoscut co-
privire la pregătirea ordinii de zi, a materialelor, şi mamă. Aceste considerente Din conţinutul lor am des borîşuri, dacă crede în posi fotografii realizate de Vir-
introducerea mal hotârîtâ In stilul de muncă a spiri au determinat Comitetul ju prins necesitatea îmbunătăţi muncii socialiste bilitatea de recuperare a unor gil Onoiu şi. expoziţia cu-
tului de analiză profundă, critică, exigenţă construc deţean al femeilor ca In acti rii activităţii pollttco-ideoîogi- elemente care au luat căi nrinzind caricaturi de
tivă, antrenarea largă şl efectivă a tuturor comuniş vitatea sa să se preocupe în ce şt eultural-edneatlve şt în greşite — iată citeva din în presă ale artiştilor plastici
tilor la o activitate susţinută, rodnică, plină de dă deaproape de educarea femei rîndurile femeilor, folosirea Sala ClubuJut muncitoresc Râspunztnd numeroaselor trebările la care tinerii — Victor Mihăilcscu şî Mi vrea
ruire, pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor Vom lor în spiritul eticii noastre unor forme cît mal adecvate din Lupeni a găzduit Ieri întrebări ce 1 s-au pus, ves siderurgişti, constructori, sau Ritcă — prima ci'pozilic
ajuta astfel organizaţiile de bază îneît) ele sâ-şl ridice socialiste, al dragostei de mun fiecărui colectiv de femei, una din manifestările consa titul miner a făcut o am de alte profesii — doreau de acest gen organizată in
neîncetat nivelul şl conţinutul activităţii, adunările că, al răspunderii pe care o preocupărilor lor. Va trebui crate celei de-a doua ediţii plă şi interesantă expunere răspuns de la oaspetele lor. judeţul nostru.
lor să se afirme ca o puternică şcoală de educaţie au faţă de societate. Desfăşu ca tn viitor să acordăm o a colocviilor ziariştilor hu- asupra condiţiilor prielnice Nu putem sâ ne realizăm La ora 10, scriitorul Radu
marxist-lenlnlstă, astfel îneît să poată Influenţa cu rată în colaborare cu Comite deosebită atenţie activităţii e nedorenl, organizată de către pe care societatea noastră Ciobanu („După-nmiaza
maximă capacitate viaţa şi activitatea colectivului în tul judeţean pentru cultură şl ducative în rîndurile femei Filiala judeţeană a Uniunii le-a creat tineretului pentru ca oameni dc bază ai socie bătrinului domn", „Crepus
tăţii, în afara muncii — a ţi
ziariştilor In colaborare cu
a învăţa, a-şi însuşi o me
care muncesc. artă, organizaţiile UT.C. şi lor din cooperaţia meşteşugă cul"). In cadrul unei seri
10AN GHINEA sindicatele din întreprinderi rească în scopul îmbunătăţi Comitetul Judeţean pentru serie şl a se afirma în via nut' sâ răspundă eroul. Ge de autografe, se va intilni
secretar ol Comitetului rii muncii de prestaţii către cultură şl artă. ţa economică şî social-cul neraţiile nu sc deosebesc de- cu cititorii la librăria
municipal de partid Petroşani şi instituţii, activitatea comi populaţie. Pe de altă parte, Cunoscutul miner Petre turalâ. Expunerea succintă cît prin aceea că trebuie sâ „Gheorghe f.azăr".
tetelor şi comisiilor de femei Constantin, Erou al Muncii a unor elemente biografice răspundă în timpuri diferite,
a cuprins forme specifice este necesar să ne preocupăm Socialiste, s-a întîlnit cu ti a constituit pentru tinerii Tot astăzi, sala de recep
preocupărilor femeilor şl mal mult de pregătirea ti neri mineri, preparatori, con participanţi la întîlnirea cu la sarcini diferite. Le e co ţie a elegantului hotel
Un tezaur de idei pe care tinerelor fete din întreprin nerelor fete pentru viaţă, să structori. textlllşti şl de al Eroul Muncii Socialiste Pe mun elanul tineresc şi gene „Rusca" din Hunedoara
le Impântăşlm din experien
rozitatea Le e comună ten
tre Constantin un strălucit
va găzdui la ora 18 o in
deri, din cartiere, sau din me
te profesii din oraş. Intîl-
diul sătesc. Amintesc printre ţa femeilor vlrstnite. atît în nlrea a prilejuit un intere exemplu de dăruire, pasiu dinţa unirii în acelaşi front teresantă şi inedită confe
fiecare comunist şi cetăţean acţiunile întreprinse cele care ceea ce priveşte rolul lor în sant schimb de Idei privind ne şi dîrzenie. de afir împotriva delăsării, a lipsei rinţă dc presă la rare
familie, cît şl comportamen
au vizat cunoaşterea politicii tul în societate. Cred că se etica muncii socialiste, an mare. de respect faţă de sine şi de ziariştii invitaţi la ,.Co/or-
vii" de către Filiala Deva
Tinerii participanţi la în-
In cîmpul
gajarea totală
colectivitate. La condiţii de
interne şi externe a partidu
este dator să le traducă în viaţă lui şi statuilui nostru pre impune şi Intensificarea mun vast al activităţii pentru în tîlnire au avut cuvinte de viată îmbunătăţite *e cer a a Uniunii, ziariştilor vor in
cum şi principalele obiective cii educative în mediul să făptuirea sarcinilor pe care caldă apreciere pentru con celeaşi răspunsuri prompte, terpela organele Oficiului
tesc în vederea
judeţean dc turism In ca
mobilizării
diţiile pe care
societatea
La fel ca In toate locurile năm în domeniul muncii po- ale actualului cincinal. O a femeilor la muncă, la apăra partidul le pune In faţa co noastră socialistă le creează prin muncă făcu-lâ cu dărui drul temei ..Tezaurul turis
de muncă de pe cuprinsul litlco-educative pentru ca a semenea vastă tematică a fost rea avutului obştesc al coo lectivelor de muncă, a tine tuturor celor dornici de re. pe care Ie dădea genera tic al judeţ ului Hunedoa
patriei, şi la laminoarele blu- ceasta să dovedească o ma abordată In lectoratele orga perativelor agricole de pro rel generaţii. muncă. ţia celor care astăzi nu mai ra'1.
ming semifabricate unde lu ximă eficacitate, să meargă nizate. pe cartiere, în toate ducţie. Comitetul judeţean al sînt atit de tineri. _______________J
crez, propunerile de măsuri la inima omului, a fiecărui municipiile şi oraşele jude femeilor via trebui să ree
prezentate de t o v a r ă ş u l membru de partid sau cetă ţului. In cadrul lectoratelor, valueze unele forme care
Nicolae Ceauşescu pentru ri ţean. pe Ungă temele amintite, au s-au dovedit eficiente dar la'
dicarea calîiativâ a activită Luînd drept călăuză indi mai fost discutate probleme care, treptat, 6-a renunţat. Mă Municipiul Deva — ora nier, un modern centru sto o capacitate de 390 de va tare. ing, Ioan Surlaşiu ■ dc
ţii educative în patria noas caţiile secretarului general al legate de educaţia copiilor, a- refer la cercurile de lectură şul de reşedinţă a Judeţu matologic, o secţie de pe goane ; depozite de amba la direcţia de sistematizare,
tră au fost îmbrăţişate cu partidului, comitetul nostru tribuţiîle casnice ale femeilor, ce ce organlz.au în cartiere, lui Hunedoara — îşi eta diatrie, o staţie de salvare, laje ; laboratoare pentru arhitectură şi control a Con
toată căldura, cu un excep de partid, chiar In ziua pu rolul lor în societate şi altele. comune si sate. Ele vor tre lează cu plenitudine, în au fost asfaltate şi moder controlul calităţii produse siliului popular judeţean,
ţional Interes de către toţi blicării în presă a propuneri De un deosebit Interes s-au bui să dezbată probleme ale peisajul înnoit al României nizate numeroase străzi. lor ; o şcoală profesională care au răspuns la întrebă
membrii de partid, de toţi lor, a dezbătut cu toată răs bucurat expunerile prezenta vieţii politice interne şi In socialiste, noile sale dimen comercială cu 24 săli de
laminatorli. Noi apreciem, punderea tezaurul de idei al te la casele de cultură, cluburi ternaţionale a partidului ţi siuni de oraş modern şi în In cincinalul 1971-1975 clasă; o policlinică $i al rile puse de participanţi.
susţinem şl ne însuşim întru .propunerilor şl a hotârît, pe şl cămine culturale şl pe car statului nostru, să dea răs floritor. Avînd o existenţă municipiul Deva îşi va îmbo tele. Luările de cuvînt în cadrul
totul conţinutul acestui am baza unei temeinice analize tiere ca şt dezbaterile la care atestată de documente de găţi zestrea sa economică şi Pentru ca dezvoltarea sa interviului nostru colectiv
plu şi strălucit program po a stărilor de lucruri din or au fost solicitaţi activişti de puns problemelor care preo peste 700 de ani, Deva, ca social-culturalâ cu noi o economică şi social-cultura au evidenţiat grija şi preo
litic pentru că vedem în el ganizaţiile de bază P.C.R., cupă femeile. Este bine aâ re de altfel toate oraşele pa biective. La C T E Mintia lâ sâ se facă în mod ar cuparea organelor locale dc
grija nemărginită a condu UT.C. şi sindicat, măsuri partid şi de stat. vechi mem luăm sfaturile gospodinei, or triei, cunoaşte o dezvoltare se va termina şi da tn ex monios în conformitate cu partid şt de stat, a depu
cerii partidului, în frunte cu concrete de lichidare a lip bri de partid, jurişti, profe ganizate pe cartiere, unde să economică, socială şl cultu ploatare, In toamna acestui ceri'nţele urbanisticii mo taţilor şi cetăţenilor pentru
tovarăşul Nieolae Ceauşescu, surilor ş! de întărire a mun sori sl medici. In întreprin se facă un veritabil schimb rală ascendentă. Congresul ca oraşul Deva, pâslrîn-
faţă de clasa muncitoare, faţă cii politico-educative. Imediat deri şî instituţii tematicile a de experienţă între gospodi al X-lea al partidului, care du-şi personalitatea proprie,
de destinele întregului popor. am trecut la ţinerea unor ex cestor întîlnir! s-au referit la ne. ca şl întUnlrile organi a elaborat un vast şi gran sâ sc dezvolte ca un oraş
Am reţinut din bogăţia de puneri cu tineretul din toate munca specifică a femeilor zate cu tinerele fete din că dios program de dezvoltare modern şi înfloritor. între
idei a programului propune schimburile şi locurile de din fiecare unitate, la măsu mine. întîlnlrl care să abor a patriei, a tuturor Judeţe bările puse. răspunsurile
rile referitoare la rolul mun muncă, pentru a le explica rile de protecţie a muncii în deze probleme legate de com lor. municipiilor, comunelor „Dezvoltarea urbanistică date dc arhitecţi si proiec
cii politice educative „Mun cit mai pe înţeles rosturile general sl n femeii gravide în portarea în societate şl în şi satelor, a trasat şi liniile tanţi. aprecierile făcute au
ca politică — arată pe bună programului propus de tova special. S-ar putea cita multe familie, sau cele care vizează directoare privind sistema evidenţiat interesul deose
dreptate secretarul general al răşul Ceauşescu Am luat de asemenea exemple de la pregătirea lor ca viitoare ma tizarea Întregului teritoriu bit pentru folosirea judici
partidului — trebuie să ac asemenea măsuri de revizuire C S. Hunedoara, „Vidra" Orâş- me. Va trebui ca la aceste al ţârii. Pe această bază s-a a municipiului Deva in per oasă a cadrului nat arul. a
ţioneze hotârîţ împotriva ori a întregii agitaţii vizuale din tie, „Vîseoza“ Lupeni, F.C. O- întîlnlri să apelăm mal mult elaborat şi este In curs de tuturor suprafeţelor dc te
căror manifestări de indisci cadrul blumingurilor „1300". râştle şi din alte unităţi unde la specialişti — Jurişti, pro definitivare programul na ren. S-a opinat ca unităţile
plină. de încălcare a norme „1 000" şi laminorului .750", muncesc multe femei La Hu fesori, medici — pentru a a ţional de sistematizare a comerciale şi dc deservire
Harta municipiului Deva spectiva actualului cincinal"
lor de convieţuire socială, în acţiune care se va În nedoara s-a organizat chiar o sigura d« la bun început o localităţilor urbane şi ru sâ fie amplasate la parterul
direcţia dezvoltării respectu cheia în zilele următoare secţie a universităţii populare, cît mai bogată informaţie. A rale. blocurilor din noile cartie
lui faţă de avutul obştesc, Intrueît printre laminatoriî constituită din peste 100 de ceste forme vor stlrni intere re aflate în construcţie si
faţă de legile ţării, pentru în noştri lucrează foarte mulţi sul femeilor din Judeţul nos s-a Îmbogăţit în anii cinci ca acesle cartiere sâ aibă.
tărirea legalităţii socialiste şl tineri, dintre care unii cu ma femei din cadrul combinatu tru In ridicarea nivelului lor nalului 1966-1970 cu noi o încă de la început, toate
a ordinii publice". Consider nifestări nesănătoase în mun lui. unde au fost cuprinse cu de cultură, vor contribui la biective economice şi so- dotările necesare desfăşură
că este un merit excepţional că, în viaţa socială, am hotâ prioritate teme ce interesau în educarea lor în spiritul eticii cial-culturale. A fost înăl rii unei vieţi civilizate. Alţi
al t o v a r ă ş u l u i Nicolae rît ca cei mai buni comunişti mod deosebit femeile. O altă noastre socialiste. ţată noua sica de pe Mureş an. cel de-al patrulea grup derne, a fost elaborată schi participanţi au manifestat
Ceauşescu faptul că ne in pe care îi avem sâ-i reparti formă atractivă ou conslituit-o — Termocentrala dc la Min energetic de 210 MW. Tot in ţa de sistematizare care, în interes pentru soluţiile a
dică nouă, comuniştilor, or zăm să răspundă efectiv, ca excursiile organizate de co NICOIETA POPA tia, Ia care au intrat în pro acest an se vor construi si urma propunerilor făcute doptate In ce priveşte a-
ganelor şl organizaţiilor de membru de partid, ca sala mitetele şi comisiile de femei secretară a Comitetului ducţie trei grupuri energe pune la dispoziţia cetăţe în cadrul dezbaterilor ce au mennjarca zonelor turisti
partid, cum trebuie să acţio riat şi ca cetăţean de forma din Lupeni, Haţeg şi Orâştie judeţean al femeilor tice de cîte 210 MUr nilor un număr de 960 a avut loc în primăvara a- ce şi de agrement, a căilor
de transport intern şi inter
fiecare, întreprinderea de partamente Se prevede, de eestui an, a fost reactuali urban, pentru asigurarea u
Măsuri care răspund plenar cerinţei de formare a omului nou, prefabricate din beton de asemenea, construcţia unei zată Ieri. In cadrul „Coloc nui înalt grad de confort
viilor ziaristice" s-a orga
la
fabrici de ţesături de mă
ca
o
Rircea.
cu
cetăţenilor oraşului. De a
pacitate dc 77 000 mc pre tase, a unei fabrici d? ci nizat, împreună cu comi semenea, au fost vizate as
fabricate din beton şi 11000 ment şi var cu o capacitate tetul municipal de partid şl pectele legate de măsurile
constructor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate an, precum şi o linie tehno de 2 400 000 tone ciment şi consiliul popular munici ce se impun pentru îmbu
mc tuburi de 'presiune
pe
100 000 tone var anual. Ar
pal, o dezbatere colectivă
nătăţirea alimentării cu a-
logică de blocuri pentru zi hitectura oraşului se va în cu arhitecţi, proiectanţi, de pâ, combaterea poluării a
dărie şi o nouă secţie pen tregi şi amplifica prin con putaţi şl conducător! de în pel şl aerului. înlăturarea
6e asigure programe so Ce facem cu oamenii care constituie încrederea oame tru cahle de terocotâ la strucţia de noi obiective treprinderi şl instituţii. surselor producătoare de
bre, odihnitoare, care sâ de nu sînt încadraţi în învâţâ- I M C Rîrcea. O dată cu socînl-culturale; o aulogarâ La aceste dezbateri au 2gomote
(Urmor* din poq. 1) termine o anumltft modă de mint ? Ponderea lor în ca nilor muncii că sînt promo dezvoltarea industrială, ora modernă, care a şi fost da fost prezenţi tovarăşii Da- Schimbul de păreri a fost
vaţi potrivit pregătirii
şi
comportament în rîndul ti drul colectivelor de salari contribuţiei pe care o aduc la şul s-a îmbogăţit şi cu noi tă de curînd tn folosinţă : vid Goe, secretar al co deosebit de util şl fructuos,
neretului. aţi este Importantă I Mă sporirea avuţiei materiale şi edificii socinl-culturale. S-au un hotel turistic cu 200 de mitetului municipal de evidenţiind preocuparea pen
xului nostru de şantiere. Ne propunem ca In toate gîndesc că trebuie sâ folo construit şi dat în folosinţă, locuri, care se află tn con partid, Gheorghe Boqo- tru a se asigura cetăţenilor
Din studierea lor am des aceste probleme vizînd edu sim toate formele pentru a spirituale, lu respectul pe din fondurile statului, peste strucţie In centrul oraşului : rogan, vicepreşedinte al condiţii tot mai bune de
prins sarcinile ce revin or caţia să organizăm dezba face educaţie oamenilor. De care elevii îl datorează pro 4 000 de apartamenle, din o cosă orăşenească de cul consiliului popular munici muncă sl de viaţă, pentru
ganizaţiilor de partid în teri jargl în organizaţiile de pildă, la instructajele refe fesorilor, la contribuţia cre care mai mult de 1 000 în tură, a cărei construcţie va pal, Ion Constantinescu, ca municipiul Deva să în
ampla muncă de formare a partid La fel, în organiza ritoare la protecţia muncii aţiei proprii care trebuie sâ noul cartier Dacia, noi uni începe în trimestrul patru arhitectul şef al jude trunească toate atributele
omului nou, cu o comporta rea noului an de învâţâ- se poate face şi educaţie, slujească dezvoltării spiri tăţi comerciale şî de deser al acestui an ; un superma- ţului. Eugen Ilişiu, ar de oraş modern, în con
re etico-profesionalâ şi ce mînt de partid vom căuta nu numai a repeta sala tuale a societăţii, la faptul vire, un liceu şi o şcoală gazir^; un complex comer hitectul şef al munlctplnlul. tinuă dezvoltare economică
tăţenească demnă de tot ce ca învâţâmîntul sâ nu se riaţilor conţinutul unor ca propunerile şi sugestiile generală cu 20 şi respectiv cial în microraionul 5 ; un arh. Cornel Florea, arh. Si înflorire culturală sl so
ea ce am făurit şi vom fău refere numai şi numai la a- norme de tehnica securită membrilor de partid legate 10 săli de clasă, un eruo centru pentru depozitarea Marcel Vasilescu de la In cială.
ri, sub conducerea Partidu numîte hotărîri. mecanicist, ţii. Comitetul de partid pe de îmbunătăţirea activităţii şcolar energetic şi unul mi şi condiţionarea vinului cu stitutul Judeţean de proiec N. BAD1U
lui Comunist Român. ci sâ asigure dezbaterea si complex va trebui să folo politico-ideologice de educa
re marxist-leninistâ sâ fie
Am, Jn acest context, cî- însuşirea în profunzime a sească această posibilitate. analizate cu atenţie şl sâ li
teva propuneri şl păreri. documentelor de partid şi — Lucrătorii din sectorul se dea curs cît mai opera
Jaloanele activităţii edu de stat’. medlco-sanitar sînt hotăriţi tiv.
caţionale au fost stabilite — Cu alte cuvinte — re — a relevat tovarăşa medic Numeroasele propuneri şi
cu clarviziunea ştiinţifică marca tovarăşul Iosif Nele- Elena Drăghici, membră a sugestii pe care le-a primit
care caracterizează activi ga — nu am reuşit peste comitetului de partid al şi le primeşte în continuare
tatea conducerii superioare tot ca la nivelul organelor cadrelor medico-sonitare — comitetul municipal de par
de partid. Trebuie sâ ac şi organizaţiilor de partid sâ contribuie la organizarea tid, ca de altfel şi celelalte
ţionăm pentru a le materia sâ ridicăm conţinutul edu unor dezbateri cu populaţia organe de partid din judeţ,
liza. cativ al învăţâmîntulul poli pe tema combaterii alcoolis constituie un ajutor preţios,
Pe plan local avem o sta tic la nivelul cerinţelor ac mului, fumatului şi pe alte creativ, in munca de o ma
ţie de radloficare la nivelul tuale. teme privind educaţia sani re complexitate de formare Ing Gheorghe Mo-
municipiului. Consider ne — Aş spune — a continu tară Este necesar sâ fie a omului societăţii socialis şorogan, vicepreşedinte
cesar ca staţia să fie spri at1 tovarăşul Florin Nicules- trimise mal multe brigăzi te multilateral dezvoltate. al consiliului popular
jinită şi îndrumată să-şi îm cu — că principalul obiectiv ştiinţifice in mediul subur — Concluzia de râpetenie municipal. în dialog <u
bunătăţească activitatea e- al învâţămîntuiui de partid ban. De asemenea, trebuie care se desprinde din acest cetăţenii, pe tema dez
ducativâ, nu numai cea in trebuie să fie formarea făcut totul, din partea or document — considera tova voltării urbanistice a
formativă. Sâ fie invitaţi cursantului ca om politic, ganizaţiilor noastre de par răşul Iosif Nelega — este
mai mulţi muncitori cu o cu un larg orizont de în tid din sector, pentru creş obligaţia de a desfăşura o Devei.
terea prestigiului
corpului
înaltă calificare, ingineri si ţelegere a politicii partidu medical pe baza unei dăru muncă cultural-educativâ Foto: V ONOlli
mult mai calitativă, de a
tehnicieni sâ vorbească ti lui şi statului nostru. iri plenare nobilei misiuni avea în permanenţă in aten
neretului. Ar fi, dc aseme — In învâţâmîntul de care le-a incredinţat-o so ţie conţinutul calitativ al
nea, util ca la staţie sâ se partid sînt cuprinşi, în ge cietatea socialistă. manifestărilor întreprinse in
prezinte programe locale neral. numai o parte din Participanţii Ia discuţii întreprinderi, pe şantiere. In
satirice. tre comunişti şi ceilalţi oa s-au referit, In lumina do Instituţii.
După părerea mea şi a meni ai muncii — a spus cumentului. la o arie vastă
multor altor constructori, ar tovarăşul inc Cornel Cioa de probleme De pildă, la Convoibire consemnată de
fi bine ca la televiziune sâ ra, de la LE C. Mintia-Deva actul educativ pe care-1 1. MIR2A