Page 37 - Drumul_socialismului_1971_07

PROLETAR) d in TOATE ţ ă r il e , u n iţ i-v a !
A 20-a mie tonă

| de oţel peste plan

j Oţelarii de la Combinatul
] siderurgic Hunedoara trans-
j pun în fapte, cu fiecare zi |
I cc trece, angajamentele a-j
! sumate în întrecerea socia-l
listă de a furniza industriei
constructoare de maşini din
tară cantităţi sporite de
metal. Ei au elaborat şi ex­
pediat laminoarelor a 20-a J
mie tonă de oţel Martin şi I
electric produs peste plani
j în perioada care a Ircculi
i de la începutul anului.
| îndrumaţi de organizaţii-’
I le dc partid, muncitorii,!
| maiştrii, inginerii şi lchnî-|
i elenii de la cele trei otclă-
rii ale combinatului depun
eforturi sporite pentru uti­
lizarea cu randament cit
ANUL XXIII. Nr. 5135 MARJI 13 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI mai ridicat a agregatelor.
Se remarcă in această pri­
vinţă în mod deosebit co-
! lectivul oţelâriei Martin nr.
( | 2 care a produs de la în­
in
! ceputul lunii
acesteia
EXPUNEREA j medie zilnic cîte 84 ^ tone
! de otel în afara sarcinilor
Topitorii
de
la
! stabilite.
I cuptoarele electrice au ela-
J borat suplimentar în pri­
Automatizarea mAsurirli, urm i rlrll $! rcglArl! regimului «crmlc
| titatc de oţel special echi-J
Al furnalelor de la Hunedoara reprezintă unul din factorii de i mele 11 zile din iulie o can-
bazi al creşterii volumului ?! eficientei producţiei de fontă. In valenţă cu metalul necesar!
acest cadru, contribuţia muncjto rulul specialist Szabo
Ladlslau
tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfă­ reglează aparatura dc măsură şl control. rolo: v. onoiu reale.
pentru fabricarea a peste
este adeseori hotftrltoare, datorita competentei şi pasiunii cu care
90 combine de recoltat ce­
tuirea de lucru a activului de partid din In aceste zile pe ogoare

domeniul ideologiei şi al activităţii politice Activitate intensă, ritm susţinut de muncă la

şi cultural - educative recoltat si insămintarea culturilor in mirişte •
»
»
In cooperativele agricole O în t r e a g a r e c o lt a i a a J u n g B c tt m o l
din Judeţul nostru s-a inten­ g r a b n ic In H a m b a r e
Tovarăş!, le şl ţlnlnd seama de condiţi­ sînt necesare, dar poate acor­ de altă natură cu peste 100 voltă continuu. De fapt, as­ sificat, în aceste zile recol­ g| S e c e r iş u l n u t r e b u ie IBsmt n u m a i p e
ile economico-sociale concrete da şi altor state asistentă de ţâri tăzi clasa muncitoare, împre­ tarea culturii griului In rai­
In cadrul consfătuirii de din România, ţara noastră a tehnică şi ajutor în cadre de Politica externă a Români­ ună cu celelalte categorii de dul întreprins ieri prin cîte- s e a m a c o m b in e lo r , t r e b u ie fo lo s it e d in
lucru cu activul de partid în devenit un stat puternic in- specialitate Acest lucru me­ ei, de colaborare Internaţio­ oameni ai muncii oare lu­ va cooperative agricole am p lin c o a s e le ş l s e c e r lle
domeniul ideologic şi al mun­ duatrial-agrar, cu o indus­ rită subliniat, pentru că re­ nală, de afirmare pe plan in­ crează dn alte sectoare ale constatat câ se munceşte în R§j D e c a la ju l In tr e s e c e r iş , e l i b e r a r e a
cii eultural-educative ne pro­ trie în plină dezvoltare şi prezintă o mare cucerire a o- ternaţional a principiilor e- producţiei materiale, repre­ ritm susţinut şi se obţin re­
punem să analizăm, în lumi­ modernizare, cu o agricultu­ rinduirii noastre socialiste — galitâţii în drepturi, respec­ zintă majoritatea populaţiei zultate bune. t e r e n u r ilo r d e p a le , a r a t u r i ş l In s A m tn -
na Directivelor Congresului ră socialistă In plin progres. ridicarea nivelului general de tului suveranităţii şi indepen­ active din tara noastră. A­ In lanurile de grîu ale co­ la r e a c u lt u r ilo r f u r a je r e t r e b u ie r e d u s
al X-lea al partidului, activi­ După cum ştiţi, anul viitor se cultură al întregului popor fâ- denţei naţionale, neamestecu­ ceasta constituie, de aseme­ operativei din Sînt&ndrei, a­
tatea ideologică şi educativă împlinesc zece ani de la în­ cînd parte inseparabilă din o­ lui în treburile interne, se nea. un mare succes al poli­ colo unde munca se desfăşoa­
şi să stabilim unele măsuri cheierea cooperativizării, ca­ pera de făurire a societăţii bucură de o recunoaştere tot ticii partidului nostru, dacă ră cu intensitate sporită. în trat din nou în lan. loan Pe- can, Areta Suciu, Zonovia
de îmbunătăţire a acestei ac­ re a însemnat, de asemenea, mijlocul cooperatorilor şi me­ ter, preşedintele cooperati­ Popa, Iovan Sofia, au fost
tivităţi, corespunzător noii e­ o uriaşă victorie istorică, o noastre noi. mal puternică, practic, aş pu­ ne gîndim la situaţia de acum canizatorilor i-am întîlnît pe vei, Inocenţiu Tetea, ingi­ cei pe care au ţinut» sâ-1 evi­
tape de dezvoltare a societă­ adevărată revoluţie în viaţa Aceste realizări se reflec­ tea spune de o recunoaştere 20 de ani, clnd clasa munci­ tovarăşii Iuliu Bîrţan, vice­ nerul şef al C A P., şi loan denţieze tovarăşii Voicu Se­
ţii noastre socialiste. ţărănimii şi a satului româ­ tă în ridicarea continuă a bu­ unanimă, pentru câ nimeni toare reprezenta mai puţin preşedinte al Consiliului Herban, şeful secţiei de me­ ver, secretarul comitetului
La consfătuire participă se­ nesc şi a deschis calea pen­ năstării materiale şi cultura­ astăzi în lume nu îndrăzneş­ de 20 la sută din populaţia popular orăşenesc Simeria, canizare, apreciau câ meca­ comunal de partid, primarul
cretarii cu problemele de tru înflorirea agriculturii le a întregului popor. Con­ te şi nu mai poate îndrăzni sâ activă a t^rii. Mihai Huieţ. preşedintele co­ nizatorii Doru Gheorghe, Cor­ comunei Hârâu, şl inginerul
propagandă ai comitetelor ju­ noastre, pentru ridicarea ţă­ sider câ propaganda şi activi­ nege aceste principii care sînt S-a transformat ţărănimea operativei, Mircea Onea, in­ nel Hancheş şi Vasile Trîncă, şef al cooperativei, Comei
deţene de partid, secretari de rănimii la un nou nivel atît tatea noastră ideologică ne­ singurele ce pot asigura rela­ noastră care din punct de ginerul şef al unităţii, loan îşi fac pe deplin datoria. Zil­ Târâpoancâ. Am recoltat ma­
partid din întreprinderi şi de din punct de vedere social, glijează aceste probleme sau ţii bune între state, pot ga­ vedere numeric — ca rezul­ Tot. brigadier de cîmp la bri­ nic, ei recoltează cîte un va­ nual şi cu combinele griul
la sate. din instituţii de cul­ cît şi al vieţii sale materiale le tratează cu totul superfi­ ranta securitatea şi pacea în tat al creşterii clasei mun­ gada din Sâuleşti, care se o­ gon dc grîu fiecare. Dumini­ de pe aproape 84 ha din cele
tură. centre universitare, ca­ şi spirituale. Putem, deci, cial ; or, a obţine. într-un răs­ lume. citoare — scade ca pondere, cupau de buna organizare şi că s-a secerat griul de pe 15 174 cîte avem In cultură —
dre din domeniul învâţâmîn- spune că experienţa noastră timp de circa 20 de ani ridi­ Putem spune deci câ, atît dar care a devenit o clasă desfăşurare a muncii. ha şi s-au transportat în bază ne spunea Inginerul.
tuluî mediu şi superior, oa­ de construcţie socialistă de­ carea condiţiilor de viaţă ale ca rezultat al politicii interne, nouă şi constituie aliatul de Aici, în lanurile de grîu de 30 tone de grîu. Atît plata pen­ In comuna noastră — a
meni de ştiinţă, scriitori, ar­ monstrează justeţea liniei de poporului la nivelul atins as­ cît şi al activităţii internaţio­ nădejde al clasei muncitoare lingă balastiera din Sâuleşti, tru muncile I M.A., cît şi uiu­ ţinut să precizeze secretarul
tişti plastici, compozitori, ci­ industrializare a ţârii — ca tăzi în ţara noastră, cunos- nale, România a cîştigat prie­ in făurirea societăţii socialis­ lucrau de zor combinele con­ mul şi contractul cu statul comitetului comunal de partid
neaşti. activişti ai organizaţi­ o condiţie obligatorie pentru cînd situaţia de înapoiere pe teni pe toate meridianele glo­ te. S-a transformat, de ase­ duse de mecanizatorii Vasile au fost onorate în întregime. — munca de recoltare se des­
ilor de masă, membrii Comi­ făurirea noii societăţi — cît care am moştenit-o, este un bului, câ ea are astăzi ase­ menea, şi s-a dezvoltat inte­ Pienar, Aurel Costina, Gheor- Interlocutorii noştri au ţinut făşoară In condiţii bune. Şi
siei de propagandă şi al Co­ şi de cooperativizare a agri­ lucru ce, de asemenea, con­ menea prieteni cum nu a a­ lectualitatea târli noastre ca­ ghe Vintilă. Constantin Ren­ sâ evidenţieze hărnicia cu la C.A.P. Bîreâu. din cele
misiei de presă şi cultură ale culturii, de organizare a ei stituie o vie ilustrare atît a vut niciodată. Tocmai politica re. putem spune, este o inte­ ta, loan Băluşe şi Alexandru care muncesc cooperatorii 110 ha cultivate cu grtu, s-au
Comitetului Central, redac­ pe baze socialiste, ceea ce, aceasta care i-a adus atîţia lectualitate cu totul nouă. Deteşan, ajutaţi de Valeria Ana Nagv, Susana Popa, Mi­ recoltat 32 ha. In toate cele
tori şefi din presa centrală de asemenea, reprezintă o justeţei politicii partidului prieteni constituie o garanţie Trufaş, Maria Mihâilâ, Vic­ hai Sopoş, Terezia Berţchi, trei cooperative ale noastre
şi locală. Putem spune, deci, condiţie obligatorie pentru nostru, cît şi o dovadă eloc­ a ' dezvoltării continue şi a Consider că şi aceste trans­ toria Susan, Olivia Lâdar, Ro- Pavcl Sopoş, Terezia Semciuc, — Hârâu, Banpotoc şl Bîr-
că sînt prezenţi aici activiştii victoria definitivă a socialis­ ventă a superiorităţii socia­ formări în structura socială, zalia Omotâ, Marioara Cri- care deservesc combinele, Au­ sâu, avem o bunâ participa­
de bază din sectorul activită­ mului. Fârâ realizarea unei lismului, deoarece numai în progresului României inde­ ca şi raporturile noi dintre şan, Eugenia Maofu, Silvia rel Beler, Anton Pal. Wiliam re la muncă şi peste tot s*
ţii ideologice şl cultural-edu- economii socialiste unitare, aceste condiţii noi am putut pendente şi suverane, a con­ clasele şi forţele sociale, tre­ Lâdar şi alţi cooperatori. Era Pal, Ştefan Nagy, Sigismund lucrează cu multă tragere de
cative. care să asigure dezvoltarea obţine asemenea mari reali­ tribuţiei ei la cauza colabo­ buie să facă obiectul unei a­ o întreagă desfăşurare de for­ Horvat, losif Furca (Leci), Ia- inimă.
Pentru a înţelege maî bine tuturor forţelor de producţie zări. Comparîndu-ne cu rării şi păcii în.lume. (Aplau­ nalize mai serioase a tovară­ ţe. Transportul de la combi­ cob Fabian, losif Corodi, Ni­
ce a determinat prezentarea pe baze socialiste, nu este de ţâri capitaliste, care în tre­ ze prelungite). şilor care lucrează în dome­ ne la clntar şi de aici mai colae Satmari, Wiliam Kaş- O activitate susţinută am
în faţa Comitetului Executiv conceput victoria socialismu­ cut au fost la nivelul nostru Avem, de asemenea, prac­ niul ideologic, pentru a trage departe, Ja magazie — ne ler, care fac parte din echi­ întîlnit şi pe ogoarele C.A.P.
a propunerilor cu privire la lui, nu se poate vorbi de tre­ de dezvoltare, putem constata tic relaţii cu toate partidele concluziile necesare din aces­ spunea inginerul cooperati­ pele care transportă griul şi din Şoimuş. Interlocutorii
îmbunătăţirea activităţii poli- cerea la făurirea societăţii co­ succesele mari pe care le-am comuniste şi muncitoreşti, cu te schimbări. vei — este asigurat de 11 a­ balotii de paie, precum şi pe noştri — tovarăşii Iile Râ-
tico-ideologice, de educare muniste. (Aplauze puternice). obţinut, deosebirile uriaşe în­ multe partide socialiste. cu De asemenea, merită subll- B telaje şi 22 de cooperatori. Anton Coitar. lăcătuş, care a­ duiea, primarul comunei, şi
marxist-leninistâ a membri­ De ce subliniez aceste lu­ tre dezvoltarea României şi mişcări de eliberare naţiona­ niat şi la această consfâtui- I Intre aceştia se numără Ti- sigură buna funcţionare a e­ loan Stîncel, Inginer şef, ne
lor de partid, a tuturor oa­ cruri, tovarăşi 7 Pentru că în a acestor ţâri. Şi aceasta nu lă, forţe democratice şi re, felul în care partidul nos­ ron Dînşorean, secretarul or­ levatorului de la magazia de relatau câ din cele 208 ha
menilor muncii şi convocarea propaganda şi în activitatea pentru că popoarele din ţări­ antiimperialiste. Partidul, sta­ tru a rezolvat problema na­ ganizaţiei de partid din bri­ cereale, Am întîlnit aici şi cu grîu s-au recoltat 45 ha,
acestei consfătuiri, este ne­ noastră ideologică lucrurile le respective nu ar putea sâ tul nostru acordă un sprijin ţională. Am spus nu o dată gada Sâuleşti, Aron Lnzâr, pe inc. Victor Lupulcscu, de obţinîndu-ae o producţie me-
cesar să ne amintim de linia acestea sînt uitate, sînt lăsa­ realizeze asemenea mari pro­ activ popoarelor care luptă că România are situaţia că Teofil Trufaş. Filip Crişan, la S.M.A. Deva. care venise .die de 2 600 kg la ha. A
generală stabilită de Congre­ te la o parte şi aceasta nu grese, dar pentru câ orîndui- cu arma in mină pentru scu­ alături de poporul român, pe Petru Plrvu, Petru Sâbâu. Ar- sâ pună la punct o presă de fost arată şi însămînţatâ cu
sul al X-lea al Partidului Co­ este bine nici pentru partidul rea capitalistă, bazată pe ex­ turarea jugului colonial, îm­ teritorii întinse, s-au aşezat ghir Pâdurean şi alţii. Griul balotat ce nu funcţiona aşa porumb furajer o suprafaţă
munist Român. După cum se şi poporul nostru, mai cu ploatare şi asuprire, nu cre­ potriva dominaţiei străine — de-a lungul veacurilor şi tră­ căzut se recolta manual. In cum trebuie. Toţi oamenii e­ de 30 ha. La bazâ s-au trans­
ştie, congresul a făcut o am­ seamă pentru tineret — pen­ ează posibilităţile şi condiţiile şi aceasta constituie, de ase­ iesc împreună români, ma­ lanuri se aflau peste 35 de rau la datorie. portat 12 tone de grlu. Au
plă analiză a marilor trans­ tru că nu îl dăm posibilitatea necesare unei dezvoltări im­ menea, o expresie elocventă cosaşi. Pînâ acum — ne re­ In discuţia purtată cu to­ fost eliberate .35 ha şi acti­
formări revoluţionare din ţa­ să cunoască ce a fost în tre­ petuoase. aşa cum se întîm- a politicii marxist-leniniste. a ghiari. germani şi de alte na­ latau interlocutorii noştri — varăşii Nicolae Benţa, pre­ vitatea de balotat şi trans­
ra noastră, precum şl a schim­ cut, cu ce greutăţi şl cum a ţionalităţi : tot ceea ce s-a am recoltat din cele 310 ha şedintele cooperativei din portat se desfăşoară In ritm
bărilor uriaşe care au loc în trebuit să înfăptuim socialis­ plâ în orînduirea pe care noi internaţionalismului proletar făurit, în condiţiile din tre­ cultivate cu grîu 35 ha cu Banpotoc, precum şi cu in­ susţinut.
lume şi a stabilit orientarea mul, cărui fapt se datoresc o făurim ce a caracterizat întotdeauna cut, dar mai cu seamă suc­ combinele şi 20 ha manual. ginerul şef al acestei unităţi, In acest raid am întîlnit
şl direcţiile fundamentale ale situaţia şi condiţiunile de as­ Deci, România se înfăţişea­ şi caracterizează şi in pre­ cesele obţinute în prezent în La soiul Ponca producţia me­ tovarăşul Liviu Cîzmaş, am o activitate bogată pe ogoa­
politicii interne şi externe a tăzi pe care le are poporul, ză astăzi ca o ţară socialistă zent politico partidului nos­ construcţia socialistă sînt o- die depăşeşte 3 000 kg iar la aflat câ s-au recoltat cu re tn fapte şi realizări. A­
partidului nostru, a guvernu­ care se dezvoltă in mod sus­ tru comunist Putem, deci, a- pcra comună a oamenilor Bezostaia 4 000 kg de grîu la combinele 30 ha cu grîu, Iar cesta este rodul muncii pe
lui Republicii Socialiste Româ­ tineretul patriei noastre — ţinut în toate domeniile de finna cu deplin temei câ atît muncii români, maghiari, ger­ hectar. La transportul balo- cu coasele şi secerile mai bi­ care o desfăşoară cooperato­
dar nici din punct de vede­
nia. re Internaţional, pentru că activitate. Prestigiul Româ­ activitatea internă cît şi cea mani şi de alte naţionalităţi ţilor de paie lucrează două ne dc 20 ha din 125. loan rii şi mecanizatorii, sub con­
Sînt cunoscute victoriile Is­ experienţa noastră — ca şi a niei, atît ca rezultat al suc­ internaţională a ţârii noastre care, împreună, au învins şî echipe formate din 12 oa­ Pescaru şi Liviu Luca, la re­ ducerea şi îndrumarea orga­
torice obţinute de poporul ro­ oricărei ţâri socialiste — în ceselor obţinut* în politica confirmă in mod strălucit jus­ greutăţile, au indurat şi ne­ meni, o remorcă şi două au­ coltat, şi Aurel Oprea, la ba­ nizaţiilor de partid, preocu­
mân, în frunte cu clasa mun­ construcţia noii orînduiri este internă — şi, poate, în pri­ teţea liniei politice marxist- cazurile. au trăit şi bucuriile tocamioane. Mecanizatorii lotat, obţin rezultate merito­ pării susţinute pe care o ma­
citoare, în transformarea so­ atît un bun naţional, cît şi mul rînd ca rezultat al suc­ leniniste a Partidului Comu­ şi beneficiază astăzi de rezul­ Viorel Coroiu şi loan Hili- rii. Munca lor este apreciată nifestă pentru buna organizare
cialistă a ţârii. Socialismul a un bun internaţional. Este a­ ceselor în dezvoltarea inter­ nist Român, a Comitetului tatele făuririi societăţii noas­ ban au balotat palele de orz ca foarte bunâ. Asemenea cu­ şi desfăşurarea muncii consili­
învins In România definitiv devărat,' fiecare partid, clasa nă — cît şi ca rezultat al său Central care a ştiut şî tre noi. Tocmai pornind de şi grîu de pe o suprafaţă de vinte de laudă am auzit şi Ia ile .populare, conducerile coo­
şi nimeni In lume nu poate muncitoare din fiecare ţară înfăptuirii politicii externe a ştie sâ aplice adevărurile ge­ la aceste considerente princi­ 70 ha. Au fost arate 37 ha şi adresa cooperatorilor Galenia perativelor, cadrele de spe­
şi nu va putea abate poporul trebuie să-şi elaboreze ea în­ partidului, a crescut nemăsu­ nerale ale construcţiei noii piale — care au şi o mare însâmînţale cu culturi fura­ Dehelean. Albu Eugenia, loan cialişti. Este păcat — spunea
român de pe calea socialis­ rat pe plan mondial. societăţi la condiţiile concre­ importanţă teoretică — parti­ jere 24 ha. Filip şi Pnvel Costicâ, care ing. Cornel Tărăpoancă, de
mului şi comunismului. Aces­ săşi linia politică, calea de Oricine vizitează astăzi ta­ te din România. dul nostru a putut să rezol­ Aceeaşi activitate susţinută deservesc combinele, Nicolae la C.A.P. Hărău, să pierzi
transformare socialistă a so­
te victorii istorice au fost ob­ cietăţii, dar studierea expe­ ra noastră, .descoperă Româ­ Aşa cum am subliniat in ve problema naţională în am întîlnit-o şi pe ogoarele Savu, a soţiei şi fiicei lui cu acum timpul. EI trebuie fo­
ţinute (printr-o luptă încor­ rienţei din ţările care au în­ nia". îşi dă seama de marile nenumărate împrejurări, în spiritul 'învăţăturii marxist- 9 C.A.P. Cristur. Aici lucrau care a pornit luni la sece­ losit Ia maximum. Şi de a­
dată de clasă, In condiţii e- făptuit socialismul este o ne­ înfăptuiri pe care le-a reali­ cursul acestei uriaşe activi­ leniniste, asigurînd deplina c- 8 din plin două din cele trei riş de la orele 5 dimineaţa. cest lucru sînt convinşi toti
conomico-sociale deosebite. Se cesitate pentru fiecare ţară tăţi am avut de învins multe galitate în drepturi pentru U combine. Una era defectă. Pe ogoare se aflau la recol­ cei care muncesc pe ogoare
zat; într-o perioadă istorică
cunoaşte In ce situaţie se gă­ care construieşte noua orîn- scurtă, în anii socialismului, greutăţi ; a trebuit sâ plătim toţi cetăţenii fără deosebire Dar era prezent mecanicul tat cu coasele şi secerile a­ şi strădanio lor de zi cu zi
sea România In J945 ; eram duire şl, am putea spune, poporul român Oameni care scump pentru a învăţa cum de naţionalitate. Partidul secţiei, Aron Bartolomei, ca­ proape 80 de cooperatori. este de a folosi din plin toa­
o ţară cu o economie înapo­ pentru întreaga mişcare re­ vin din alte ţâri, printre care sâ construim noua orînduire nostru acordă o atenţie re, ajutat de mecanizator, lu­ La cooperativa din Hârâu te mijloacele dc care dispun
iată, care a suferit distrugeri voluţionară. E6te ştiut că o da­ şi din ţâri cu alte orînduiri socială. In acelaşi timp, s-au deosebită repartizării ju­ cra de zor pentru a înlătura mecanizatorii Sabin Bâlşan, pentru stringerea la timp şi
uriaşe în timpul războiului, tă cu trecerea ţârii noastre sociale, care au altă concep­ săvîrşit şi multe greşeli şi dicioase a forţelor de pro­ loan Tîr şi Pamfil Cepâlâu.
cu mari obligaţii de plăţi ex­ pe calea socialismului, stu­ ţie despre viaţă, şi care ne chiar unele abuzuri şi încăl­ ducţie pe teritoriu, spre a defecţiunea ivită. In mai pu­ cooperatorii Viorica .Tibetean, fără pierderi a întregii recol­
terne. Această situaţie s-a a­ dierea experienţei Uniunii vizitează ţara cu dorinţa de cări ale legalităţii socialiste. crea condiţiile materiale ale ţin de o oră combina a in­ Maria Malea, Elisabcta Cio­ te.
gravat şi mai mult ca urma­ Sovietice — prima ţară a so­ a dezvolta relaţii de cola­ Toate aceste abuzuri şi încăl­ înfăptuirii acestei egalităţi
re atît a anilor de secetă, cît cialismului — şi folosirea ei borare. recunosc câ succe­ cări ale legalităţii socialiste depline în drepturi şi a da
şi a sabotajului claselor stâ- a reprezentat un factor im­ sele noastre sînt într-a- au reprezentat de fapt o de­ posibilitate tuturor cetăţeni­
pînitoare, a încercărilor for­ portant al dezvoltării noastre. devâr de admirat Am avut lor să beneficieze de dezvol­
ţelor reacţionare, imperialis­ De altfel, cred că această ex­ ocazia nu o dată — şi cred naturare, o nesocotire groso­ tarea socialistă a ţării. Toc­
te dinafară de a sprijini reac- perienţă a fost studiată şi fo­ câ mulţi dintre dumneavoas­ lană a principiilor marxist- mai aceasta a dus la întări­
ţiunea internă să-şi menţină losită de toate ţările socialis­ tră aţi avut această ocazie — leniniste, a normelor de fău­ rea unităţii dintre toţi oa­
poziţiile dominante In ace­ te. Azi, cînd există 14 ţâri sâ aud pe cei ce ne-au vizitat rire a societăţii socialiste. Es­ menii muncii, fără deosebire
laşi timp, trebuie să nc a­ ce construiesc noua orînduire te cunoscut câ Comitetul Cen­ de naţionalitate, tocmai a­
mintim şi de situaţia inter­ în condiţii social-economice ţara afirmînd acest luciu. tral, întregul partid au con­ ceasta constituie chezăşia con­
naţională complicată din a­ deosebite, experienţa lor con­ Deci prestigiul României este damnat cu toată tăria aceste struirii cu succes a socialis­
cea etapă stituie un bun comun ; stu­ în primul rînd urmarea poli­ stări de lucruri şi au luat mă­ mului în România, a mersu­
ticii sale de construcţie socia­
In aceste condiţii a trecut dierea ei are o importanţă suri pentru lichidarea urmă­ lui nostru înainte. Putem
clasa muncitoare, sub condu­ deosebită pentru găsirea de listă, de dezvoltare a bună­ rilor lor, creînd condiţiile ne­ spune că unitatea care s-a
cerea partidului comunist, la către fiecare ţară a formelor stării poporului nostru. A­ cesare ca asemenea fapte sâ creat în ţara noastră între
transformarea societăţii. la celor mai bune de construire ceasta dovedeşte justeţea te­ nu se mai poată repeta nicio­ toţi cetăţenii, fără deosebire
cucerirea puterii politice, la a socialismului, pentru întă­ zei principiale, teoretice a dată în societatea noastră so­ de naţionalitate, este o uni­
făurirea socialismului în pa­ partidului nostru — dar pe cialistă.
tria noastră. Este de înţeles rirea sistemului socialist mon­ care, de asemenea, propagan­ Analizînd situaţia de astăzi tate de tip nou. o unitate so­
cialistă, care va asigura mer­
că toate acestea au cerut e­ dial, pentru afirmarea victo­ da şi lucrătorii noştri din do­ a patriei, putem spune cu
rioasă a ideilor socialismului
forturi serioase din partea meniul ideologic n-o sublinia­ toată tăria câ partidul nos­ sul împreună spre comunism!
clasei muncitoare, a ţărăni­ în întreaga lume. Iată de ce ză şi n-o afirmă suficient — tru comunist a ştiut sâ în­ Nimeni şi nimic în lume nu
mii. a intelectualităţii legată activitatea noastră ideologi­ câ rezultatele fiecărei ţâri in vingă greutăţi de tot felul, să va putea să împiedice sau să " w
de popor, a tuturor oamenilor că, propaganda noastră tre­ făurirea orînduirii socialiste lichideze lipsurile, greşelile, ştirbească această unitate (A­
buie să analizeze şi sâ trate­
muncii, fără deosebire -de na­ reprezintă contribuţia princi­ abuzurile, sâ asigure făuri­ plauze prelungite).
ţionalitate. Merită să subli­ ze teoretic, principial, aceste pală la cauza socialismului în rea cu succes a socialismu­ Noi, cei mai în vîrslă —
niem şi aici — aşa cum am probleme lume. că aceasta este o pre­ lui. In toate aceste împreju­ deşi eu incâ mâ consider tî*
făcut-o la a 50-a aniversare Succese remarcabile am ob­ misă esenţială în întărirea rări, Partidul Comunist Român nâr — ştim ce a însemnat
a partidului — marele merit ţinut şi în domeniul invâţă- internaţionalismului proletar, s-a afirmat ca forţă politică politica de învrăjbire naţio­
al politicii marxist-leniniste mîntului, ştiinţei, culturii. In întărirea solidarităţii in­ conducătoare a societăţii — nală dusă de clasele stâpîni-
a partidului nostru ; partidul România poate sâ vorbească ternaţionale (Aplauze puter­ şi tocmai de aceea el se bucu­ toare, cunoaştem că această
nostru a ştiut să unească e- astăzi cu mîndrie de faptul că nice). ră de stima şî dragostea în­ politică avea drept scop de
forfurile tuturor oamenilor are un învâţâmînt general o­ a permite asupritorilor —
muncii şi să conducă întregul bligatoriu de zece ani, ştiut Situaţia internaţională a ţâ­ tregului popor, a oamenilor români, maghiari, germani şî
popor la victoria făuririi so­ fiind câ în urmă cu 30 de ani rii noastre este, aş putea spu­ muncii care înfăptuiesc ne­ de alte naţionalităţi — sâ-i
cialismului (Aplauze puterni­ aven peste 35 la sută analfa­ ne, deosebit de bună. Cunoaş­ abătut politica sa internă şi asuprească mai bine pe oa­
ce). beţi. Avem sute şi sute de teţi cum se dezvoltă relaţiile externă. în care văd expresia
Cum se prezintă România mii de intelectuali Ieşiţi din noastre cu toate ţările socia­ intereselor vitale ale întregii menii muncii de orice naţio­
noastre naţiuni socialiste.
astăzi ? Ca urmare a transpu­ iindurile clasei muncitoare, liste ; acţionînd în spiritul nalitate. A apus însă pentru
nerii în viaţă a politicii m ar­ ţărănimii. intelectualităţii : principiilor coexistentei paş­ In România au avut loc totdeauna această politică ; în
Executarea lucrărilor ele sezon în flux continuu constituie un deziderat care işi găseşte mate­
xist-leniniste a partidului, de România este astăzi în stare nice, România întreţine re­ mari schimbări în structura ţara noastră nu mai este Ioc rializarea in practică la C.A.P. BAcia. In fotografie vft prezentăm un aspect de la executarea a-
făurire a socialismului, pe nu numai să-şi asigure cadre­ laţii diplomatice cu 98 de socială. Avem o puternică râturilor In mirişte.
baza legilor obiective genera­ le tehnice şi intelectuale ee-i state şi relaţii economice şi clasă muncitoare, care se dez- (Continuare în pag. 2-a)