Page 39 - Drumul_socialismului_1971_07

DRUMUL SOCIALISMULUI » Nr. 5 135 • MARJI 13 IULIE 1971 1

(Urmare din pag. o 2-a) Noi trebuie şi aici — pe plan şişi făuritorii nşarxism-lenl-
teoretic, principial — să adu­ nismulul n-au fost savanţi de
capăt cu desâvîrşire unor ase­ cem claritate în ceea ce pri­ cabinet, ci oameni politici,
menea mentalităţi în toate veşte rolul naţiunii, al fac­ organizatori şi conducători ai
domeniile de activitate. Mai torului naţional, interdepen­ luptei revoluţionare — şl toc­ E X P ERE
sînt şi directori care se denţa între naţional şi inter­ mai de aceea teoria lor e
consideră proprietari de în­ naţional, condiţionarea reci­ reală, corespunde vieţii, te­
treprindere şi, ca atare, se procă a acestor doi factori zele ei fundamentale au o
comportă faţă de muncitori fără de care nu se poate a­ valabilitate universală, Altfel,
ca proprietari nu ca repre­ sigura mersul înainte. Să ne vom întllnl în continuare tovaraşulu; Nioolae Ceauşescu Sa consfătuirea
zentanţi ai clasei muncitoare, tratăm, de asemenea, proble­ cu „lucrări teoretice* care
care sînt puşi aoolo să se în­ ma internaţionalismului prole­ repetă nişte adevăruri arhi­
grijească de interesele clasei tar în spiritul liniei stabilite cunoscute, cu teze elaborate
muncitoare. Şi aceasta se în- de Congresul al X-lea al In urmă cu 50-100 de ani,
ttnvplă tocmai datorită aces­ partidului nostru — şi s-o prezentate mai pretenţios, de sucru a activului de partid din domeniul ideologiei
tor concepţii şi (mentalităţi, tratăm deschis, cu claritate. mai întortocheat — ca să se
faţă de oare noi nu am luat Aşa cum este necesar să a- înţeJeagă mai greu — dar ca­
şi nu luăm poziţie hotârltâ, bordâm cu multă claritate re nu spun nimic nou şi nu
intransigentă. De ce ridic a­ problema cooperării econo­ aduc nici o contribuţie la
ceste lucruri ? Pentru câ pro­ mice şi problema integrării dezvoltarea ştiinţei marxist- şi al activităţii politice şi cultural-educative
socialiste. Noţiunea de inte­
leniniste. De aceea, eu con­
blemele pe care le dezbatem grare a fost introdusă în lim­ sider că este o necesitate Im­
sînt probleme mai genera­ bajul economic internaţional. perioasă ca de problemele
le — nu privesc doar felul în Se discută despre integrare teoretice şl Ideologice să se
care s-a scris o carte sau alta, — şi cea socialistă şi cea din ocupe In primul rînd cadre­
sau s-a pictat un tablou; pen­ Piaţa Comună Să vedem ce le de conducere ele partidu­
tru aceasta n-am fi făcut înseamnă acest lucru teore­ lui nostru, începînd de la tăţi trebuie să intre în Invâţâ- de altfel şi filme, dar sâ scoa­ culturale a partidului şi sta­ gătit pentru viaţă, să nu a­ deşi este făcută tot de munci­
consfătuirea. Ne-am adunat tic, principial, şi să ne spu­ Comitetul Central pînâ Jos ; mînt şi numai cu aceste con- tem toate piesele care nu co­ tului nostru. In acest sens vem rebuturi de nici un fel. tor şi de inginer — nu în­
aici să dezbatem probleme nem punctul de vedere, să organele colective de condu­ diţîuni trebuie admişi în fa­ respund educaţiei pe care este necesar sâ luâm măsuri Este necesar sâ aşezăm mun­ seamnă câ esle bună şi orîn-
fundamentale care privesc a­ elaborăm orientarea clară a cere ale partidului trebuie să cultăţi. noi vrem s-o dâm poporului şi pentru întărirea activităţii ca educativă pe principii să­ duirea capitalistă. Noi tre­
şezarea relaţiilor din societa­ partidului nostru în această dezbată periodic aceste pro­ Mă opresc aici şi n-am să nostru. Aşa cum trebuie sâ organizaţiei de partid din ca­ nătoase ; aceasta constituie buie să înfăţişăm permanent
tea noastră, care pri­ problemă. Trebuie să anali­ bleme, să ajungă la conclu­ mă refer şl la alte facultăţi u­ nu se înceapă punerea în scenă drul Comitetului, a întregii sarcina principală a Ministe­ tineretului asuprirea şi ex­
vesc concepţia, felul de zăm în mod distinct tezele şl ziile corespunzătoare care să manistice. Cred câ este clar pe a unei piese pînâ clnd nu se munci politice de pregătire rului Invăţămintului. In a- ploatarea. nedreptăţile econo-
marxist-leninistâ a cadrelor
a glndi, organizarea rapor­ practicile legate de integra­ constituie orientarea obliga­ ce cale trebuie să mergem ! aprobă de organele de partid ccst sens este necesar sâ re­ mico-sociale. greutăţile pe ca­
turilor sociale, dezvoltarea rea capitalistă, precum şi torie pentru întregul nostru Despre toate acestea am discu­ şi de stat. Eu aş apela la din instituţie. Este, de ase­ organizăm şi sâ îmbunătăţim re le au tinerii, oamenii mun­
60cietăţii noastre. problema relaţiilor de coo­ partid. Numai aşa noi vom directorii de teatru, la artiş­ menea. necesar ca comitetele întregul sistem de predare a cii din ortnduirea capitalistă.
perare socialistă, a formelor face o activitate Ideologică tat de multe ori cu tovarăşii tii comunişti : de ce Joacă Judeţene sâ ia măsuri pentru cunoştinţelor politico-ideologi- Sâ oglindim mai larg în pro­
Este adevânat că despre de la Învăţâmînt, — am discu­ piese care nu corespund prin­ îmbunătăţirea activităţii co­ paganda noastră lupta oame­
problema politicii externe se de integrare în cadrul bună, vom da o bază solidă tat şl cu tovarăşul Maliţa — cipiilor şi eticii noastre ? mitetelor de cultură şi artă ce. Direcţiile educative şi de nilor muncii din ţările capi­
ştiinţe sociale din
C.A.E.R. Noi am ajuns îm­
minister
pentru înarmarea partidului
scrie pe larg, dar n-aş putea preună cu ţările membre ale cu o concepţie înaintată. dar de făcut s-a făcut puţin. N-au şi ei râspunedere faţă Judeţene, pentru îndrumarea sînt funcţionăreşti, nu desfă­ taliste împotriva claselor ex­
apune câ abordăm prea mult C.A.E.R. la o anumită con­ Este timpul ca începînd din de ceea ce Joacă ? In Ilega­ lor permanentă. Dată fiind şoară activitate temeinică de ploatatoare, împotriva politicii
din punct de vedere teoretic cluzie cu privire la ceea ce Legat de aceasta, vreau această toamnă să trecem ]a litate, tovarăşi, am avut ar­ importanţa activităţii cultu­ îndrumare politică. De aseme­ de asuprire, împotriva colo­
principiile politicii noastre înseamnă integrare, în sensul numai să reamintesc şi aici această organizare. Am făcut tişti progresişti, democraţi rale în educarea comunistă nea, predarea ştiinţelor so­ nialismului şi neocolonialis-
internaţionale, principiile re­ că aceasta nu afectează in­ necesitatea ca şi tovarăşii această digresiune, deoarece care au refuzat sâ joace a­ a maselor, este necesară în­ ciale se desfăşoară cu lipsuri mului, a politicii imperialis­
laţiilor dintre ţările socialis­ dependenţa şi suveranitatea ca re ' lucrează pe linie de învâţâmîntul ştiinţelor socia­ numite piese reacţionare; tărirea conducerii şi îndru­ mari. Consider câ hotârîrcn te de forţă şi dictat, de a-
stat să înţeleagă câ ei sînt
te ; le afirmăm cîteodatâ, dar naţională, nu duce la plani­ nu numai specialişti, ci sînt le este strîns legat cu învâţâ­ oare artiştii comunişti nu mării de către partid a în­ care s-a luat cu ani în urmă. grestune şi ameninţare cu un
nu desfăşurăm o activitate ficare comună şi la forme In primul rînd oameni poli­ mintul de partid, ele trebuie simt răspunderea pentru ceea tregii vieţi cultural-artistice cînd s-a diminuat, s-a redus nou război mondial. In acest
teoretică atU pentru a înar­ de organizare suprastatală. tici ; el sînt puşi vicepre­ să fie strîns unite şl să se des­ ce Joacă ? Acelaşi lucru este din ţara noastră. predarea ştiinţelor sociale, a scop trebuie sâ luăm măsuri
ma partidul nostru, cît şi pen­ Dezvoltarea şi adîncirea co­ şedinţi, miniştri sau directori, făşoare după o singură con­ valabil şi pentru operă, ope­ De multe ori am vorbit de­ fost greşită. In afară de cîte- serioase, sâ întocmim nn pro­
tru a ne aduce contribuţia la operării este menită să asi­ înainte de toate în calitate cepţie. retă, pentru celelalte ansam­ spre rolul şcolii în educaţia şl gram special de educare a ti­
clarificarea generală a pro­ gure egalitatea deplină între de oameni politici — şî tre­ bluri lirice, în activitatea că­ formarea tinerei generaţii. Se va facultăţi umanistice, ştiin­ neretului în spirit militant.
blemelor. ţările socialiste, avantajul buie să asigure o conducere Legat de sarcinile care le rora sînt lipsuri serioase — pare câ pentru toţi este clar ţele sociale sînt tratate cu
Noi milităm activ pentru a reciproc, soluţionarea proble­ politică — şl numai In al punem în domeniul activităţii şi care trebuie sâ joace un acest lucru. Avem succese indiferenţă. Mulţi din cel ca­ Trebuie sâ dezvoltăm la ti­
depăşi divergenţele existente, melor în spiritul liberului doilea rînd ca specialişti. Un ideologice, este necesar, de a­ rol mult mai important) în mari in dezvoltarea învâţâ- re predau ştiinţele sociale neretul nostru dragostea faţă
educarea revoluţionară a ti­
pentru întărirea unităţii şl consimţâmlnt şi al Interese­ ministru e un conducător po­ semenea, să luăm măsuri în neretului, a poporului nostru. mîntului. Totuşi, orientările nu-şl fac datoria. Noi trebu­ de muncă. Fiecare sâ înţe­
colaborării dintre ţările socia­ lor fiecărei ţâri socialiste, litic. El a fost numit în frun­ vederea îmbunătăţirii întregu­ In acest sens este necesar ca şi directivele stabilite de Co­ ie sâ aşezăm predarea ştînţe- leagă câ în orice domeniu de
liste. Cunoaşteţi câ întotdeau­ asigurarea dezvoltării şi în­ tea unui departament In ca­ lui nostru învăţâmînt de par­ Secretariatul Comitetului Cen­ mitetul Central n-au fost du­ lor sociale pe e bază temei­ activitate este necesaT sâ-şl
na partidul nostru a fost mi­ florii economiei naţionale, a litate de om politic, pentru tid — şi cel permanent şi cel tral, împreună cu organele se nici în acest domeniu pî­ nică, sâ revedem planurile de aducă contribuţia la dezvol­
litantul cel mal neobosit fiecărui stat socialist. Toate a milita In slujba înfăptuirii seral şi alte forme pe care le de stat de specialitate, cu u­ nâ la capăt. Conducerea mi­ învăţâmînt şi programele de tarea societăţii noastre. Să lu­
pentru prietenia cu Uniunea acestea sînt menite să con­ liniei partidului. Deci. este avem. Totodată, este necesar niunile de creaţie sâ stabi­ nisterului, rectoratele, comu­ studia, sâ mărim numărul âm măsuri hetĂrlte oa ni­
Sovietică, câ întotdeauna par­ tribuie la întărirea unităţii necesar să se înţeleagă clar, să înţelegem câ orice formă de lească un program de elabo­ niştii din învăţâmînt se miş­ de ore şl sâ facem ca ştiin­ meni sâ nu poată trăi fără a
tidul nostru a 6tndiat şi a în­ ţârilor socialiste, la afirma­ de către toată lumea, câ to­ învăţâmînt am avea, acesta rare a unor piese de teatru că greoi; unii au reţineri pen­ ţele sociale să se predea în participa la activitatea pro­
socialismului în lume.
rea
văţat din experienţa primu­ De aceea trebuie să tratăm varăşii care sînt puşi să con­ nu poate înlocui adunarea ge­ şi a unor lucrări muzicale şi tru câ s-au obişnuit cu ve­ toţi anii de studii. Trebuie ductivă. Sâ combatem, de a-
lui stat socialist, aşa cum aceste probleme aprofundat ducă oricare sector de acti­ nerală care trebuie să Joace coregrafice inspirate din lupta chea mentalitate, şi dacă sâ introducem obligatoriu e- se>menea, mentalitatea acelor
studiem astăzi şi experienţa pentru ca fiecare dintre to­ vitate — includ aici Si orga­ rolul principal în organizarea revoluţionară, patriotică a cumva pătrunde producţia în xamenal de ştiinţe sociale ca părinţi care dintr-o grijă e-
xageratâ, prost înţeleasă, ţin
celorlalte state socialiste ca­ varăşii noştri, începînd cu nizaţiile obşteşti, uniunile de activităţii membrilor de par­ poporului nostru, din con­ universitate sau dacă univer­ examen de bază, fără de care
re au apărut în lume. Revo­ membrii Comitetului Central, creatori — sînt promovaţi ca tid. în educarea comuniştilor. strucţia socialismului, care sitatea se apropie de produc­ nici un sbudent nu poate ab­ copiii acasă, Ii întreţin fără
muncă, 11 ajută sâ nu se în­
oameni politici şl trebuie să
luţionarii români au salutat cu activul, cu întregul partid pună pe primul plan lupta Dacă am caracteriza mai sâ contribuie la formarea con­ ţie cred câ aceasta înseamnă solvi facultatea. In societatea
cu căldură Marea Revoluţie şi popor să cunoască bine pentru înfăptuirea politicii general activitatea noastră i­ ştiinţei socialiste a maselor. încălcarea principiului uni­ noastră socialistă nu poate cadreze în activitatea socia­
lă. Aceasta este o mentalita­
din Octombrie şi au luptat punctul nostru de vedere. partidului în domeniul res­ deologică şl de propagandă, De asemenea, este necesar versitar. In realitate, lucrurile deveni inginer cineva care nu te înapoiată, mic burgheză.
cu arma în mînâ pentru a- Trebuie să discutăm şi de­ pectiv. pentru ca toţi cu care felul cuni se râsfrlnge ea în sâ revedem activitatea edito­ nu stau aşa I Prin legătura are temeinice cunoştinţe ide­ Faţă de o asemenea mentali­
pârarea tlnârului stat sovie­ spre Piaţa Comună ; e o pro­ lucrează el să cunoască şl diferite sectoare ale vieţii i­ rială. Nu mă refer la ceea strînsâ cu producţia, univer­ ologice comuniste. Trebuie de
tic. Am sprijinit şi . ne-am blemă, tot principială. Să â- sâ-$i însuşească temeinic linia deologice, culturale, am putea ce se tipăreşte din scriitorii sitatea va deveni cu adevărat urgenţă sâ punem un colec­ tate trebuie sâ luâm poziţie
publică, să facem din ea o
preocupat permanent pentru nalizâm şi să tragem conclu­ politică a partidului. spune câ în multe locuri şl-a şi poeţii români. Şi aici sînt o universitate a poporului! A­ tiv sâ lucreze, astfel ca pî­
a se înlătura politica pe care zii atît în legătură cu aceasta, S-a vorbit aici despre ro­ făcut loc o mentalitate de co­ lucruri de criticat, dar mă tunci va fi mai bine legată nă la toamnă sâ reorganizăm problemă a întregii societăţi,
întregul nostru tineret trebu­
© duceau In trecut clasele cît şi cu alte fenomene ce lul care revine Academiei de moditate călduţă, de îngăduin­ refer acum mal cu seamă la de clasa muncitoare, de Inte­ şi sâ revedem complet toată ie să se încadreze, sâ parti­
atâpînitoare împotriva Uniu­ apar pe plan internaţional şi Ştiinţe Sociale şi Politice. ţă mic-burghezâ, de lipsă de traduceri. Sînt cărţi care se resele generale ale societăţii I problema predării ştiinţelor
nii Sovietice, pentru priete­ care se cer analizate, la care Este adevărat, a fost creată fermitate. Unii tovarăşi consi­ tipăresc în zeci de mii de Trebuie ca de la începutul sociale. Aceasta constituie o cipe la muncă.
nia şl colaborarea cu Uniu­ trebuie să se dea răspunsuri. de curînd, ceva a început să deră câ dacă nu vor supăra exemplare şi care fac apolo­ anului viitor sâ facem o coti­ problemă esenţială în forma­ Este necesar sâ fie combă­
gia modului de viaţă burghez,
nea Sovietică. Am înfăptuit Nu are rost să ocolim pro­ facă, dar — după mine — pe nimeni, vor dovedi câ ştiu chiar apologia crimei. în timp tură radicală în munca din rea specialistului nostru de tute cu mal multă fermitate
după eliberare relaţii noi de blemele care se pun In via­ puţin. Am concentrat forţe să lucreze cu oamenii şi nu ce lucrări bune româneşti nu învâţâmftvt. Nu mâ opresc mîine. concepţiile mistice, înapoiate.
prietenie şi colaborare cu U­ ţă. Sînt fenomene diverse ca­ acolo şi avem pretenţia ca pot fl tipărite pe motiv câ mai mult asupra acestor pro­ Cadrele care predau ştiinţe­ Problema combaterii misticis­
niunea Sovietică. Apreciem şi re apar în lumea de astăzi ; această Academie, aşa cum vor fi criticaţi, nu vor fi acu­ lipseşte hîrtia. Ce educaţie bleme pentru că avem pro­ le sociale trebuie sâ fie în mului trebuie sâ facâ parte
zaţi de nu ştiu ce fel de ati­
am apreciat importanţa Revo­ este necesar să le Interpretăm am spus-o de altfel de la în­ facem noi ? Ce fel de direc­ gramată o şedinţă specială cu fond activişti de partid, se­ din întreaga activitate poli-
luţiei din Octombrie care a corespunzător în spiritul con­ ceput, să fie un instrument tudine dogmatică sau rigidă, tori de edituri comunişti, Consiliul în vâţămînlului su­ lecţionaţi, recomandaţi de or­ tico-educativă a partidului, a
cepţiei noastre despre lume
deschis calea transformării şi viaţă, al materialismului în mîna conducerii partidului şl câ e mal bine să umblăm ce fel de tipografi comunişti perior şî vom discuta a­ ganele de partid. Sâ In­ U/TjC.-ului, a organ izsaţitlor
revoluţionare, socialiste a lu­ dialectic şi istoric, să dâm şi statului în activitatea ideo­ cu duhul blîndeţll. Dar noi nu sînt aceia care culeg cărţi tunci mai pe larg. Vreau troducem obligaţia activiş­ noastre. In lupta împotriva
mii, rolul Uniunii Sovietice răspuns la întrebările care logică ; pentru aceasta este sfntem predicatori, tovarăşi, cu asemenea mesaje ? Noi în doar sâ subliniez câ tre­ tilor de partid cu munci concepţiilor înapoiate, a in­
în dezvoltarea socialismului, se ridică în legătură cu aces­ necesar Insă ca la activitatea noi sîntem comunişti ! Noi nu ilegalitate aveam tipografi care buie sâ punem o dată de răspundere — fie că fluenţelor modulai de viaţă
capăt stărilor de lucruri ne­
în întreaga viaţă internaţio­ te fenomene. ei să participe şi cadrele de trebuie să umblăm cu duhul refuzau sâ tipărească, sâ cu­ gative, târâgânelii şi speran­ au sau nu titlul de profe­ burghez, a tot felul de mani­
nală de astăzi. Tot aşa am Trebuie să tratăm mai pe conducere de partid şi de Mîndeţii. noi trebuie să cri­ leagă anumite cărţi Ce fel ţei câ poate lucrurile se vor sor — de a preda la catedre­ festări retrograde trebuie să
salutat victoria revoluţiei so­ larg şi principial, din punct stat, deoarece altfel activita­ ticăm principial, să nu Jignim de combativitate comunistă uita şi vor râmîne aşa cum le de ştiinţe sociale. acţioneze munca politică, or­
cialiste în alte state, victo­ de vedere ideologic şi teore­ tea nu se va îmbunătăţi prea pe nimeni, dar a pune lucru­ este aceasta ? Ce fel de co­ au fost în trecut — pentru câ Comitetele judeţene ca şl ganizaţiile obşteşti, opinia
ria revoluţiei socialiste îm tic, problema luptei de eli­ mult. Este necesară o mai rile clar în faţa oamenilor nu munişti avem noi în edituri ? există asemenea mentalitate. Secretariatul Comitetului Cen­ publică. Problema educaţiei
strînsâ legătură între activi­
China, care a marcat, de ase­ berare naţională şi mai cu tatea teoretică şi activitatea înseamnă a Jigni. A nu pune Trebuie sâ luăm măsuri pen­ Trebuie o dată să lichidăm tral al partidului nostru tre­ nteiste este o problemă de
menea, o cotitură In istoria seamă a dezvoltării statelor practică. Aceasta presupune lucrurile clar în faţa oameni­ tru a pune capăt stărilor de lu­ asemenea neajunsuri pentru buie sâ preia în întregime lungă durată, care cere o ac­
revoluţionară mondială. naţionale, pentru câ aceasta ca tovarăşii, chiar dacă au lor înseamnă a le face şî lor cruri la care m-am referit, câ învâţămlntul nostru supe­ sub conducerea şi îndruma­ tivitate continuă, permanen­
rea nemijlocită întreaga acti-
Cunoaşteţi vizita pe care are, de asemenea, o mare în­ — cum se spune în limba­ un prost serviciu, înseamnă a pentru a nu se mai edita, atît rior nu progresează dacă vitale educativă şi în general tă. Sâ înarmăm ştiinţific cla­
sa muncitoare,
ţărănimea,
am fâcut-o în China şi în al­ semnătate pentru întreaga jul Ministerului Muncii — face un deserviclu şi partidu­ din literatura româneasca, cît nu-1 legăm de producţie, da­ întregul proces de desfăşura­ intelectualitatea, tineretul, pe
te ţâri socialiste din Asia, pri­ noastră activitatea Internaţio­ norma de bază la Academie, lui, întregii noastre activităţi. şi universală, decît lucrări că studentul nu lucrează în re a învâţămîntului. Nu se
mirea deosebit de călduroasă nală. Este necesar să abordăm să fie antrenaţi la munca Este timpul să punem capăt care servpsc educaţiei mase­ producţie în timpul studiului. poate separa procesul de pre­ toţi cetăţenii patriei ou con-
lor. creări! omului nou. Tot­
materialist-dlalecticâ
oeptia
de care ne-am bucurat, atît în mai mare măsură proble­ politică, practică, la activita­ acestor stări de lucruri. Să in­ odată, trebuie să se scoată Cu mai multă fermitate tre­ dare a cunoştinţelor profesio­ despre lume şi viaţă. De ase­
din partea conducătorilor de mele ţărilor In curs de dez­ tea din întreprinderi şi in­ troducem în întreaga noastră din librării tot ceea ce nu buie sâ luăm măsuri ca în li­ nale de întregul proces edu­ menea, trebuie sâ ne preocu­
partid şi de stat chinezi şi a voltare. să ne oprim asupra stituţii, să fie strîns legaţi activitate ideologică spiritul corespunde acestei orientări, ceele noastre şi in şcoala cativ ; acesta constituie un păm de a educa tineretul
poporului chinez, cît şi din rolului ţărilor mici şi mijlocii de clasa muncitoare, de partid, spiritul clasei mun­ să se revadă planul de tipă­ noastră generală de 10 ani tot unitar. Trebuie, de ase­ nostru în spiritul prieteniei
partea conducătorilor de par­ In viaţa internaţională de as­ Este necesar, de asemenea, citoare, combativ, ferm ; nu rituri. sâ se oprească tipări­ sâ introducem participarea menea, sâ revedem sistemul Intre toţi tinerii, indiferent
tid şi de stat şi a popoarelor tăzi — din punct de vedere să aducem o serie de îmbună­ pot) fi făcute concesii de la turile necorespunzâtoare. De elevilor la producţie. Noi pur­ de învăţămint politic pentru de naţionalitate, în spiritul
din R.D. Vietnam, R P.D. Co­ nu numai practic, ci şi din tăţiri în învâţâmintul nostru politica partidului, de la prin­ asemenea, va trebui sâ se tăm răspunderea pentru vii­ cadrele didactice de toate
reeană şi R.P. Mongolă. Vi­ punct de vedere teoretic, al de partid, începînd cu Acade­ cipiile marxist-leniniste. pună mai multă ordine în torul societăţii noastre Şi. ca gradele, sistemul de informa­ solidarităţii internaţionale cu
tineretul muncitoresc, revolu­
zitele făcute Sn aceste ţâri, luptei împotriva imperialis­ mia social-politicâ „Ştefan modul de aprobare a l:s*ei atare, trebuie sâ lichidăm re politică, care nu sînt în­ ţionar din toată lumea, atît
mului, pentru transformarea
F.ste necesar să luăm mă­
convorbirile avute şi comuni­ democratică a lumii. Gheorghiu". Programul său suri serioase în domeniul traducerilor, a editărilor din mentalitatea şcolii generale, a totdeauna bine organizate şi din ţările socialiste, cit şi din
catele elaborate vor exercita trebuie astfel îmbunătăţit în- limbi străine Va trebui, de­ liceului de cultură generală nu au eficienţa dorită. Toţi celelalte ţâri, în lupta împo­
o puternică influenţă în dez­ Este necesar, tovarăşi, să cît să corespundă cerinţelor muncii cultural-educative de sigur. să traducem şt în vii­ de a scoate absolvenţi fără profesorii, toţi învăţătorii tre­ triva imperialismului, pentru
voltarea relaţiilor dintre par­ analizăm, de asemenea, capi­ formării cadrelor de conduce­ masă. Cluburile muncitoreşti, tor din literatura universală, nici o specialitate. Ce fel de buie să fie şi specialişti şi e- socialism, pentru pace. Edu­
de
imperialismul
talismul,
tidele şi ţările noastre repre- astăzi, pentru că nu ne mai re de partid, să creeze condu­ căminele culturale au devenit luînd tot ce 'este bun atît din liceu este acesta care pregă­ dueatori ; dacă nu îndepli­ caţia patriotică şl internaţio-
zentînd o contribuţie impor­ putem mulţumi numai cu re­ cători de partid în stare să nu atît instituţii de educaţie, literatura ţârilor socialiste, cît teşte tineri cărora le e ruşi­ nesc ambele eondiţiuni, nu nalîstâ sâ constituie un tot
cit mai mult instituţii de dis­
tantă la cauza întăririi unită­ petarea tezelor vechi, deoare­ şî din literatura progresistă ne de muncă ? Noi trebuie sâ pot fi promovaţi în aceste unitar. Nu trebuie sâ scăpăm
ţii ţârilor socialiste şi a miş­ ce au avut loc schimbări se­ cunoască problemele şi ştiinţa tracţie — şl aceasta fără un din toată lumea. F.ste multă avem un liceu care sâ educe funcţii. nid un moment din vedere
politică a conducerii partidu­
asemenea literatură şi avem
cării comuniste şi muncito­ rioase — şi, dacă nu ţinem conţinut educativ. Căci şi dis­ tineretul nostru in spiritul S-a vorbit aici de rolul necesitatea educării tineretu­
reşti internaţionale, la cauza seama de ele, ajungem, cîte­ lui şi societăţii. O parte în­ tracţia este. pînâ la urmă, o nevom de ea, trebuie sâ dăm muncii, să-l înveţe sâ mun­ lui nostru în spiritul dragos­
posibilitatea oamenilor noştri
socialismului şi păcii în lu­ odatâ, la concluzii greşite. semnată din activitatea Aca­ <~alc de educaţie, dacă se face sâ cunoască tot ceea ce este cească în orice domeniu de Uniunii Tineretului Comu­ tei faţă de patrie, a hotârîrii
nist, al Asociaţiilor studen­
me. Acesta este rezultatul Se ridică un şir de alte demiei este paralelă cu a altor in mod corespunzător. Trebuie valoros în literatura mondia­ activitate, pentru câ orice ţeşti, al Organizaţiei pionieri­ de a fi gata In orice moment
politicii marxist-leniniste a probleme în legătură cu dez­ instituţii de învăţâmînt supe­ sâ înţelegem câ în toate do­ lă — dar sâ nu aducem ma­ muncă folositoare societăţii sâ apere cuceririle revoluţio­
partidului nostru, al preocu­ voltarea mişcării comuniste rior. Va trebui să revedem a­ meniile. tot ceea ce facem are culatură, sâ nu aducem lite­ este o muncă de onoare ; în lor. Consider câ va trebui sâ nare, independenţa şi suvera­
pării sale de a dezvolta rela­ şi muncitoreşti, cu relaţiile cest lucru. Nu este nevoie să un anumit ţel şî un anumit ratură care otrăveşte sufle­ acest spirit trebuie sâ forme­ luăm măsuri serioase pentru nitatea patriei noastre socia­
a a d u ce îmbunătăţiri substan­
ţiile de colaborare ou toate dintre partidele comuniste, avem două facultăţi de filozo­ scop. Cluburile muncitoreşti, tul tinerelului nostru ze şcoala noastră tineretul t ţiale în activitatea U.T.C., a liste. Aş dori sâ adresez ti­
ţările socialiste, de a milita dintre forţele antiimperialis- fie, de exemplu — una comu­ căminele culturale din sate Legat .de aceasta se pune Toţi elevii trebuie sâ lucre­ Asociaţiilor studenţeşti şi a nerilor comunişti, întregului
neobosit pentru întărirea u- te, mişcările democratice — nistă şi una „pe linie de stat". trebuie să devină instituţii de şî problema activităţii Comi­ ze in producţie I Numai aşa Organizaţiei de pionieri. A­ tineret chemarea de a fi în­
niiâţii tuturor forţelor anti- probleme care ae cer, de a­ (Animaţie în sală) Doar socie­ educaţie politică, socialistă a tetului de Stat pentru Cul­ vom avea un liceu care sâ ceste organizaţii trebuie sâ totdeauna în primele rîn-
imperialiste. In munca noas­ semenea, abordate pe larg în tatea noastră n-are decît o muncitorilor, a celorlalţi sala­ tură şi Artă. Desigur, analî- contribuie cu adevărat la for­ fie mai îndeaproape îndru­ durl ale luptei împotriva ve­
tră ideologică, de aceste pro­ activitatea noastră ideologică singură filozofie ! Va trehui riaţi. n ţărănimii, a tuturor zînd activitatea Comitetului marea tinerei generaţii pen­ mate şi conduse de organele chiului, a asupririi naţionale,
bleme trebuie să ne preocu­ şi teoretică. In general, con­ să facem astfel îneît să avem membrilor societăţii noastre. de Stat pentru Cultură şi tru societatea socialistă şl de partid, trebuie întărite cu pentru libertate, dreptate şi
păm mai mult, pentru câ es­ sider câ este necesar ca ac­ o singură facultate şi o singu­ Ele trebuie să acţioneze desi­ Artă, se poate spune câ în comunistă. cadre recrutate din rîndurile echitate socială. Astăzi, cînd
te necesar şi aici să aducem tivitatea ideologică, teoretică ră filozofie, iar facultatea de gur sub îndrumarea organiza­ munca sa sînt şi lucruri bu­ De o deosebită importanţă clasei muncitoare, cu spirit în România se construieşte
claritatea deplină, ca toată a partidului nostru să abor­ filozofie — oriunde se va găsi ţiilor respective — a sindica­ ne, dar această instituţie nu sînt problemele legate de e­ revoluţionar, ou spirit munci­ noua oiindiiire socială, tine­
lumea să înţeleagă preţuirea deze toate problemele care ea, probabil tot în cadrul IJ- telor. celorlalte organizaţii, a a exercitat control corespun­ ducaţia generală, politică şi toresc, pentru oa într-adevâr rii trebuie să fie în primele
pe care noi o dăm Marii Re­ apar In viaţa contemporană, niversităţii — să lucreze ne­ consiliilor Judeţene populare zător asupra sectoarelor de cetăţenească a tineretului sâ răspundă cerinţelor pe ca­ rînduri pentru înfăptuirea po­
voluţii Socialiste din Octom­ să le trateze deschis, de pe mijlocit sub conducerea Comi­ — dar în fond, toate acestea care are însărcinarea sâ se nostru. Vreau sâ spun de la re le pune partidul în faţa liticii marxist-leniniste a par­
brie, rolului Uniunii Sovietice, poziţii marxist-leniniste, să tetului Central în strînsâ legă­ trebuie să-şi desfăşoare acti­ ocupe, nu a manifestat spirit început câ noi avem un tine­ lor, în munca de educare a tidului nostru, pentru făuri­
preţuirea pe care o dăm tu­ elaboreze o concepţie şi o tură cu Academia de Ştiinţe vitatea sub conducerea orga­ de combativitate în îndruma­ ret bun. devotat patriei, cau­ tineretului. rea societăţii socialiste mul­
turor ţârilor socialiste, revo­ linie clară care să stea la Sociale şl Politice. Numai aşa nelor de partid, de Jos pînă rea polifieo-ideologicâ fermă zei socialismului. Vîrsta me­ In acelaşi timp, trebuie sâ tilateral dezvoltate, pentru
baza întregii munci ideologi­
luţiei din China, rolului R.P ce de înarmare a partidului, vom putea avea o filozofie sus. Organele de partid tre­ a vieţii cultural-artistice din die în multe Întreprinderi es­ facem ca toate organele şi victoria comunismului. Ei în­
Chineze, preocuparea noastră a clasei muncitoare, a popo­ marxist-leninistâ. De aseme­ buie să exercite îndrumarea, tara noastră, a lucrat mai te de 22-23 de ani, ceea ce organizaţiile de partid sâ şişi, tinerii, trebuie sâ acţio­
de o aşeza relaţiile dintre ţă­ rului nostru. nea. trebuie să punem pe altă controlul, să aprobe progra­ mult ca un organ adminis­ oglindeşte rolul tineretului considere manca de educare neze cu toată fermitatea pen­
trativ. Trebuie sâ spunem câ
rile socialiste pe principii Este necesar să înţelegem bază recrutarea studenţilor mul. să asigure realizarea lui. nostru In producţia de bunuri a tineretului oa o sarcină de tru lichidarea tuturor neajun­
tovarăşii din conducerea in­
marxist-leniniste, ale egalită­ câ întreaga noastră activitate pentru filozofie. Aceasta nu stituţiei, trimişi acolo de materiale a societăţii. Un rol prim ordin, permanentă, de surilor din activitatea educa-
ţii în drepturi, ale respectu­ ideologică trebuie să aibă la este o meserie de specialitate, S-a vorbit de cinematogra­ partid, nu s-au achitat bine important Joacă, de aseme­ ea depinzind viitorul societă­ Iivâ ; organizaţiile lor trebu­
lui independenţei şi suvera­ bază concepţia despre lume ci o activitate, prin exceienţâ. fie ; am avut o consfătuire de sarcinile lor. Preşedintele nea, tineretul In domeniul ţii, al naţiunii noastre socia­
nităţii naţionale. Nu sînt pro­ şi viaţă a clasei muncitoare, ideologică şi acolo trebuie să şi nu vreau să repet acum ce­ Comitetului poartă răspunde­ ştiinţei şl culturii. în învâţâ- liste. Este necesar sâ punem ie să devină colective de lup­
tă pentru educarea comunis­
bleme numai practice, deşi au materialismul dialectic şi is­ meargă numai oameni recru­ ea ce am arătat atunci. Nu­ rea generală pentru activita­ mînt şi în alte sectoare ale un mai mare accent pe cu­ tă. Numai aşa tineretul nos­
mare importanţă din acest toric. Numai aşa vom putea taţi prin partid, nuniai oameni mai un singur lucru vreu să tea instituţiei, iar fiecare vieţii sociale. în marea lui noaşterea de către tineret a
punct de vedere, ci sînt şi să ne aducem contribuţia la care vor deveni activişti de subliniez: trebuie să punem membru al conducerii răs­ majoritate, tineretul se află trecutului de luptă al parti­ tru, luindu-şi — ca sâ spun
probleme de însemnătate teo­ dezvoltarea mnrxism-leninis- partid. In orice sector de ac­ capăt importului de filme de­ punde, la rîndul său, pentru pe poziţii morale sănătoase. dului şi poporului. SA prezen­ aşa — soarta în propriile
retică internaţională şl uol mului în condiţiile epocii de tivitate vor lucra ca filozofi, ei cadente din străinătate care domeniul dc activitate ce i Partidul nostru dă o înaltă tăm permanent stările de lu­ mliini şi acţionind sub con­
introduc concepţia burgheză,
trebuie să le acordăm o a­ astăzi. trebuie să fie filozofi marxist- retrogradă. Lista importului s-a încredinţat In faţa parti­ apreciere contribuţiei pe ca­ cruri din trecut, sâ reamintim ducerea partidului, de pe po­
tenţie mai mare declt pînâ Legat de aceasta, consider leninişti. Noi nu putem admi­ de filme trebuie sâ fie a- dului, a societăţii Este ne­ re tineretul nostru o aduce cum a trăit clasa muncitoa­ ziţii comuniste, îşi va aduce
anini. In legătură cu aceasta câ un neajuns al activităţii te nici un alt fel de filozofie prnbatâ în prealabil de or­ cesar să luăm măsuri atîti Ia construcţia socialismului, re, -tineretul în trecut, pen­ contribuţia la dezvoltarea so­
este necesar să elaborăm lu­ noastre teoretice şi ideologice în România. Aceasta este va­ ganele competente de partid pentru îmbunătăţirea organi­ rolului pe care îl are în via­ tru câ numai aşa tinerii vor cietăţii noastre.
crări despre importanţa Re­ îl constituie faptul că acti­ labil şi pentru alte facultăţi şî de stat. Se impune, în acelaşi zării Comitetului, cît şî pen­ ţa noastră socială. putea sâ înţeleagă mai bine S-a vorbit aici de uniunile
voluţiei din Octombrie, de­ viştii cu munci de conducere timp. să luăm măsuri ca ci­ tru schimbarea concepţiei sa­ Nu putem însă trece cu realizările de astăzi, condiţi- de creaţie. Noi am avut mul­
spre victoria revoluţiei în ce­ se ocupă puţin — unii chiar umanistice — şi pentru econo­ nematografia noastră sn facă le de muncă. Acest Comitet vederea unele manifestări ne­ unile pe care le au. Nu tre­ te întîlnîri cu tovarăşii din
lelalte ţâri socialiste, despre nu se ocupă de loc — de pro­ mia politică generală, pentru filme mai bune. Este nece­ trebuie să lucreze ca un or­ gative, chiar dacă este vor­ buie sâ uităm câ tineretul domeniul literaturii şi artei.
însemnătatea revoluţiei chi­ blemele teoretice, lâsînd de istorie ; noi nu putem să avem sar ca toate scenariile să fie ganism de partid, să îndrume ba de cazuri izolate. Tovară­ nostru s-a născut în alte con- S-au realizat şi multe In­
neze. precum şi despre victo­ fapt ca de ele să se ocupe decît o singură istorie, o sin­ în prealabil aprobate de or­ toată activitatea cultural-edu- şul Maliţa a căutat sâ ne con­ diţîunî şi unii consideră că curi bune, deşi mai sînt. şi
ria socialismului în ţările sis­ numai tovarăşii care s-au gură concepţie despre istorie, canele compelcnte de partid cativâ. să exercite rolul prin­ vingă câ, deoarece asemenea lor li se cuvine totul, câ nu­
materialismul dialectic şi is­
specializat în activitate teo­
temului socialist mondial, de­ retică. Or. ca în toate, dome­ Sînt de acord cu ce a spus cipal în orientarea tuturor manifestări sînt extrem de mai societatea are obligaţii, neajunsuri. După cum se
spre influenţa sistemului so­ teric ; nici un fel de altă con­ aici tovarăşul Raranga. câ instituţiilor de artă, a între­ puţine, câ reprezintă un pro­ dar ei nu au faţa de societa­ ştie, nu o dată am apreciat
cialist mondial asupra dez­ niile ştiinţei — ce nu se poa­ cepţie nu poate exista în pre­ pînâ la urmă. cel care co­ gii reţele culturale de masă. cent in fi ni. nu trebuie sâ le dăm te nici o obligaţie. Trebuie, realizările din acest domeniu
te dezvolta declt dacă se lea­
El trebuie sâ acţioneze pen­
voltării sociale contempora­ gă de viaţă — activitatea teo­ darea istoriei. La fel trebuie mandă opere de artă este tru crearea unei arte mili­ prea multă atenţie. Dar a- de asemenea, să punem un şi In special, recent, cele în­
ne — lucrări care să contri­ retică in problemele sociale să fie şi la Facultatea de lite­ clasa muncitoare, ţărănimea, tante. socialiste, care să răs­ tuncî clnd ne referim la e­ accent mai mare în propa­
buie la înarmarea teoretică — care. de asemenea, este o re. care, între altele fie zis. nu poporul nostru şi deci trebuie pundă cerinţelor educării - ducaţia tineretului, cînd este ganda noastră pe Înfăţişarea chinate aniversări! semicente­
a membrilor partidului nos­ activitate ştiinţifică — nu se trebuie să scoată scriitori. în- ca scenariştii şi regizorii să maselor în spiritul patriotis­ vorba despre unele neajun­ stărilor de lucruri din lumea narului partidului. Dar nu
tru. a întregului popor, sn poate realiza din birou, de trucît nu există în Iunie fa­ facă filme care corespund mului socialist şi al interna­ suri. nu putem sâ judecăm putem să nu menţionăm şi
«tea la baza învăţfîmîntului către oameni care stau în cultate de scriitori ; scriitorii! obiertîvolnr educaţiei noastre ţionalismului proletar. Pentru în procente. Noi nu admitem capitalistă, pentru câ trebu­ cu acest prilej existenţa unot
coniunisie. Filmul este un in­
poate fi şi un muncitor hun.
jurul lor eu tot felul de tra­ a putea asigura îndeplinirea nici în producţie, In piese, ie sâ recunoaştem câ in une­
de partid Si de stat. Şi un medic bun, şi un inginer strument de educaţie. Tre­ lipsuri şi in acest sector de
tate şi manuale, cu tot felul acestor sarcini esle necesar rebuturi, iar la oameni cu a- le cazuri realităţile de acolo
Este necesar să dezbatem de reviste încercuiri să tragă luin care are de transmis un buie sâ punem capăt In a­ sâ întărim conducerea Comi­ lît mai puţin, latâ de activitate. Linia trasată de
moi serios raportul între na­ concluzii din ele. T*vele teo­ mesaj, care cunoaşte viata şi rest domeniu concepţiilor li­ tetului cu activişti de partid ; ce nu putem fi de acord cu au fost puţin înfrumuseţate. congresele al IX-lea şl n) X-
mic-burgheze,
beraliste.
Tot vorbind despre importul
a-
ţional şi internaţional, mai retice se pot elabora numai este înz.estrat cu talent, este narhicc. lucrătorii acestei instituţii nu felul acesta de a gîndi al lcn constituie, cred, o orien­
de răirr aceia care iau par*o capabil să realizeze opere de trebuie să fie simpli funcţio­ de maşini din străinătate şi
ales câ în legătură cu aceste conducerii Ministerului Invă- tare foarte clară pentru acti­
activă la lupta revoluţionară, artă. Noi trebuie să scoatem La fel în teatru, trebuie sâ apreciind câ o maşină sau o
probleme circulă tot felul dc ]a lupta dc construcţie socia­ revizuim repertoriul pieselor nari. cî activişti, militanţi, ţâmîntului. Noi trebuie să vitatea uniunilor noastre de
confuzii, se pun în circula­ listă. care se află în primele de la filologie profesori şi toii străine. Sînt multe piese bu­ luptători fermi şi neobosiţi luăm toate măsurile en fieca­ instalaţie sînt bune, s-a uitat
ţie tot felul de idei greşite. rînduri ale acestei lupte. în­ cei care absolvă aceste facul­ ne — şi să le păstrăm — ca pentru înfăptuirea politicii re tlnâr sâ fie educat şl pre­ câ dacă maşina este bună — (Continuare in pag. a 4-a)