Page 33 - Drumul_socialismului_1971_07

U 9 ,
Telegramă
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA'

Tovarăşului SALVADOR ALLENDE
GOSSENS

Preşedintele Republicii Chile
SANTIAGO DE CHILE

Am aflat cu întristare despre victimele omeneşti şi
pagubele materiale provocate de cutremurul care a
avut loc in unele regiuni ale ţârii dv.
In numele poporului român, al Consiliului de Stat şi
al meu personal, vâ exprim, tovarâşe preşedinte, senti­
mentele sincerei noastre compasiuni şi vâ rog sâ
transmiteţi condoleanţe familiilor îndoliate.

NICOLAE CEAUŞESCU

ANUL XXIII. Nr. 5 134 DUMINICA 11 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI Preşedintele Consiliului de Stat
al Republicii Socialiste România

Propunerile tovarăşului NICflIAl CEAUŞESCU pentru educarea Noi capacităţi

de producţie
marxist leninistă a membrilor de partid, e tuturor
în industria

oamenilor muncii materialelor

de construcţii

AMPLU, STRĂLUCIT SI ATOTCUPRINZĂTOR PROGRAM DT RIDICA bieetivelor industriale
Numărul mare al o-
şi social-culturale. ca şi
al locuinţelor, preconi­
zate a fi ridicate pînă
R[ CALITATIVĂ A ACTIVITĂŢII EDUCATIVI iN PATRIA NOASTRĂ ţele ţârii, va determi­
în 1975 în toate jude­
na, In actualul cincinal,
o creştere masivă a
volumului producţiei
ciplina muncii şi a produc­ indisciplină se manifestă la materialelor de con­
îndreptar preţios în activitatea ţiei, care au condus la apli­ salariaţii mai tineri, vor ac­ strucţii. In evoluţia
carea a numeroase sancţi­ ţiona pentru educarea prin producţiei acestei ra­
uni, mergîndu-se în unele muncă şi pentru muncă a muri cimentul ocupă
de educare şi culturalizare a ma­ cazuri pînă la desfacerea tineretului, pentru dezvolta­ Pentru colectivul F.F.A. Vlscoza Lupenl calitatea produselor este o problcmA cu implicaţii deose­ un loc de frunte. Ast­
rea la acesta a
dragostei
contractului de muncă. A­
fel. în 1975, se vor pro­
ceste aspecte negative de­ pentru meseria aleasă, com- bite, economice $t clc relaţii con tractuale. duce 16,5 milioane tone
In fotografie : maistrul Florica Vasillu, coniroltml calitatea bobi nelor dc mAlasc artificiala reali­
monstrează că munca de e­ bătînd cu tărie orice acte zate dc muncitoarea Viorica SAii du lese ti. ciment, adică de două
selor desfăşurată de sindicate ducaţie nu s-a ridicat' la de indisciplină, tendinţă de ori mai mult decît în
chiul, de parazitism, de trai
nivelul cerut. Tocmai pen­
1970. Creşteri importan­
tru a nu mal avea aseme­ uşor şi fără muncă. Tine­ te sînt prevăzute şi la
Am studiat cu deosebit in­ le exemplul viu, înaintat al nea aspecte trebuie să depu­ rilor le vom insufla dragos­ producţia altor mate­
teres propunerile de mă­ clasei muncitoare, dragostea nem toate eforturile pentru tea de muncă, interesul pen­ Rigurozitate, competitivitate şi eficienţa riale de construcţii —
suri prezentate de tova­ faţă de muncă, înaltul ei educarea şi culturalizarea tru perfecţionare şi îmbogă­ prefabricate din beton,
răşul Nieolae Ceauşescu, patriotism şi responsabilita­ maselor, pentru creşterea ţire a cunoştinţelor tehnico- produse ceramice, gea­
secretarul general al parti­ te civică, abnegaţia şi dăru­ conştiinţei şi răspunderii profesionale, respectul pen­ muri şi materiale izo­
dului nostru, Comitetului irea în muncă pentru tuturor salariaţilor, ca -fie­ tru cei vînstnici, spiritul de la lonre.
Executiv al C.C. al P.C.R., creşterea avuţiei materiale care sâ acţioneze ca stâpîn abnegaţie şi dăruire pentru Un obiectiv principal
pentru îmbunătăţirea acti­ şi spirituale a patriei, ide- al mijloacelor de producţie' binele patriei şi al poporu­ in realizarea exportului al specialiştilor din a­
vităţii politico-ideologice, de ea că munca pentru societa­ pentru gospodărirea şi buna lui ai'căror fii sînt. cest sector îl constitu-
educare marxist-leninlstâ a te este o datorie de onoare administrare a întreprinde­ . ie, în acelaşi timp, di­
Sindicalele
din
judeţul
membrilor de partid, a tutu­ pentru toţi cei ce muncesc, rilor, să participe din toate nostru, sub conducerea şi Creşterea, diversificarea şi nilor întreprinse se reflectă unui curs de revenire supe­ versificarea' tot mai
ror oamenilor muncii. Din un act' de înalt patriotism, puterile şi cu toată capaci­ ridicarea parametrilor cali­ favorabil în bilanţul încheiat rior prevederilor. pronunţată a producţiei
rîndurile acestui document dc participant activ şi con­ tatea de muncă la creşterea îndrumarea organelor şi or­ tativi ai producţiei la export la jumătatea anului care, pe Bilanţul semestrial arată materialelor de con­
de partid răzbate un puter­ ştient la prosperitatea şi producţiei şi productivităţii ganizaţiilor de partid, îşi a constituit în primul semes­ ansamblul judeţului, înregis­ că şi alte colective şi-au .o­ strucţii, numărul noi­
vor . completa
şi îmbogăţi
nic spirit revoluţionar care înflorirea patriei noastre so­ muncii, îmbunătăţirea cali­ programele lor de activitate tru al anului una din prin­ trează îndeplinirea planului norat exemplar sarcinile la lor . sortimente ce vor
ne mobilizează şi mai mult cialiste. tăţii produselor şi sporirea cipalele sarcini ale economiei semestrial de export în pro­ export. Intre acestea se nu­ fi introduse în produc­
în activitatea pe care o des­ Imbunătâţindu-ne şi per- acumulărilor. Sindicalele, în lumina sarcinilor care judeţului nostru. Aceasta a porţie de 1X0,5- la sulă. Side- mără C.EI.L. Deva cu o de­ ţie de serie ajungînd la
făşurăm pentru traducerea fecţionîndu-ne munca, vom determinat în întreprinderi­ rurgîştii hunedoreni, cărora păşire de 11,4 la sută, F.C. aproape 500. Cercetări­
în viaţă a politicii partidu­ lua măsuri pentru ca acti­ împreună cu organizaţiile le exportatoare desfăşurarea le revine aproape 80 la sută Orăştie cu 5,8 la sută şi I.M. le puse la punct în a-
Hunedoara cu 12,1 la sută.
lui în toate domeniile vie­ vitatea de educare socialis­ de tineret, avînd în vedere (Continuate Tn pag. a t a ) unor ample acţiuni menite sâ din planul de export pe ju­ Cu importante depăşiri se ceastâ direcţie urmă­
ţii economice, politice, so­ tă a maselor sâ se desfă­ că cele mai multe acte de asigure realizarea exemplară deţ, se situează şi din acest prezintă şi colectivele I.M.C. resc realizarea unor
ciale şi cultural-educative. şoare — începînd de La gru­ a planului de export. Sub punct de vedere la nivelul Bîrcea, „Marmura" Simeria, materiale cu caracte­
Din acest important docu­ pă şi pînă la consiliul jude­ conducerea directă a orga­ unor rezultate de prestigiu. l.I.L. Brad, Inspectoratul sil­ ristic] tehnice superi­
ment se desprind cu clari­ ţean — in conformitate cu nelor şi organizaţiilor de In prima jumătate a anului, vic judeţean. oare, greutăţi reduse,
combinatul hunedorean a li­
cu un grad superior de
tate sarcinile de mare ac­ sarcinile actuale pe care Să înrădăcinăm adine în fiecare partid, consiliile de adminis­ vrat suplimentar beneficiari­ Situaţia pozitivă în ansam­ prelucrare şi finisare.
tualitate şi răspundere ce partidul ( le-a pus în faţa traţie şi comitetele de di­ lor de peste hotare 13 200 to­ blu este însă grevată de sla­
revin şi organizaţiilor sindi­ noastră, ' pentru ca activita­ recţie. colectivele de munci­ ne profile mijlocii şi uşoare. ba preocupare n conduceri­ Dezvoltarea acestei
cale în desfăşurarea activi­ tea cultural-educativâ sâ fie tori şi specialişti s-au preo­ 11 700 tone oţel beton, 3 400 lor unor întreprinderi faţă ramuri de producţie la
tăţii de educare marxist-le- îmbunătăţită sub toate as­ colectiv respectul faţă de cupat stăruitor pentru per­ tone blumuri şi ţagle de re- de obligaţiunile Ia export. nivelul sarcinilor ac­
nînistă a oamenilor muncii. pectele ei. fecţionarea tehnologiilor de laminare şi alte produse în Datorită acestui fapt, realiză­ tuale ale economiei
fabricaţie, asimilarea de noi
este
noastre naţionale
Ne dăm seama că trebuie sâ Au fost şi sînt organizate, produse cu competitivitate valoare de peste 13,7 milioa­ rile suplimentare pe judeţ au
acţionăm mai ferm ' şi mai prin toate mijloacele de ca­ normele eticii noastre noi calitativă sporită, îmbunătă­ ne lei-valută. Demn de re­ fost diminuate cu aproape asigurată printr-un vo­
lum de Investiţii de 2,3
hotărit, folosind din plin re dispunem, multe acţiuni ţirea caracteristicilor tehnice marcat este faplul eâ întrea­ 1,9 milioane lei-valută. ori mai mare decît în
mijloacele pe care le avem în sprijinul producţiei, dar şi funcţionale ale produselor, ga cantitate de metal a fost Restanţele se constată îndeo­ cincinalul precedent. Pe
la dispoziţie, pentru ca nu toate acestea au avut e­ asigurarea la timp a contrac­ livrată în condiţii calitative sebi Ia unităţile de industrie baza eforturilor finan­
Propunerile prezentate de
munca politică şi cultural- ficienţa scontată. Aşa se tovarăşul Nieolae Ccauşescu munca unor organizaţii do tării şi livrării producţiei ireproşabile, fără reclamaţii locală Deva. Haţeg şi Orâşlie, ciare mult sporite. în
educativâ sâ fie combativă explică de ce se mai mani­ partid şi U.T.C. există o sea­ destinate pieţei externe. din partea beneficiarilor, precum şî la I I.C. Deva. „Vi­ această perioadă ur­
şi eficientă. Avem sarcina festă în unele întreprinderi sînt pătrunse profund de ne­ mă de fisuri în promovarea Efectul măsurilor şi acţiu­ fapt ce a condus la obţinerea dra" Orăştie şi I.E.J.C.C. De­ mează sâ intre în func­
şi datoria de a combate cu şi locuri de muncă acte de cesitatea ridicării nih/eluhii valorilor etice socialiste, nea­ va. Aceste neajunsuri, pre­ ţiune mari combinate
toată holârîrea manifestările indisciplină, neajunsuri în combativităţii revoluţionare junsuri în eroarea în rîndul cum şi faptul c â 'în a doua de materiale de con­
Şi a spiritului militant, par­
de indisciplină, de neglijen­ organizarea muncii şi a pro­ tinic, al întregii activităţi, oamenilor a unor convingeri jumătate a anului sarcinile strucţii la Aleşd. Cîm-
ţă şi lipsă de răspundere în ducţiei, în folosirea şi în­ politice, ideologice şi de edu­ şi atitudini înaintate, aceste la export sînt mult sporite, pulung-Muscel, Mintia,
muncă începind de la mun­ grijirea maşinilor şi utilaje­ caţie comunistă. Totodată, lucruri avînd drept rezultat obligă la măsuri energice de fabrici de materiale i­
citor şi pînă la director, lor, în gospodărirea şi utili­ fiecare idee şi măsură pro­ slăbirea eficienţei practice a ordin tehnic şi organizatoric, zolatoare, de prefabri­
politico-educative.
muncii
toate manifestările de in­ zarea fondurilor materiale şi pusă reprezintă un apel pro­ Vorbim în diferite ocazii pentru ca planul de export cate din beton şi de
dolenţă şi superficialitate, băneşti şi se înregistrează fund umanist făcut de secre­ despre unele abateri de la din acest prim an al cinci­ produse ceramice şi vor
de dezinteres faţă de nevoi­ indici necorespunzâtori de tarul general al partidului disciplina muncii, dc la nor­ nalului să fie îndeplinit cu fi dezvoltate capacită­
le şi cerinţele maselor, de utilizare a timpului de către toţi comuniştii, către mele. de convieţuire socială, maximă rigurozitate şi efi­ ţile de producţie ale u­
cientă.
a lupta împotriva abuzurilor muncă. Unele din aceste mi­ factorii responsabili din do­ dar a sosit momentul sâ in­ nora dintre întreprin­
şi necinstei, încălcării le­ nusuri din activitatea cultu­ meniul ideologic, dc a nu tervenim decisiv împotriva L. MAGUREANU derile existente. O re­
gislaţiei socialiste. ral-educativâ sînt oglindite uita spiritul grijii faţă de celor care încalcă grosolan centă analiză pe aceste
Imbunâtăţindu-şi în conti­ şi de faptul că se înregis­ om. aceste norme. Numai prin şantiere, făcută în ca­
nuare stilul şî metodele de trează încă un număr mare Propunerile t o v a r ă ş u l u i crearea unei puternice opinii drul Comisiei perma­
muncă, Consiliul judeţean al de absenţe nemotivate, aba­ Nieolae Ceauşescu preconi­ de masă împotriva fenome­ JL nente de specialitate a
sindicatelor va promova pe zează „educarea tuturor ce­ nelor negative vom reuşi sâ Marii Adunări Naţiona­
le, a relevat necesitatea
toate căile, punînd în evi­ teri de la regulamentele de lor ce muncesc în spiritul curmăm din rădăcină aceste In pagina a fl-a adoptării tuturor mă­
denţă în toate împrejurări­ ordine interioară, de la dis- patriotismului socialist, al manifestări. surilor ce se Impun
dragostei şi devotamentului Printre membrii colectivu­
neţărmurit faţă de patrie, al lui pe care îl conduc mai pentru urgentarea lu­
hotârîrii de a nu precupeţi sînt încă dintre aceia care G rijă deose­ crărilor de execuţie. A­
nimic pentru apărarea cuce­ mai au mentalităţi retrogra­ ceasta cu atît mai mult,
In pagina a - a ririlor noastre revoluţionare, de fiind puşi de multe ori cu cît în actualul cin­
cinal constructorii
din
a independenţei şî suverani­ sub influenţa concepţiilor şi bită recoltă­
tăţii tării, pentru întărirea influenţelor ideologice străi­ această ramură de pro­
şi înflorirea continuă a Ro­ ne. Faţă de aceştia nu tre­ ducţie au de făcut fată
de
ZIARISTICE mâniei socialiste". buie sâ avem nici o rezervă, rii fîn aţu rilo r lucrări, ei urmînd sâ pre­
unui mare ''olum
Dintre indicaţiile comple­
xului de măsuri adoptate de Strungarul Roman GnvrlIA (Hn cadrul atelierului mecanic dc Ia dea beneficiarilor circa
174 rnp.irilâli noi de
o Expoziţie de caricaturi conducerea de partid, de cea (C&rtifHfor»' InipŢijw. o 2 a) Termocentrala Paroşenl urmAreş tc modul do prelucrare a unei naturale producţie.
piese necesare turbinci de la gru pul de ISO MW.
mai mare însemnătate mi se
par şi cele vizînd un dome­ Foto: N. GHENA ( (Agerpres)
şi fotografii de presă niu căruia unele organizaţii
de partid nu îi acordă încă
toată atenţia necesară. Mă
refer în primul rînd la a­
In cele mai multe coopera­
Tezaurul turistic al portul comuniştilor în mode­ tive agricole de producţie din in toate unităţile agricole socialiste his Toader şi Traian Todea,
larea profilului moral al tî-
precum şi a coperatorilor Ro­
nărului muncitor, la înrădă­ judeţ s-a încheiat secerişul man Suciu, Maria Popa. Vic­
orzului şi s-a trecut şi se lu­
cinarea în conştiinţa şi com­
judeţului Hunedoara portamentul acestuia a nor­ crează în mod intens la re­ toria Cranciorova, Elena A r­
Lazăr, Silvia
Firuţa
deau.
melor eticii noastre noi. De coltarea griului, la eliberarea întreaga producţie de cereale păioase să lie Zerbea şi alţii de la Geoagiu,
terenurilor de paie, la
ară­
ce sâ nu recunoaştem că în turi şi însâmtnţarea culturi­ losif Herţa, Sabin Tocaci,
lor succesive. In unităţile un­ Ionel losif. mecanizatori de
de o parte din orz a fost re­ la Aurel Vlaicu, care au de­
coltat manual se desfăşoară strinsă la timp şi Iară pierderi! pus multă strădanie la strîn-
din plin treierişul. gerea la timp şi fără pierderi
a recoltei.
In lanurile de grîu ale u-
nitâţilor agricole socialiste se în bătălia pentru strînge-
munceşte la recoltat atît cu Gheorghc Tac, Ioan Dănilă, din Ilia, Bretea Mureşană şi rea recoltei se cere să fie
combinele, cît şi cu • coasele. Vasile Vereş şi Constantin Sîrbi s-a trecut la recoltarea ha care se va însămînţa cu folosite din plin, în toate u­
Zilnic, câmpul este plin de Bărbuş, ajutaţi de coopera­ griului, folosindu-se un nu­ porumb furajer. nităţile agricole, forţa d£
oameni. Unii recoltează, alţii tori. muncesc cu sîrg din zori măr de 11 combine şi 75 de Tovarăşul losîf Nistorescu, muncă şi mijloacele mecanice
transportă grînele şi paiele. şi pînă în seară Ia strinsul cosaşi. Tot la aceste unităţi primarul comunei Beriu, ne-a şi manuale, fiecare zi, fiecare
Fiecare om işi are stabilite a­ recoltei. Pînă acum ei au s-a arat şi însâmînţat' cu po­ informat râ în toate coopera­ ceas bun de lucru în cîmp’;
tribuţiile sale şi se străduieş­ recoltat griul dc pe mai bine rumb pentru siloz o suprafaţă tivele — Câstău. Beriu, Orâş- Timpul irosit nu mai poate fi
te sâ le îndeplinească cît mai de 50 ha, iar producţia medie de peste 30 ha. tioara de Jos şi Sibişei — or­ recuperat. Acest lucru îl ştie
bine. Şi, rodul muncii coope­ trece dc. 2 000 kg la hectar. zul a fost recoltat Prima ca­ tonlâ lumea. Mai puţin se
ratorilor şi mecanizatorilor Paralel cu secerişul, se lu­ Şi cooperativele agrlco- re a intrat cu combinele în ştie însă cît se poate pierde
se cîntăreşte în fiecare zi in crează intens Ia eliberarea te din Gurasada şi Cîmpuri- lanurile de grîu este coope­ din producţie. Or, prin scutur
mii de tone de cereale strîn- terenurilor, de paie, la arat şi Surduc — ne relata tovarăşul rativa din Câstău. rare se pierd înlre 170-200
se şi depozitate în hambare insâmînţarcn porumbului fu­ Emil Brinda, primarul comu­ La cooperativele agricole kg de boabe, la hectar, une­
ori chiar mai mult. înmulţind
O activitate susţinută se rajer. Tri această unitate s-a nei Gurasada — au terminat din Geoagiu şi Aurel Vlaicu,
care au avut cultivate cu or/.
desfăşoară zi de zi pe ogoa­ însâmînlat porumb în miriş­ de secerat orzul de pe întrea­ 00 şi respectiv 60 ha. s-a ter­ această cantitate cu suprafa­
rele cooperativei agricole din te pe o suprafaţă de 10 hn ga suprafaţă. La C A.P. din minat recoltatul. Producţia ţa pe care o deţine fiecare
Orăştie. Tovarăşul Ioan A­ şi lucrarea continuă. GuraScida griul nefiind copt, medie obţinută la hectar este cooperativă se poale vedea
cit de mari pol fi pierderile
vram. inginerul şef al acestei am transferat cele cinci com­ de 3 000 kg la Geoagiu şî de de recoltă din cauza întâr­
unităţi, ne relata că aici s-a Toate cele patru cooperati­ bine de aici la Cîmpuri-Sur-
intrat în lanurile de erîu cu ve din comuna noastră — ne duc, unde secerişul griului se 2 500 kg la Aurel Vlaicu. A­ zierii executării secerişului.
cinci combine ş> douâ prese spunea tovarăşul Teodor Va- desfăşoară din plin. In cealal­ cest succes este rodul activi­ Tocmai pentru a se evita a­
tăţii susţinute a mecanizato­
de balotat paie. Mecanizato­ siu, primarii! comunei 11 ia — tă unitate se lucrează la strin- semenea pierderi trebuie lu­
C.A.P. Bucla. Imediat dupft rccollarea orzului s-a trecut la eliberarea terenului de paie şl au încheiat secerişul \>rzului rilor Ioan Ilieş, Gligor Trif. ate peste tot măsuri ca în­
In executarea arăturilor pentru lnsăniîn(area culturilor «ucceslvc In mirişte. rii Aurel Pilorodescu, Gheor- pe Întreaga suprafaţă de 13,1 gerea paielor şi se execută Ioan Rusu, Cornel Popa, Ioan treaga producţie sâ ajungă
ghe Jurju, Constantin Rusu, ha. La coperativele agricole arături j* o suprafaţă de 30 Bţsda, Traian Brinzan, Romu- cit mai grabnic in hambare.