Page 38 - Drumul_socialismului_1971_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5135 9 MARTI 13 IULIE 1971

iesc în viaţă politica internă nist. In ilegalitate, cînd noi tehnicienii noştri sâ lucreze,
şi externă a partidului. intram în partid, ştiam că tre­ sâ perfecţioneze o instalaţie,
sâ ducă mai departe tehnica 7
buie sâ luptăm pentru a răs­
Cu toate acestea nu putem
E X P U N E R E A să ne declarăm pe deplin mea, că ne aşteaptă închi­ Este timpul ca şi din punct
turna burghezia şi moşieri-
de vedere principial, teoretic,
mulţumiţi, nu putem sâ trece-
eem cu vederea o serie
ideologic sâ . luăm o poziţie
de
luptăm pentru prietenia
cu
lipsuri, unele foarte serioase, soarea ; ştiam că trebuie sâ fermă în această privinţă, spre
care se mai manifestă in Uniunea Sovietică, pentru so­ a înarma pe toţi activiştii noş­
munca ideologică şi educativ- lidaritate cu clasa muncitoa­ tri de partid şl de stat. din
tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfătuirea culturală. Am în vedere in re de pretutindeni. toate sectoarele de activitate,
primul rînd faptul că activi­
cu înţelegerea clară « necesi­
Astăzi nu mai avem nici
tatea teoretică este încă timi­
burghezie, nici
moşierlme,
tăţii de a pune pe primul plan
dă. Nu se abordează cu fer­ nici un fel de clase exploata­ forţele proprii, folosirea mun­
mitate, in spiritul materia­ toare. Dar oare comuniştii nu
8 * R B R R ■ | I m f l e r ■ ■ cii şi conştiinţei proprii, a
lismului dialectic şl Istoric, mai âu obligaţii în socie­ priceperii proprii, a forţelor
5 problemele noi care apar în tate ? Atunci s-ar Şterge ori­ clasei muncitoare proprii — şi
societatea noastră. M-am re­
ce deosebire între
membrii
ferit mai înainte la teza fău­ de partid şi cel fârâ de par­ numai după aceea sâ apelăm
ririi societăţii socialiste mulr tid ? Consider că este necesar la import.
Aceasta nu înseamnă nici
tilateral dezvoltate, teză de­
şi al activităţii politice şi cuitural-educative spre care n-am putea spune ca şi în această direcţie sâ ţională, nici izolare naţională ;
naţionalism, nici îngustime na­
acţionăm; elaborarea acestor
că s-a vorbit prea mult, sau
sâ
fundamentări
teoretice
că a-a făcut prea mult pen­ constituie un punct principal aceasta înseamnă calea sigură
tru fundamentarea ei ideolo­ în activitatea noastră. Comu­ a construirii socialismului.
gică şi teoretică. La fel nu nistul trebuiesâfie luptătorul Nimeni nu va putea obţine
s-a făcut prea mult pentru a succese In făurirea orînduirii
( U rm o re d in p o g . l- o ) activitatea educativă, Ideolo­ lă a progresului susţinut al cipala forţă productivă care tru un conducător aceasta nu se explica schimbările Inter­ de avangardă Împotriva ve­ noi fără a se bizui pe clasa sa
gică o serie de rezultate — României, cît şi pentru a asi­ a dovedit că ştie să-şi înde­ este suficient, ci în stare sâ chiului, împotriva rămăşiţe­
pentru nici un fel de atîţări despre care s-a vorbit — pe gura ridicarea corespunzătoa­ plinească în mod minunat ro­ contribuie la elaborarea teze­ venite In societate, rolul cla­ lor mentalităţii burgheze din muncitoare, pe intelectualita­
naţionaliste. Oricine încearcă care le cunoaşlem şi care de­ re a nivelului de viaţă al lul său de conducător al jn- lor teoretice, a liniei generale sei muncitoare, problema ra­ conştiinţa oamenilor, a dife­ tea proprie, pe tot ceea ce are
sâ ducă o politică de învrâj- monstrează că partidul nos­ poporului. In acelaşi timp, a­ tregii noastre naţiuni. (Aplau­ politice a partidului de con­ portului între fondul de con­ ritelor forme de misticism, a mai bun poporul din care
bire naţională, duce o politi­ tru, tovarăşii care lucrează In vem In vedere ca repartiţia ze prelungite). struire n socialismului în ţara sum şi cel de acumulare, ca­ unor Influenţe dinafară ; el face parte. Desigur, aceas­
ci împotriva socialismului şi aceste domenii s-au preocu­ fondului pentru consum să se noastră Iată de cc ridicarea re sînt atît probleme practi­ trebuie sâ fie luptător pentru ta înseamnă, totodată, şi
comunismului — şl trebuie pat de a înarma politic şl i­ facâ Jntr-un spirit de echitate In acelaşi timp, în cadrul tu­ nivelului ideologic al condu­ ce. cît şi probleme principi­ socialism, sâ se preocupe de o strînsă colaborare cu ţă­
tratat ca atare, ca duşman al deologic pe membrii de par­ socialistă, desigur, menţlnîn- turor măsurilor pe care le-am cătorilor de partid şi al acti­ ale, teoretice ale făuririi so­ rezolvarea corespunzătoare a rile socialiste, şi cu alte ţâri,
naţiunii noastre socialiste 1 tid, de a asigura ridicarea du-se principiul repartiţiei luat, am avut în vedere sâ cietăţii socialiste. Şi trebuie problemelor clasei muncitoa­ o largă participare la schim­
Noi trebuie sA fim adversa­ conştiinţei socialiste a între­ după munca depusă şl după asigurăm ca partidul, organe­ vului de partid devine o pro­ sâ spunem că în această pri­ re, să lupte pentru afirma­ bul mondial de valori ma­
rii neîmpăcaţi al oricăror gului nostru popor. Dar a­ Importanţa acestei munci din le sale, organizaţiile de par­ blemă fundamentală pentru a- vinţă există chiar la unele rea el ca forţă conducătoare teriale, intelectuale. ştiin­
forme de naţionalism I Noi ceste rezultate nu sînt la punct de vedere social, dar tid sâ-şl întărească rolul con­ slgurarea mersului Înainte, ln cadre de răspundere multe In societate, pentru realizarea ţifice ; dar sâ venim nu
luptăm pentru dezvoltarea înăJţlmea cerinţelor actuale mlcşorind decalajul între ve­ ducător şl sâ îndrume toate bune eondiţiuni, al societăţii confuzii şi neînţelegeri. Ace­ In viaţă a echităţii sociale. eu căciula tn mtnă, ploco-
şl mal cu seamă nu stnt la sectoarele activităţii de con­ noastre socialiste Desigur, pa­ laşi lucru se poate spune de­
naţională, respectăm şl lu/p- niturile mari şl cele mici, pâs- ralel eu aceasta, este necesar sâ Intr-adevăr, comunistul tre­ nindu-nc, ci ca parteneri egali,
tăm pentru asigurarea drep­ înălţimea realizărilor din alte trînd o proporţie echitabilă, strucţie socialistă din patria spre problemele repartiţiei in buie sâ fie şi personal un ca oameni care ştim să mun­
ne preocupăm de ridicarea ni­
turilor naţionalităţilor, do­ domenii de activitate raţională. noastră. Experienţa pe care velului politic, a conştiinţei co­ socialism, ale cointet^esării model, sâ ştie sâ lupte pen­ cim. sâ luptăm pentru n ne
rim să mergem împreună ‘Pornind de la aceste consi­ Este de înţeles că se Impu­ am dobîndit-o In construcţia materiale, ale noii calităţi a tru realizarea principiilor co­ aduce contribuţia la dezvolta­
spre comunism, şl de aceea derente, tn luna mal, Secre­ ne, totodată, să desfăşurăm e socialismului demonstrează că muniste a tuturor membrilor oamenilor muncii — dc pro­ muniste. de organizare a so­ rea bazei materiale a societă­
tariatul Comitetului Central fără conducerea de către par­ de partid, deoarece fiecare prietari şi producători in so­
nu trebuie să admitem nici a hotărît pregătirea unei ple­ acţiune conştientă de perfec­ membru de partid, la locul său cietate — care sînt nu numai cietăţii. a principiilor noi de ţii, a ştiinţei şi culturii Din
un fel de încercare de aţîta- nare a Comitetului Central ţionare a relaţiilor de produc­ tid nu este posibilă făurirea de muncă, trebuie sâ fie un lucruri practice, dar şi teore­ viaţă. Eu nu aş putea spune rînduri'le poporului nostru
re naţionalistă, şovină, din al partidului. Deci, propune­ ţie şi, în general, a relaţiilor noii orinduiri, că aceasta este activist, un luptător pentru în­ tice. deoarece din ele se trag că activitatea noastră ideolo­ s-au ridicat mulţi oameni de
partea oricui ar veni I Aceas­ rile prezentate Comitetului dintre membrii societăţii de neconceput fără o forţă de făptuirea liniei politice gene­ concluzii în legătură cu felul gică se ocupă cum trebuie de valoare.
ta trebuie tratată ca o acti­ Executiv şl consfătuirii de noastre socialiste. avangardă înarmată cu o ideo­ rale a partidului nostru, pe cum trebuie acţionat pentru această problemă. O altă problemă asupra că­
vitate duşmănoasă cauzei so­ azi au ca scop de a da orien­ Dar toate acestea nu ar da logie clară, marxlst-leninistă, care să o înţeleagă, să ştie sâ soluţionarea problemelor mer­ Sînt. de asemenea, probleme reia cred că este necesar sâ in­
cialismului şl comunismului f tarea în vederea dezbaterii Imaginea completă a ceea ce cu o Ideologie revoluţionară o explice, sâ-i convingă şt pe sului nostru înainte Cu atit importante privind felul în sistăm mai mult în activita­
La întîlnlrUe pe care le-am temeinice în partid a acestor înţelegem noi prin făurirea de transformare a societăţii alţii de justeţea ei mai mult, cu cît mai cu sea­ care trebuie să acţioneze dife­ tea noastră teoretică este cen
avut cu consiliile oamenilor probleme şl pregătirii, pe a­ societăţii socialiste multilate­ omeneşti. De aceea, noi acor­ In acelaşi timp, activitatea mă ln problemele repartiţiei rite legităţi, cum ar fi, de exem­ a rolului partidului şi statului.
muncii de naţionalitate ma­ ceastă bază, a plenarei Co­ ral dezvoltate, dacă nu am dăm şi vom acorda toată aten­ noastră culluial-educativâ, po­ şi calităţii noi a oamenilor plu. legea valorii în condiţiu- Deşi toţi afirmă că recunosc
ghiară şl germană am arătat mitetului Central al partidu­ avea In vedere şl activitatea ţia întăririi partidului, a ro­ litică de masă trebuie sâ fie muncii există încă unele con­ nile socialismului. Ştim bine rolul conducător a) partidului,
că nu în auflclentâ măsură lui nostru, în aşa fel ca ple­ pentru transformarea conşti­ lului său conducător, îndepli­ fuzii, neînţelegeri care au că şi în această privinţă există auzi totuşi pe unii spunînd
nara să nu constituie începu­ nirii de către toate organele îndreptată spre ridicarea nive­ destule confuzii astăzi, destule
activitatea noastră teoreticâ- tul discutării problemelor 1- inţei oamenilor. Poporul tre­ lului de conştiinţă socialistă al repercusiuni directe atît în cam aşa : bine, bine. înţeleg
Ideologlcă tratează această deologlce, cl să facă sinteza buie să acţioneze conştient Şi organizaţiile de partid, de întregului popor. Aşa cum am relaţiile sociale, cît şi in pro­ teze. Partidul nostru nu poate rolul conducător al partidului,
problemă. De aceea, de alt­ discuţiilor care vor avea loc pentru rezolvarea tuturor pro­ către fiecare membru de par­ mal spus, şi în acest domeniu cesul de producţie. Se obişnu­ ocoli areastâ problemă, nu se dar de ce şi în artă, de ce şi
fel a^a şl hotărît formarea, blemelor ce se ridică în pro­ tid a misiunii şi răspunderilor ieşte mai cu seamă în ulti­ poate face că nu vede şi nu in literatură ? Ce poate să facă
în partid, să traseze sarcini­ avem o serie de rezultate po­
pentru a ae ocupa special de le de viitor In acest domeniu. cesul făuririi societăţii socia­ ce le revin faţă de popor, de zitive. Cu toate acestea, acti­ mii ani să se vorbească foar­ aude — cum se spune. Pentru partidul aici ? Şl se mai spune
asemenea probleme, a unul liste multilateral dezvoltate, clasa muncitoare, de naţiunea vitatea ideologică şl educativă te mult despre rolul cointere­ că, în fond, problemele se pun asa şi în alte domenii Se pare
Institut în cadrul Academiei Tovarăşi, să-şl făurească In mod con­ noastră socialistă. este rămasă in urmă faţă de sării materiale — şi pe bu­ şi sîntem obligaţi sâ le abor­ că este nevoie, într-adevăr, să
de Ştiinţe Sociale. După cum ştiţi, Congresul ştient viitorul. Aceasta Im­ In acelaşi timp, avem în dezvoltarea generală a socie­ nă dreptate, întrucît proble­ dăm, sâ le discutăm şi sâ ducem pînă la capăt aceste
Ca rezultat al tuturor trans­ al X-lea a trasat ca obiectiv pune luarea tuturor măsuri­ vedere că în toată această pe­ tăţii. Este adevărat — şi cîţivi ma unei repartiţii Juste a fon­ înarmăm partidul cu concep­ clarificări teoretice şl ideolo­
formărilor în structura socia­ fundamental făurirea societă­ lor pentru intensificarea ac­ rioadă, statul va trebui sâ aibă tovarăşi au vorbit aici despre dului de consum între mem­ ţia noastră, cu felul nostru de gice Vorbind de rolul partidu­
lă, al apropierii care are loc ţii socialiste multilateral dez­ tivităţii Ideologice şl educati­ rolul de organizator şi condu­ brii societăţii, deci a cointe­ a înţelege lucrurile şi dc a lui ca forţă conducătoare în
Intre clasa muncitoare, ţără­ voltate. Punînd această pro­ ve, activitate care trebuie să cător al întregului proces de aceasta — dezvoltarea conşti­ resării materiale a producă­ acţiona in aceste probleme. întreaga activitate socială, nu
blemă s-a pornit de la reali­ aibă nn rol tot mai Important inţei se realizează mai încet, Ştiţi bine. tovarăşi, — mai cu
nime, Intelectualitate, al re­ dezvoltare a societăţii, că este râmîne de multe ori în urma torilor, are o importantă ma­ trebuie sâ lăsăm la o parte
zolvării Juste a problemei na­ tăţile concrete din România, în formarea omului nou, In necesar sâ întărim organele dezvoltării forţelor de produc­ re Dar s-a uitat aproape seamă cei care lucrează în nici învăţămîntul. nici litera­
de la stadiul economic şi so-
ţionale şi întăririi unităţii cial-politlc pe care l-am a­ dezvoltarea conştiinţei socia­ noastre de stat, sâ perfecţio­ ţie. Dar, consider că în con­ complet de către unii tova­ sectorul economic — că ne în­ tura, nici arta plastică, nici mu­
dintre oamenii muncii fără liste, în întreaga activitate de năm activitatea lor, combătînd răşi — mai cu seamă din do­ tîlnim adesea cu tot felul de zica, nici ştiinţa, nici un alt sec­
tins. Aceasta înseamnă că edificare a societăţii noastre diţiile socialismului noi nu
deosebire de naţionalitate, ţara noastră a Intrat Intr-o noi. birocratismul, tendinţele de trebuie să ne mulţumim cu a- meniul economic, dar şi din păreri asupra acestei proble­ tor, pentru că aşa cum am mai
societatea românească par­ etapă Istorică nouă de dez­ funcţionarlsm care s-au în- ceastâ constatare, ci trebuie sâ sfera activităţii de partid — me Nu vreau s-o aprofundez arătat, noi privim problema
curge un proces continuu de voltare. Elaborînd teza fău­ Făurirea societăţii eoclallste cuibârit în multe din ele, acţionăm cu toată fermitatea de rolul conştiinţei oamenilor acum, dar ea constituie o pro­ făuririi societăţii socialiste nu
dezvoltare In toate domeni­ ririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate trebu­ tmnsformîndu-le în organe vii, pentru a nu se ajunge la a- în realizarea programului blemă asupra căreia activita­ numai din punct de vedere nl
ile de activitate, de omogeni­ multilateral dezvoltate, Con­ ie să asigure muncă pentru care sâ-şl îndeplinească In bu­ partidului tea noastră ideologică şi teo­ bazei materiale, ci în contextul
zare ; se întăreşte continuu gresul al X-lea a pus în faţa toţi cetăţenii ; munca trebuie ne eondiţiuni misiunea încre­ ceastâ rămînere în urmă, pen­ Ne întîlnim zilnic cu astfel retică nu poate sâ nu se ei general cuprinzînd toate la­
tru a asigura ridicarea conti­
unitatea întregului popor Tn partidului o problemă Ideo­ să devină atit o necesitate cît dinţată de clasa muncitoare. nuă a conştiinţei maselor de de probleme, le-am discutat oprească şi sâ nu o clarifice turile vieţii sociale, materiale
Jurul partidului nostru co­ logică şl teoretică nouă. Ce şi o plăcere pentru toţi mem­ Nu se poate concepe făurirea oameni ai muncii, deoarece de multe ori cu tovarăşii din pînă la capăt, tocmai pentru a şi spirituale ; deci forţa par­
munist, pe baza Ideologiei se înţelege, de fapt, prin fău­ brii societăţii. Toţi cetăţenii societăţii socialiste multilate­ economie, dar e bine sâ le înarma întregul partid cu o tidului. conducerea sa trebuie
marxist - leniniste. (Aplauze rirea societăţii socialiste trebuie să depună e muncă ral dezvoltate fără o conducere numai aşa clasa muncitoare discutăm şi aici S-a creat un linie limpede în acest dome­ să se facă simţite în toate do­
prelungite). multilateral dezvoltate 7 utilă I unică, fârâ funcţionarea pu­ îşi va putea îndeplini rolul său obicei ca atunci cind ne pro­ niu. Problemele organizării, meniile de activitate Este ne­
Avem în vedere în primul Este necesar să acţionăm ternică a centralismului demo­ de clasă conducătoare, numai punem sâ realizăm ceva, să conducerii şi planificării nu
Stimaţi tovarăşi, rînd dezvoltarea multilatera­ continuu perntru perfecţiona­ cratic şi. totodată, fârâ o aşa poporul, stâpîn pe destine­ se spună că pentru aceasta sînt numai probleme — ca sâ cesar ca această problemă sâ
lă a forţelor de producţie, a rea organizării, conducerii şi strlnsă legătură a organelor le sale. îşi va putea construi trebuie sâ plătim în plus, ca zic aşa — organizatorice ; eie fie bine lămurită teoretic, i­
Unii activişti şl unii mem­ industriei, agriculturii şl altor planificării întregii activităţi de stat cu clasa muncitoare, cu în mod conştient viitorul ; nu­ şi cum repartiţia principală sînt şj probleme teoretice, i­ deologic, pentru a nu mai
bri de partid ar putea sâ-şl ramuri ale producţiei de bu­ sociale. Toate acestea trebuie poporul, fără a acţiona după mai aşa participarea maselor după muncă, pe care o re­ deologice şi trebuie, de ase­ exista nici un fel de neclari­
pună întrebarea : dacă avem nuri materiale, pornind toc­ Jegate strins de participarea un plan unic, nu numai Ln e­ largi la conducerea societăţii prezintă salariul, nu ar fi şi menea, sâ le acordăm atenţia tate. Tot aşa este necesar ca
asemenea succese măreţe în mai de la teza marxlst-lenl- tot mal activă a clasei mun­ conomie, ci în toate domeniile va deveni o realitate, iar de­ cointeresare materială, iar cel necesară şi asupra rolului statului să
toate domeniile de activitate, nistă că dezvoltarea forţelor citoare şl a întregului popor de activitate. Numai actionînd mocraţia socialistă se va a- care trebuie sâ execute o a- O problemă căreia cred că existe o înţelegere deplină,
de ce mai este necesară n- de producţie constituie facto­ la conducerea societăţii, de­ fntr-o perspectivă unică ge­ fîrma ca o forţă dinamizatoa­ numitâ muncă nu e plătit ar trebui sâ-i acordăm mai pentru eâ statul clasei munci­
ceastă consfătuire în proble­ rul esenţial al progresului oarece numai astfel democra­ nerală şi în acelaşi timp. în­ re a societăţii noastre. pentru a face aceasta. Această multă atenţie — la care m-am toare are dreptul sâ se ames­
oricărei societăţi, şl cu atît
mele ideologice 7 Oare rezul­ mal mult al societăţii socia­ ţia socialistă se va afirma tărind drepturile, autonomia, Noi concepem clasa munci­ mentalitate poate deveni dău­ referit, e adevărat, şi ln şe­ tece şi în literatură, şi în arta
tatele obţinute în politica In­ liste şl deci şl al creării con­ drept cea mal avansată de­ independenţa şi iniţiativa or­ toare nu ca o masă chemată nătoare pentru dezvoltarea dinţa recentă a Comitetului E- plastică, şi în muzică, sâ ad­
ternă şi Internaţională nu sînt diţiilor pentru făurirea co­ mocraţie din lume. Aceasta ganelor locale, a oamenilor numai sâ realizeze hotărîrile, gindirii şi concepţiei atît a xecutlv şl a guvernului — mită numoi ceea ce consideră
cea mal pregnantă confirma­ munismului. constituie, de altfel, o latură muncii, vom putea — pe bara ci ca o clasă conducătoare, ca unor cadre, cît şi a unor oa­ este cea legată de folosirea că corespunde socialismului,
re a liniei marxist-lenlnlste In al doilea rînd, avem în inseparabilă şl a cerinţă obli­ îmbinării armonioase, a con­ o clasă conştientă de rolul său meni ai muncii, pentru for­ mai bună a forţelor proprii de intereselor patriei noastre so­
a partidului, a înfăptuirii el gatorie a construirii societă­ ducerii unitare cu iniţiativa şl Istoric. Aşa au conceput-o de marea conştiinţei socialiste cialiste. Acesta este rolul sta­
strălucite în viaţă 7 vedere repartizarea Justă pe a clasei muncitoare, a între­ cercetare, tehnice şi muncito­
terltorln a forţelor de produc­ ţii socialiste multilateral dez­ experienţa de Jos — sâ asi­ altfel şi clasicii marxism-leni- reşti, pentru dezvoltarea eco­ tului în societate şi aşa va fi
Da, tovarăşi. Intr-adevăr, ţie, care să creeze condiţii de voltate, e trecerii la făurirea gurăm mersul înainte al socie­ nismului şi nici nu poate fi gului popor Preocupîndu-ne nomiei naţionale, a societăţii pînă cînd va dispare statul !
viaţa, practica a confirmat şl lucru pentru oamenii muncii societăţii comuniste. tăţii noastre socialiste. Noi concepută altfel I Nu se poate de cointeresarea materială, sâ noastre A devenit un obicei nu Şi chiar şi în comunism, cînd
confirmă în fiecare zi Juste­ din toate zonele -ţării, să asi­ Aşa cum am arătat şi la a sîntem împotriva oricăror vorbi de socialism, dacă nu nu uităm un moment de esen­ prea bun, tovarăşi, de a privi va dispare statul, societatea
ţea liniei generale marxist- gure şl din punct de vedere 50-a aniversare a partidului, mentalităţi anarhice, a orică­ luăm măsuri ca clasa munci­ ţa nouă a clasei muncitoare numai spre ceea ce se face în nu va admite decît ceea ce va
lenlniste a partidului nostru. social prezenţa clasei munci­ realizarea acestui obiectiv ror concepţii liberaliste, aşa toare, In numele căreia se gu­ din ţara noastră, de faptul că altă parte, în străinătate, de a
Dar, tocmai pentru că avem toare în toate Judeţele. In fundamental ne va cere cîte­ cum sîntem împotriva centra­ vernează, sâ-$i îndeplinească ea este atît proprietară cit considera că îi este util !
asemenea rezultate şl o ase­ fond problema dezvoltării tu­ va cincinale, presupune o pe­ lismului excesiv. împotriva într-adevăr rolul conducător şi producătoare, că în aceas­ apela pentru orice la import. De ce reamintesc aceste lu­
Aceasta arată că există şl o
menea linie politică Justă, es­ turor Judeţelor, a tuturor zo­ rioadă de timp care se va oricăror încercări de «a slăbi şi să participe la guvernarea tă calitate ea are obligaţia anumită concepţie de a consi­ cruri ? Pentru că unora Ii se
te necesar să facem o anali­ nelor ţării constituie de ase­ întinde probabil pînă prin a­ contactul permanent cu clasa societăţii. (Aplauze puternice). de a gospodări bine mijloa­ pare că aud problemele aces­
ză mai temeinică şi a felului menea o problemă nu numai nii 1985—1990. De-abia atunci muncitoare, cu poporul. Tovarăşi, cele ce-i stau la îndemînă dera că tot ce este străin este tea pentru prima dată Aceas­
în care se reflectă aceasta în practică, dar şi teoretică — societatea socialistă româ­ spre a asigura dezvoltarea mai bun, o anumită — hai sâ-i ta arată că nu am clarificat
activitatea Ideologică, teoreti­ nească va avea asigurate con­ Tocmai măsurile noastre le­ Pornind de la constatările continuă a societăţii. Fiecare zicem — ploconire faţă de ceea pînă la capăt aceste probleme
că, în activitatea de educare şi ştim că Engels l-a acordat gate de introducerea princi­ şi considerentele arătate mai are obligaţia şi răspunderea ce este străin, şi mai cu şi nu am făcut ca unii oameni,
a tuturor oamenilor muncii o atenţie deosebită. diţiile pentru satisfacerea mai piului muncii colective, de re­ înainte, permiteţi-mi sâ mă de a-şi aduce din plin con­ seamă faţă de ceea ce care au rolul de a-i educa pe
din România ; pentru că în Avem în vedere, de ase­ depdinâ a cerinţelor tuturor nunţare la aşa-zisa conduce­ refer mai concret la unele as­ tribuţia la progresul general este produs în Occident, fie
menea, organizarea raţională membrilor săi şi se va putea alţii, sâ Înţeleagă lucruri ele­
asemenea împrejurări, cînd pune problema trecerii la o re unipersonală, sînt o dovadă pecte ale activităţii ideologice ol societăţii noastre socialis­ că e bun, fie că e râu. Unii mentare, care constituie
avem succese aflt în dezvol­ şl sistematizarea mai bună a nouă etapă — etapa înfăptui­ a Justeţei cu care acţionează şi cuitural-educative. te. merg pînă acolo îneît aprecia­ Abc-ul socialismului ştiinţific,
teritoriului ţârii noastre, cre­
tarea socialistă internă, cît şl area de noi centre orăşeneşti rii treptate a societăţii comu­ partidul pentru atragerea oa­ Cum pe drept cuvînt s-a Prin ceea ce am spus nu ză nu dacă utilajul funcţio­ Abc-ul ideologici marxist-le­
pe plan internaţional, există şi organizarea pe baze ştiin­ niste în România. menilor muncii, şi în primul arătat aici, în anii construc­ vreau sâ subapreciez in nici nează bine, ci dacă firma e re­ niniste*.
pericolul apariţiei unor ma­ ţifice a vieţii comunelor şl rînd a clasei muncitoare, la ţiei socialiste munca de educa­ un fel eforturile eroicei noas­ numită. Deci. există o anumi­ lată de ce consider că pro­
nifestări de automulţumîre. satelor patriei, astfel Incît să După cum se ştie, o dată conducerea societăţii, sînt măr­ re politică a maselor largi tre clase muncitoare, ale oa­ tă mentalitate faţă de care ac­ blemele acestea trebuie să le
Aş putea spune că au şi apă­ cu noul plan cincinal 1971 — turia cea mai grăitoare a dez­ populare a avut un rol impor­ menilor muncii, entuziasmul tivitatea noastră ideologică nu tratăm deschis, nu în med
rut pe alocuri asemenea ma­ se asigure apropierea trepta­ 1975, am trecut la realizarea voltării continue a democra­ tant în unirea eforturilor în­ cu care ei răspund politicii a luat atitudine, o concepţie
nifestări — Şi acestea nu pot tă a satului de oraş, a condi- obiectivului fundamental tra­ ţiei noastre socialiste tregului popor pentru înfăp­ partidului: vreau însă sâ atrag care devine periculoasă pentru călduţ, cu menajamente, pen­
să nu ducă la o anumită ne­ ţiunilor de viaţă de la sate de sat de Congresul al X-lea al Toate aceste măsuri vădesc tuirea hotârlrilor partidului atenţia acelora care lucrează mersul nostru înainte, o ati­ tru că acest fel de a discuta
glijare, care de altfel s-a şl cele de la oraşe. Ca urmare partidului. Plenara Comitetu­ creşterea continuă a rolului de edificare a socialismului. tudine de ploconire în faţa a luorurile este dăunător. Pe
manifestat, a activităţii Ideo­ a acestor măsuri vor avea lui Central din luna mai a activităţii conştiente de cu­ După Congresul al lX-lea ol în domeniul muncii ideologi­ lot ce este străin. Şlitl bine că drept cuvînt au arătat aici
logice, educative. Mai mult, loc schimbări puternice in acestui an a hotărît întocmi­ partidului, activitatea politîcâ- ce şi teoretice că neglijează în trecut. Eminescu, în poezi­ unii tovarăşi că noi ne-am
aş spune că de fapt a avut structura societăţii noastre, rea prognozelor de dezvolta­ noaştere şi de aplicare crea­ asemenea probleme în activi­ ile sale, a criticat şl şi-a bătut angajat sâ făurim o orîndui-
loc chiar o anumită subapre­ ceea ce va duce la creşterea re economică a României pî- toare a legilor obiective ale ideologicâ s-a desfăşurat cu o tatea de propagandă, de e­ joc de asemenea mentalităţi. re nouă, că am realizat-o pî­
ciere a activităţii ideologice şi mal accentuată a rolului nă în anii 1990—2000, iar re­ făuririi noii orinduiri. Putem şi mai mare intensitate. ducare a oamenilor muncii, Cu atît mai mult trebuie să nă la o anumită etapă, că toţi
teoretice , clasei muncitoare ca forţă cent s-a format Comisia de spune că cunoaşterea acestor A crescut în mod simţitor a poporului nostru. facem noi astăzi aceasta. Este acceptăm socialismul ca sin­
Concentrîndu-ne mult asu­ principală In întreaga viaţă partid şi de stat care va tre­ Jegl, şi în general stăpînirea nivelul politic al membrilor Problemele eticii comunis­ gura societate în stare sâ asi­
pra problemelor transformă­ economică şi socială. bui sâ execute această lucra­ ştiinţei conducerii, a folosirii de partid şi al oamenilor te, problemele echităţii socia­ necesar ca televiziunea noas­ gure poporului o viaţă demnă.
tră în Ioc sâ ironizeze un di­
rii socialiste şl problemelor Ca rezultat al acestor trans­ re deosebit de importanta In legilor obiective, constituie muncii. In centrul întregii ac­ le sînt, de asemenea, nu nu­ Şi întregul nostru popor spri­
internaţionale, considerînd pe formări economice şi sociale fond, aceste prognoze vor factori de prim ordin pentru tivităţi educative au stat do­ mai probleme ca să zic aşa rector care nu ştie limba fran­ jină şi aprobă această politi­
bună dreptate că acesta este va cunoaşte o puternică dez­ constitui programul dezvoltă­ înfăptuirea cu succes a sarci­ cumentele Congresului al IX- practice, cl şi teoretice. Sînt ceză, să-şi bală joc de cel ca­ că. Şi atunci, de ce nu tre­
esenţial în făurirea socialis­ voltare Intelectualitatea noas­ rii societăţii socialiste multi­ nilor trasate de Congresul al lea. ale Conferinţei Naţionale mulţi care consideră că este re se ploconeşte în faţa străi­ buie să discutăm clar, intre
mului, nu am ţinut perma­ tră, îndeosebi Intelectualita­ lateral dezvoltate în Româ­ X-lea al partidului Dar, pen­ şi ale Congresului at X-lea, bine sâ se vorbească despre nătăţii, care cunoscind şi vor­ noi : Cum trebuie sâ araie
nent seama de faptul că, tot­ tea tehnică, va creşte rolul nia. tru aceasta, este necesară ri­ alte hotărî ri şi documente ale echitate socială la congrese bind numai francezo îi e ru­
odată, este necesar să asigu­ ştiinţei ca faclor tot mal Pe baza hotărîrllor Confe­ dicarea nivelului politic-ideo- Comitetului Central al parti­ sau în anumite adunări, dar şine sâ mai vorbească şi româ­ societatea socialistă 7 Cum
răm ridicarea continuă o ni­ Important în întreaga activi­ rinţei Naţionale şl ale Con­ Jogic al activului de partid şl dului nostru. S-a desfăşurat în practică nu trebuie sâ se neşte I Noi avem, din păcate, trebuie să lucreze partidul ?
velului conştiinţei socialiste tate de organizare a societă­ gresului al X-lea au fost lua­ de stat, a cadrelor conducă­ o largă activitate teoretică, fă­ aplice ; sînt alţii care ar dori snobi cărora le e oarecum ru­ Cum trebuie să lucreze sta­
— atlt a partidului, cit şi a ţii socialiste te o serie de măsuri privind toare, a tuturor membrilor de ră precedent în trecut, în să primească cît mal mult şi şine sâ vorbească limba popo­ tul ? Cum trebuie să lucreze
întregului nostru popor. Toc­ Vorbind de făurirea socie­ perfecţionarea conducerii so­ partid. A fi conducător de domeniul ştiinţelor economi­ sâ dea cit mai puţin societă­ rului lor. Ce fel de oameni sindicatul, Uniunea Scriitori­
mai pornind de la aceasta tăţii socialiste multilateral cietăţii noastre A fost In­ partid şi de stat, n fi activist ce, filozofice, conducerii so­ ţii, oameni pe care nu-1 in­ sînt aceştia 7 A cui pline mâ- lor, Comitetul de Cultură ?
am prezentat Comitetului F- dezvoltate avem în vedere, de trodus In toate domeniile de de partid şi de stat presupune cietăţii, fundamentării teore­ teresează care este venitul nîncâ ei ? Nu a poporului, a Hal sâ ne aşezăm, sâ discu­
xecutiv propunerile cunoscu­ asemenea, schimbările ce vor activitate şi la toate nivelele, să ai o bună pregătire ideolo­ tice a principiilor politicii in­ mediu sau venitul minim şi clasei muncitoare, a ţărăni­ tăm şi să ne clarificăm î Tre­
te, care au fost adoptate în interveni în activitatea de principiu! muncii colective; terne şi externe a partidului care nu vor sâ înţeleagă că mii ? Şi aceasta face parte din buie sâ punem cu desăvirşî-
unanimitate, hotărîndu-se or­ producţie, în baza mecaniză­ s-a pus şl se pune un accent gică marxist-leninistă Fârâ a­ şi statului nostru. S-au orga­ societatea nu poate asigura noţiunea de ploconire în faţa rc capăt mentalităţii : «Aiei
ganizarea prezentei consfă­ rii, automatizării şl ciberne- deosebit pe creşterea rolului ceasta, nimeni nu va putea nizat o serie de forme de venituri oamenilor muncii de- a tot ceea ce este străin. Nu este feuda mea şi nu se poa­
tuiri şi convocarea, pentru tizării — şi care vor duce la clasei muncitoare, pc partici­ să-şi îndeplinească cum tre­ învâţâmlnt şi cursuri, atit cît Intr-o anumită limită, co­ vreau să fiu râu înţeles. Noi te amesteca nimeni". Nici un
toamna acestui an, a plena­ reducerea simţitoare a deose­ parea reprezentanţilor cla­ buie sarcina încredinţată de pentru activ cît şi pentru ma­ respunzător nivelului de dez­ sîntem pentru învăţarea limbi­ sector de activitate nu este
rei Comitetului Central al birilor dintre munca fizică şl sei muncitoare la condu­ partid. Subliniez acest lucru sa membrilor de partid. Pu­ voltare la care a ajuns ; sînt. feuda cuiva. Oricine este pus
partidului, care să se ocupe Intelectuală. cerea organelor economice, pentru că se pare că şi-a făcut tem spune, deci, că munca de asemenea, oameni care nu lor străine, aceasta este o ne­ să lucreze într-un minister,
de problema activităţii ideo­ Avem In vedere ca, în pro­ sociale şi de stat, la conduce­ Ioc o anumită concepţie, şi de ridicare a nivelului ideo­ cesitate I Sîntem însă împotri­
logice. cesul făuririi societăţii socia­ rea socielâţii noastre. Au fost anume că dacă posezi anumite logic, de educare marxist-le­ înţeleg că fiecare e dator să va ploconirii în faţa a tot ceea într-o uniune, intr-un sindi­
dea cit mal mult societăţii,
De altfel, trebuie să arăt liste multilateral dezvoltate, create comitetele de direcţie cunoştinţe tehnieo-profesiona- ninistă a partidului şl cadre­ nu să se preocupe de a-şi în­ ce este străin, a înjosirii pro­ cat, este pus acolo de partid,
de clasa muncitoare şi dacă
— aşa cum au arătat şi alţi să asigurăm ridicarea nivelu­ şi de administraţie, s-au in- Je, te preocupi de soluţionarea lor sale a jucat un rol de suşi cît mai mult de Ia so­ priei limbi, a propriei naţiuni. nu-şi îndeplineşte misiunea
tovarăşi aici — că încă în lui de trai al întregului po­ stituţionalizat adunările gene­ acestor probleme, aceasta este mare însemnătate, în toată a­ cietate şi, mai ales, fără Sînt două lucruri distincte.
primăvara anului 1970 s-a por, crearea condiţiunilor pen­ rale în care oamenii muncii, suficient pentru a fi conducă­ ceastă perioadă, ln activita­ muncă Aceasta este o pro­ Deci. aceasta este o proble­ re I s-a încredinţai trebuie
pus problema organizării u­ tru a satisface tot mai din plin clasa muncitoare au un cu- tor. Nu, tovarăşi, numai aceas­ tea partidului şi statului nos­ blemă foarte serioasă, cu un mă principială— şi co să revin dat la o parte şi înlocuit cu
nei dezbateri în cadrul Co­ cerinţele tuturor membrilor vînt hptărîtor. S-au luat mă­ ta nu este suficient I Oriclt tru. Trebuie deci să sublini­ caracter ideologic şi educativ Ja economie, are şi un alt oameni capabili sâ realizeze
mitetului Central cu privire societăţii. Totodată avem în suri pentru prezenţa mal pu­ de bun specialist ar fi cineva em că şi datorită activităţii aspect ; ea reprezintă şi o ma­ politica partidului. (Aplauze
la activitatea ideologică. In vedere dezvoltarea puternică ternică Jn conducerile sin­ — şi noi avem nevoie de spe­ ideologice şi politice, partidul deosebit de important. nifestare a neîncrederii în for­ prelungite). Noi am tirhid:.t
Secretariatul Comitetului Cen­ a culturii, ridicarea nivelului dic-a te*lor, ale organizaţii­ cialişti şi trebuie să insistăm nostru a putut sâ aplice cu Dc asemenea, problemele ţele proprii ale muncitorilor, şi feudalismul şi enpilalismul
tral s-a discutat în cîteva de instruire a tuturor cetăţe­ lor de tineret, a clasei pentru ridicarea cunoştinţelor rezultate bune principiile umanismului şi ale democraţi­ tehnicienilor, ale oamenilor de şi nu vrem sâ mai admitem
rînduri această problemă. In n ilo r; practic, în anii 1990 muncitoare, a oamenilor care de specialitate nu va pu­ marxist-leniniste la condiţiile ei socialiste nu e suficient sâ se cree/.e vreo feudă a
ultimele 5-6 luni, au avut loc numai sâ le afirmăm, ci tre­ ştiinţă, o manifestare a ne­ cuiva în vreun sector de ac­
dezbateri cu scriitorii şi ar­ se va asigura, în ţara noastră, lucrează nemijlocit tn produc­ tea fi conducător dc partid şi ţârii noastre, să asigure mei- buie să le tratăm şi teoretic, încrederii în clasa noastră tivitate t Se spune uneori :
tiştii plastici, cu lucrătorii ca întregul tineret să frecven­ ţie ; aceleaşi măsuri au fost de stat acela care nu se pre­ sul înainte al construcţiei so­ să elaborăm tezele dezvoltării muncitoare. Or, este cunoscut
«Acesta este institutul meu",
din einemalografie, televiziu­ teze învăţâmîntul liceal. luate Şi în ce priveşte orga­ ocupă de ridicarea nivelului cialiste Nu există practic şi afirmării lor în viaţă, la că atunci cînd am pus sarcini ca şi cum respectivul ar fi
ne şî presă, cu secretarii si In concepţia noastră de fă­ nele de partid Se reorgani­ său ideologic-politic El poate nici un domeniu de activita­ fel rum trebuie să tratăm în faţa muncitorilor, tehni­ devenit proprietar. Deşi unii
şefii secţiilor de propagandă, urire a societăţii socialiste zează controlul obştesc în ca­ fi un bun specialist, poate fi te unde sâ nu se fi reflectat, problema rolului şi a poziţiei cienilor, inginerilor şi a cec-
precum şi şedinţe ale consi­ dezvoltate avem, de aseme­ re. de asemenea, clasa mun­ un bun funcţionar. dar nu într-o formă sau alta. această comunistului în societate. Noi cetâlorilor. am rezolvat multe n-au făcut nimic pentru n
liilor naţionalităţilor maghia­ nea, în vedere o mai justă citoare este chemată să joa­ un conducător politic. Or, noi act ivi la le nalilicn-rduralivâ. vorbim puţin în ultimul timp probleme complicate Chiar la contribui la dezvoltarea luî,
ră şi germană. In toate aces­ repartiţie a venitului naţio­ ce un rol important. avem nevoie de conducători Roadele acestei munci se văd dc acest lucru, tovarăşi. Chiar unele utilaje importate, pînă lotuşi Spun: «E institutul meu.
te consfătuiri s-au dezbătut nal. în ce priveşte asigurarea După cum vedeţi, în toate politici, cu o temeinică pregă­ — aşa cum au subliniat aici la primirea în partid se pun la urmă a trebuit să-i punem şi cum sâ vină cineva să se
ne larg şi în fond s-au ridi- unui raport just între fondul măsurile de perfecţionare a tire marxist-leninistă. ideolo­ mai mulţi tovarăşi — în fe­ puţine întrebări în acest pe tehnicienii români să gă­ amestece in institutul ?
r \t cele mai multe dintre de acumulare şi fondul de conducerii societăţii noastre, lul cum clasa muncitoare, ţă­ sens Cel care vrea să intre sească soluţii şi să asigure bu­ Unii doresc chiar sâ lase a-
•'-oblemele care sînt şi astăzi consum, atit în scopul asigu­ pe prim plan slâ clasa mun­ gică. teoretică, oameni în sta­ rănimea. intelectualitatea, toţi în partid trebuie să cunoas­ na funcţionare. Dar dc cc oare eeste instituie drept moşteni­
p“’sc în consfătuirea noastră. rării reproducţiei socialiste citoare. clasa cca mai înain­ re nu numai să aplice hotârî- oamenii muncii, fără deosebi­ că programul partidului şi să să nu facem aceasta de la în­ re Este necesar sâ punem
Este adevărat că avem în lărgite, ca o condiţie esenţia­ tată a societăţii noastre, prin­ rile partidului, deoarece pen­ re de naţionalitate. înfăptu­ ştie ce înseamnă a fl comu­ ceput. De ce să nu punem pe (Continuare în pag. a 3-a)