Page 40 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 40
R rrsvcnrnaM N «ni
4 DRUMUL SOCIALISMULUI 6 Nr. 5135 • MARTI 13 IULIE 1971
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul Vizita delegaţiei Naţionalizarea industriei
ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative de partid şi cuprului în Chile
guvernamentale
(Urmare din paq. a 3-a) surilor care continuă sâ se fapt de activitatea ideologico- zaţii -de partid trebuie să existe îngrijorare la cine SANTIAGO DE CHILE 12 calea independenţei economi
mai manifeste în programele educativâ, au lăsat această să desfăşoare o activita va In legătură cu aceasta. Noi (Agerpres) — Congresul chi ce. ceea ce înseamnă, totoda
de radio şi televiziune, sâ sarcină în seama cabinetelor te intensă pentru a im dezbatem astăzi măsurile ne române în lian a adoptat duminică sea tă, consolidai'ea independenţei
creatori. încă de la congrese facem ca această instituţie sâ de partid, a unor organisme prima în colectivele res ra, în unanimitate, în cadrul politice
le al IX-lea şi al X-lea am servească, prin întreaga sa ac şi comitete speciale, ea ne- pective, In munca instituţiilor cesare ridicării nivelului ideo unei sesiuni solemne, reforma
logic, politic, măsurile pentru
precizat ce dorim noi de ta tivitate, educaţiei socialiste a constituind o problemă cen şi organizaţiilor unde acti constituţională prin care este Data de 11 iulie a fost pro
scriitori, de la ceilalţi oameni maselor. Trebuie sâ fie bine trală a activităţii de partid. vează un spirit profund par formarea omului nou, con R. P. Mongolă naţionalizată cea mai mare bo clamată „Zi a demnităţii na
de artă, de la uniunile de ales întreg repertoriul televi Or, conducerea activităţii i- tinic, revoluţionar, combativ structor al socialismului şî găţie a ţârii — cuprul. In ţionale14.
creaţie, cui trebuie să ser ziunii : filmele, piesele de tea deologice-educative, de ridi în vederea promovării fer comunismului, a omului care dustria cuprului devine, din Conform prevederilor refor
vească arta, care trebuie sâ care a conştiinţei socialiste a me a ideologiei partidului să acţioneze în mod conştient, ULAN BATOR 12 (Ager- momentul adoptării reformei mei constituţionale, statul
fie izvorul ei de inspiraţie. tru, muzica, poeziile. Trebuie oamenilor muncii este o în nostru In toate acţiunile pe stâpîn pe destinele sale, pen preş). — Delegaţia de partid constituţionale, „proprietatea chilian va plăti societăţilor
Astăzi n-aş putea decît să re să-şi găsească loc într-o măsu datorire principală a orga care de întreprind, în desfăşu tru făurirea societăţii socialis şi guvernamentală a Republi absolută, exclusivă, inaliena nord-americane ale căror pro
pet acelaşi lucru, de aceea ră mai mare muncitorul în e- nelor şi organizaţiilor de par rarea întregii educaţii politi te. Aceasta presupune întări cii Socialiste România, con bilă şi imprescriptibilă a sta prietăţi au fost naţionalizate
Ie recomand tovarăşilor să misîunile de televiziune şl ra tid şi această activitate nu se ce şi a vieţii cultural-artisti- rea spiritului de răspundere dusă de tovarăşul Leonte despăgubiri eşalonate pe ur
citească pasajele din docu dio. Sâ ascultăm şi conferinţe poate desfăşura decît sub ce din tara noastră. In între al fiecărui membru al socie Râutu, membru al Comitetu tului chilian". duminică a mătorii 30 de ani. Trecerea
Sesiunea de
mentele acestor congrese, cit ţinute de muncitori — sînt conducerea nemijlocită şi prinderi, la sate, in institu tăţii, respectarea normelor de lui Executiv al CC. al P.C.R, Congresului constituie mo cuprului în proprietatea sta
şi cuvîntarea ţinută la nltima convins că vor fi primite bine permanentă a organelor şi ţii, organizaţiile de partid convieţuire socială, întărirea vicepreşedinte a] Consiliului mentul culminant al unei tului va aduce anual Repu
întîlnire cu creatorii de artă de clasa muncitoare, de po organizaţiilor de partid. trebuie sâ acţioneze pentru disciplinei şi ordinii sociale. de Miniştri, care participă la lupte îndelungate pentru re blicii Chile un venit de 800
pentru că acolo am spus tot porul nostru şi vor servi foar Aţi auzit aici pe cîţiva to conducerea şi îndrumarea u- Legalitatea socialistă presupu festivităţile prilejuite de cea cucerirea celei mai importan milioane dolari, „metalul ro
ceea ce aş dori să spun şi as te bine cauzei socialismului. varăşi care s-au ocupat şi se nitarâ a activităţii politico-e- ne atît neadmiterea abuzuri de-a 50-a aniversare a Revo te avuţii naţionale a chilie şu" reprezentînd, astfel, prin
tăzi. Noi vrem ca arta şi li (Aplauze prelungite). Trebuie ocijpâ acum de problemele 'ducative desfăşurate atît pe lor şi ilegalităţilor, cit şi res luţiei Populare Mongole, a de nilor. Aşa cum preciza în a cipala sursă de devize a ţâ
teratura să fie puse în slujba să înţelegem că noi facem un activităţii ideologice la Comi linie de partid, cit şi de că pectarea legilor, a disciplinei pus o coroană la Monumentul ceeaşi zi preşedintele Salva rii.
poporului, să se scrie şi să rău acelor tovarăşi cărora le tetul Central ; au verbit pe tre organizaţiile sindicale, de 5: ordinii sociale. Numai în eroilor sovietici Au mai de dor Allende, în cuvîntarca Chile este principalul pro
se creeze pentru clasa mun admitem să se prezinte cu lu larg unii dintre tovarăşi şi tineret, de femei, de către măsura în care vom acţiona pus coroane şi celelalte dele rostită la adunarea festivă ducător de cupru al lumii. A
citoare. pentru ţărănime, pen crări confuze, superficiale ; despre neajunsurile din acest celelalte organisme cu atri pentru câ sâ asigurăm respec gaţii prezente la festivităţi. din localitatea Rancagua, nul trecut, minele chiliene au
tru Intelectualitate, pentru fâcîndu-le concesii de aceas domeniu de activitate şi buţii în acest domeniu, orien- tarea legilor, a disciplinei so Au participat J. Tedenbal. prin naţionalizarea cuprului produs 85 000 tone metrice de
toţi oamenii muncii. Sîntem tă natură nu-i ajutăm, ci Im de-spre lipsurile pe care tînd întreaga această activi ciale în toate domeniile de ac prim-secretar al C. C. al ,.Chile păşeşte definitiv pe metal.
pentru diversitate de stiluri pietăm chiar asupra educaţiei le-au avut ei în muncă. tate în direcţiile majore ale tivitate, vom putea spune că. P.P.R.M., preşedintele Consi
şi forme în creaţia literar-ar- şi poziţiei lor. Dacă spunîn- Eu nu pot sâ nu fiu de a- educaţiei comuniste a maselor într-adevăr, ne facem datoria liului de Miniştri, J. Sambu,
tisticâ. Dar, aşa cum am 9pus dn-le părerea noastră critică, eord cu tovarăşul Trofin ca Este necesar ca cel puţin o de comunişti. Nu putem ad membru al Biroului Politic
şi mai înainte, concepţia, deschis, se vor supăra, ini re i-a atras atenţia tovarăşu dată pe an comitetele judeţe mite nici anarhie, nici indis al C C. al P.P R M.. preşedin
ideologia trebuie să fie una ţial, pe moment, o să le trea lui Iliescu că nu ne putem ne sâ facă o analiză temeini ciplină ! Acestea sînt incom tele Marelui Hural Popular, De la comisia guvernamentală
singură — ideologia şi con că, deoarece supărarea în ge limita la a spune că, in spi că. în plenul lor, a muncii patibile cu societatea socialis membri ai Biroului Politic, ai
cepţia revoluţionară a clasei neral trece, şi se vor convinge ritul muncii colective, tre politico-ideologice şi cultural- tă pe care noi o făurim, cu CC. al P.P.R.M., ai guvernu pentru elucidarea cauzei
muncitoare. Arta trebuie să pînâ la urmă că noi am avut buie sâ ne facem toţi autocri educative şi sâ ia măsurile acţiunea conştientă a omului lui R. P. Mongole.
servească unui singur scop t dreptate, că aceasta serveşte tica, că ne priveşte pe toţi corespunzătoare pentru îmbu în făurirea destinului său.
educaţiei socialiste, comunis cauzei socialismului şi comu şi să luăm măsuri sâ îndrep nătăţirea continuă a conţinu Deci, nu este vorba de întoar ★ morjii cosmonauţilor sovietici
te. In acest sens sîntem pen nismului. tăm activitatea. Tovarăşul I- tului acestei activităţi. cerea la nici un fel de trecut, Cu prilejul prezenţei sale
tru cea mai largă libertate Noî apreciem mult aportul liesc.u a lucrat cîţiva ani la Desigur, în întreaga muncă ci este vorba de a deschide o la Ulan Bator, delegaţia româ MOSCOVA 12 (Agerpres). aviatori Gheorghi Dobrovol-
de creaţie, pentru cea mai oamenilor noştri de cultură, tineret — pînâ acum cîteva de partid şi în toate domeni cale mai largă spre viitor, ca nă, însoţită de ministrul cul — Agenţia TASS a transmis şki, Vladislav Volkov şi Vik-
largă exprimare a imaginaţi contribuţia pe care înaintaşii luni. El a activat în trecut şi ile de activitate. în centrul lea spre viitorul comunist al turii, D. Sosorbaram, a vizitat comunicatul Comisiei guver tor Paţaev. In comunicat se
ei, dar în spiritul concepţiei au dat-o la dezvoltarea cultu la secţia de propagandă, a muncii de educaţie trebuie sâ poporului nostru. (Aplauze Muzeul de artă plastică al R.P. namentale pentru elucidarea arată câ, în urma studierii
noastre despre lume şi viaţă. rii noastre. Vom sărbători în fost şi şeful secţiei. Numai stea hotâririle congreselor puternice). Mongole, apoi fabrica de tex cauzei morţii cosmonauţilor înregistrării parametrilor zbo
Cred că este clar ! Nu este curînd 150 de ani de la naş de a vorbi la general că tre partidului. ale Comitetului Pentru a merge înainte tile din Combinatul industrial rului navei cosmice „Soiuz-
nimic nou, ci trebuie să se buie sâ educăm tineretul, nu Central, documentele de par spre comunism este necesar Ulan Bator, fiind primiţi de 11", s-a stabilit câ, pînâ la
înţeleagă mai profund hotâ- terea lui Vasîle Alecsandri şi se poate ! Tovarăşul Iliescu tid şi de stat. Acestea repre sâ îndepărtăm din drum tot B. Damdin, ministrul indus porţiunea de coborire, zborul
vrem sâ-i dăm o atenţie deo
rîrile congreselor partidului are şi e) o răspundere pentru zintă pentru România mar- ceea ce ne poate crea greu triei uşoare şi al alimentaţiei. Incidente navei s-a desfăşurat normal.
nostru — şl pe această linie sebită, considerîndu-1 ca unul lipsurile care s-au manifestat xism-leninismul creator şi tăţi. atît în dezvoltarea for Delegaţia română a mai vi Cosmonauţii Dobrovolski, Vol
din predecesorii de mare va
să se acţioneze. loare literară, militant pentru în organizarea activităţii în trebuie sâ constituie baza în ţelor de producţie, in perfec zitat clădirea circului de stat în Irlanda de nord kov şi Paţaev au acţionat în
Aş dori însă să mă refer limba română şi pentru dez rîndul tineretului. Tn aceas tregii educaţii pe care o fa ţionarea relaţiilor de produc din Ulan Bator, construit cu conformitate cu programul
la comuniştii din aceste uni voltarea naţiunii noastre. Noi tă activitate s-a introdus un cem în toate domeniile de ac- ţie. cît şi în ridicarea con credit şi asistenţă tehnică ro BELFAST 12 (Agerpres). — de zbor.
uni. Oare pentru ei nu exis dăm o înaltă apreciere şi lui spirit „intelectualist", funcţio livitate. Pentru a uşura stu ştiinţei socialiste a oameni mână. A fost prezent şi mi Şase deputaţi din opoziţie au Te porţiunea de coborire a
tă obligaţia de a traduce în năresc, de neglijare a tine diul politicii partidului nostru lor muncii. în formarea omu nistrul culturii al R. P. Mon declarat că vor demisiona în navei, cu 30 de minute înain
viaţă linia partidului ? Hotă Eminescu, şi lui Goga — ca retului muncitoresc, de neso de către toti comuniştii, de lui nou. Măsurile pe care le gole. cazul în care nu va fi între te de aterizare, s-a produs o
rârile congreselor partidului şi scriitor, pentru că îl criticăm cotire a rolului său — şi a către oamenii muncii, va tre luăm In domeniul activităţii Cu ocazia primirii Ia CC. prinsă o anchetă oficială şi scădere rapidă de presiune tn
ale Comitetului Central nu şi va trebui sâ-1 criticăm din ceasta in timpul cînd tovară bui să edităm culegeri sinte ideologice şi educativ-cultura- a) P P.R.M., s-a înmînat mem completă in legătură cu cir apajatul de coborire, ceea ce
uciderii a doi
cumstanţele
punct de vedere politic şi fi
sînt obligatorii şi pentru ei ? şul Iliescu a condus munca. tice. pe probleme, conţinînd le vor marca fără îndoială brilor delegaţiei române, ca civili la Londonderry, într-o a dus la moartea instantanee
Cred că da. Chiar în condiţi lozofic —, lui Rebreanu şi al Şi atunci cînd dezbatem o pasaje din documentele de un moment important în li şi membrilor celorlalte delega ciocnire cu armata. Din surse a cosmonauţilor. Acest lucru
problemă de asemenea
im
tor mari scriitori şi poeţi. A
ile cînd partidul era în ilega preciem şi trebuie sâ folosim partid grupate astfel îneît să chidarea rămînerii în urmă ţii sosite spre a participa la militare s-a afirmat că cei este confirmat de cercetările
litate. comuniştii, precum şi tot ceea ce este valoros, bun portanţă mi se poate ca un ofere o imagine clară a orien în acest domeniu, In îmbună festivităţi, Medalia jubiliară doi civili erau înarmaţi, dar, medicale şi patologoanatomi-
celelalte elemente democrati în trecutul nostru, dar trebuie tovarăş care este în condu tării ideologice a partidului tăţirea activităţii ideologice ,,A 50-a aniversare a Revolu pe de altă parte, unii martori ce.
ce din societăţile literare sau sâ pretindem ca astăzi sâ se cerea partidului, care a răs nostru în principalele domenii care va trebui să contribuie ţiei Populare Mongole". oculari au declarat câ victi
artistice luau poziţie şi mili creeze de pe poziţiile noastre puns de un sector de activi de activitate, în legătură cu la transformarea conştiinţei ★ mele nu ameninţau forţele Scăderea presiunii a fost o
tau pentru o artă avansată. Cu comuniste. tate, sâ vorbească despre ea principalele aspecte ale vieţii comuniste într-o uriaşă forţă La 12 iulie, delegaţia de de ordine. consecinţă a pierderii etanşei
revoluţionară
tăţii navei. Examinarea apa
societăţii
a
atît mai mult comuniştii au ca şi cum nici n-ar fi trecut sociale interne şi situaţiei in partid şi guvernamentală a In cursul nopţii de dumi
obligaţia să ia astăzi o pozi Se pune foarte serios pro pe acolo. Ce valabilitate mai ternaţionale. De asemenea, noastre. nică spre luni, la Belfast au ratului de coborire, care a e
ţie militantă. Comunistul este blema introducerii şi la tele are atunci teza noastră că vor trebui elaborate noi lu Vor fl amarnic dezamăgiţi Republicii Socialiste România, explodat cinci bombe, rănind fectuat o aterizare lină, a de
viziune şi la radio a spiritu
condusă de tovarăşul Leonte
obligat, atît în cadrul Uniunii lui muncitoresc, a principiali pînâ la urmă seriozitatea u crări teoretice, sub îndruma acei comentatori străini care Râutu, a făcut o vizită Ia C.C. şapte persoane şi provocînd monstrat câ nu există avarii
nui comunist constă în felul
Scriitorilor, al Uniunii Compo tăţii revoluţionare, comuniste cum ştie să-şi analizeze pro rea directă a Secretariatului încearcă sâ viadâ în aceste al P.P.RM., fiind primită de pagube materiale. Explozii în construcţia lui.
zitorilor, al Uniunii Artiştilor in întreaga activitate. Doresc pria activitate ? C C. al P C.R, care să dez măsuri expresia unei slăbiri tovarăşul J. Ţedenbal, prim- au avut loc şi în alte locali Analiza tehnică a permis să
Plastici, în celelalte uniuni de volte tezele de bază ale poli a societăţii noastre socialiste tăţi, precum şi în apropierea se stabilească o serie de cau
ca tovarăşii care de curînd au La fel tovarăşul Ilie Râdu- sau a partidului nostru, cît secretar al CC. al P.P.R.M., graniţei cu Republica Irlan
creaţie să înfăptuiască linia fost trimişi acolo să acţioneze lescu — care lucrează de ticii şi ideologiei marxist-le- şi acei care scriu că se va preşedintele Consiliului de da. dar nu s-au înregistrat ze presupuse ale pierderii e-
tanşeilăţii. Cercetarea acesto
ţ^ftiduiui, să lupte şi să rea serios în vederea realizării a mult în propagandă, este şe nîniste ale partidului nostru. recurge la măsuri administra Miniştri al R. P. Mongole, victime.
lizeze el însuşi opere literar- cestor hotârîri şi indicaţii ale ful Secţiei de Propagandă, a In fond. ceea ce noi discutăm tive în activitatea ideologică. ra continuă.
artistice care să contribuie la conducerii noastre de partid spus lucruri banale, a vorbit astăzi sînt probleme izvorlte Nu, domnilor, măsurile pe
ridicarea conştiinţei socialiste şi de stat. Este necesar sâ ne superficial. Or, in propagan din hotâririle congreselor al care le luăm pentru ridica
a maselor, care să militeze gîndim şi la pregătirea cadre da noastră. în secţia Comite IX-lea şl al X-lea ale parti rea rolului activităţii educa
pentru realizarea liniei politi lor de la televiziune şi radio, tului Central s-a introdus, de dului. Ceea ce este nou, Insă, tive sînt o dovadă a forţei
ce a partidului nostru. Tre în general la formarea cadre asemenea, un spirit „intelec- este faptul că punem cu toaţâ orinduirii noastre socialiste, a
buie sâ ne gîndim foarte se lor din presă, pentru că am tualist", funcţionăresc ; spiri hotârîrea problema luării mă tăriei şi unităţii partidului
rios, tovarăşi, asupra acestui slăbit preocuparea noastră de tul clasei muncitoare e slab surilor necesare pentru înfăp noâtru comunist 1 (Aplauze).
lucru ; de dragul libertăţii de pregătire a cadrelor de gaze în activitatea secţiei noastre tuirea în viaţă a acestor hotâ Greşiţi, domnilor, şi nu în
creaţie noi nu putem Închide tari comunişti. Unii au consi de la Comitetul Central. A- rîri, că trecem la organizarea ţelegeţi ce înseamnă muncă
ochii, nu vom admite să se derat că dacă un tînâr vine cu oeasta este o cauză a stărilor pe baze noi a muncii din a- ideologică marxist-leninistâ,
scrie orice fel de literatură. o diplomă de la nu ştiu ce de lucruri negative în propa ccst sector de activitate. In care nu se poate duce cu mă cile apărute cn regularitate
Nu vom admite nici un fel de facultate a devenit, automat, ganda noastră, a lipsei de realizarea acestor sarcini prin suri administrative, ci numai în ziar. De asemenea, cei ca
literatură care ar putea dău ziarist. Trebuie să acţionăm fermitate, de combativitate cipalul este, după părerea prin educaţie, prin promova Dialog fructuos cu cititorii re au luat cuvintul s-au o
na educaţiei socialiste a po şi aici în spirit comunist; ga muncitorească, revoluţionară, mea, luarea măsurilor organi rea fermă a principiilor cla prit şî asupra unor sectoare
porului nostru. Nu înţelegem zetarul din presă trebuie sâ a tocirii sipiritului militant. zatorice, asigurarea îndrumă sei muncitoare despre lume de activitate mai puţin re
rii şi controlului permanent.
şi nu putem accepta nici un fie luptător comunist, trebuie Am creat o Comisie ideolo Legat de aceasta, consider că şi viaţă. Desigur, vor fi lu Consfătuirea de lucru cu cuţii vii, ancorate adine în flectate în ziar, fâcînd propu
fel de libertate pentru creaţi sâ fie activist de partid în gică. avem şi alte comisii şi ate măsuri, dar acestea vor cititorii, corespondenţii şi co preocupările actuale ale pre neri concrete pentru viitor.
ile inspirate din concepţiile acest domeniu de activitate. organisme colective pentru va trebui sâ ne gîndim ca. fi măsuri de eliminare din laboratorii ziarului „Drumul sei de partid Astfel, s-a propus publicarea
în viitor, să aducem şi anu
străine de ideologia clasei In vederea pregătirii cadrelor munca ideologică, dar ele activitatea noastră a lipsuri socialismului", care a avut Tovarăşul Gheorghe Pavel, mai multor anchete despre
muncitoare. In România pot fi noi de gazetari — cît şi pen n-au fost folosite şt nu sînt mite îmbunătăţiri în felul de lor de care am vorbit, aces loc în dimineaţa zilei de 11 redactor şef adjunct al ziaru activitatea şî experienţa co
acceptate numai arta şi litera tru perfecţionarea celor exis folosite suficient, deşi eu con* promovare a activiştilor de tea sînt măsuri politice, sînt iulie — ultima zi a „Coloc lui „Drumul socialismului" muniştilor, a organizaţiilor
tura care stau pe poziţia cla tente — trebuie sâ reînfiin sider că ele ar putea Intr-a partid, în sensul ca nimeni sâ măsuri de partid şi ele sînt viilor ziaristice" — s-a des Deva, a prezentat o succintă de partid din secţii, sectoa
sei muncitoare, care servesc ţăm şcolile politice de gaze devăr să aducă un aport sub nu mai pontă fi promovat în chemate sâ contribuie la uni făşurat sub semnul unor dis- informare asupra problemati re etc., articole care sâ vizeze
poporului, socialismului.naţiu tari pentru toate domeniile stanţial la dezbaterea şi re munca de partid fără a fi lu rea tuturor eforturilor pen cii reflectate în paginile or îmbunătăţirea muncii politi
nii noastre. (Aplauze vii). Es de activitate. zolvarea problemelor din a crat nemijlocit în producţie, tru asigurarea mersului nos ganului de presă judeţean în ce şi ideologice în rîndul tu
te necesar — aşa cum am mai Vorbind mai general se im cest domeniu de activitate. în specialitatea lui. şi numai tru Înainte. (Aplauze puter ultima perioadă, precum şi turor oamenilor muncii, sâ
subliniat — ca organele noas pune sâ începem cu educarea Este adevărat că noî am după un stagiu de producţie, nice). Sîntem hotârîţi sâ fa Salon asupra obiectivelor care stau combată atitudinile retrogra
tre de partid, la toate nivele comunistă a tuturor celor pe discutat aceste probleme de după ce cunoaşte viaţa, rea cem totul ca mijloacele de In faţa ziarului în etapa ur de, tendinţele de parazitism
le, să-şi exercite rolul de con care îi punem sâ fnră educaţie multe ori în Secretariatul Co lităţile să poată fi promovat educaţie ale societăţii noas mătoare. faţă de muncă ale unor tineri
ducător şi îndrumător al a comunistă altora : să nu pu mitetului Central şi. în trea în munca de activist de par tre sâ servească acestui scop. literar Prin discuţiile purtate, par certaţi cu disciplina şi etica
cestor sectoare de activitate. nem pe nimeni în această ac căt, chiar în Comitetul E tid : totodată acesta sâ fie o cel mai uman şi cel mai de ticipanţii la consfătuire şi-au socialistă, mai multe reportaje
Critica lîterar-artisticâ tre tivitate pînâ nu ne convingem xecutiv. dar ne-am mulţumit bligat de a menţine, perma mocratic scop din lume — exprimat satisfacţia câ au gă despre oamenii înaintaţi ai
buie să fie critică comunistă, că el însuşi are educaţie ne să discutăm şi nu am trecut nent legătura cu viaţa, cu cla făurirea societăţii comuniste. Salonul literar de dumini sit permanent în coloanele zi zilelor noastre — muncitori,
gazetele şi revistele literare cesară şi este în stare sâ o la măsurile organizatorice ca sa muncitoare, cu producţia. (Aplauze), că seara a încheiat progra arului o complexitate de pro ţărani cooperatori, intelectu
trebuie sâ fie în întregime co predea, să asigure râspîndi- re să asigure înfăptuirea în Numai aşa vom crea activişti In încheiere, doresc sâ ex mul acţiunilor prilejuite de bleme care interesează în ali — creatorii bunurilor m a
muniste. Nu trebuie să admi rea concepţiei noastre in în viaţă a celor discutate şî ho- revoluţionari, comunişti, le prim convingerea conducerii „Colocviile ziaristice", orga treaga populaţie a judeţului teriale şi spirituale, informa
tem nici un fel de critică ce treaga sa activitate. tărîte. Din acest punct de ve gaţi prin toate firele de cla noastre de partid câ toate nizate de Filiala Deva a U nostru. Au fost scoase în e* ţii ştiinţifice, articole despre
încearcă să promoveze con dere, trebuie sâ spun că şi sa muncitoare, de popor, luptă organele şi organ iziaţiiOe de niunii Ziariştilor şi Comite videntâ articolele economice, activitatea organizaţiilor de
Secretariatul Comitetului Cen
cepţii estetice retrograde. Pre Tovarăşi, tral are o anumită parte de tori hotărîţi pentru cauza partid, toţi comuniştii, înce- tul judeţean pentru cultură anchetele sociale, paginile tineret, a asociaţiilor sportive
sa este un instrument al par socialismului şi comunismului. pînd cu cei care ocupă munci şi artă. La acest tdtim act culturale şi cetăţeneşti, rubri şi altele.
vină pentru faptul că nu a Am ascultat astăzi pe mulţi de conducere, nu vor precu
tidului sî trebuie sâ serveas Aşa cum am mai arătat, ac organizat, nu a controlat, nu tovarăşi care au luat cuvîntu) au fost invitaţi să participe
că râspîndirii politicii parti tivitatea ideologică, politică şî a urmărit felul cum se trans aici Aş putea spune că s-au peţi nici un efort pentru rea prozatorul Radu Ciobanu,
lizarea hotârîrilor partidului.
dului în toate domeniile de cultural-educativâ constituie pun în viaţă cele ce au fost evidenţiat în mod deosebit, în autorul volumelor „După-a- „Cadran internaţional"
activitate — inclusiv în cel una din sarcinile centrale ale stabilite. Dar, vorbind de primul rînd. acei tovarăşi ca Dezbaterile care urmează să miaza bătrînului domn" şi
literar şi artistic. Aceasta este întregului nostru partid. Tot spre aceasta, nu se poate tre re sînt mai legaţi de viaţă — aibă loc în toate organizaţii „Crepuscul", şi poeţii Traian Duminică dimineaţa, în sala mică a Consiliului
cu atît mai mult valabil cînd ceea ce am realizat bun în a- ce cu vederea că de activi fie că vin dîn producţie di le de partid vor exercita fă Filimon, Aurelian Sîrbu şi popular judeţean, numeroşi cetăţeni au participat la
Eugen Evu, membri ai ce
vorbim de presa politică. Cred, ceastâ privinţă — şi avem, tatea ideologico-educa.tivâ rect. fie că lucrează mai a ră îndoială o puternică in naclului „Ritmuri" din De o întîlnire cu tovarăşul Aurel Jula, şef de secţie în Mi
în general, tovarăşi, că şl în după cum am spus, multe re s-au ocupat şi se ocupă di proape de producţie — prin fluenţă pozitivă asupra între va. Cu acest prilej, ei au ci nisterul Afacerilor Externe. Vorbitorul a consemnat
domeniul presei — atît celei zultate bune — se datoreşte feriţi tovarăşi din conduce felul mai real, mai principial, gii activităţi educative. Ast tit din creafia lor actuală, principalele evenimente politice care suscită în mod
literare, d t şi al presei în ge muncii organelor şi organiza rea partidului care au răs comunist în care au pus pro fel, plenara Comitetului Cen au prezentat proiecte de vi deosebit atenţia opiniei publice mondiale : problema
tral va putea face bilanţul
neral — trebuie sâ luăm un ţiilor de partid, a comunişti punderea nemijlocită şi care blemele. In genera), apreciez dezbaterilor din partid şl va itor. dezarmării, convocarea unei conferinţe europene de
şir de măsuri împotriva ori lor care lucrează în acest sec trebuie sâ-şi analizeze in mod că discuţiile de aici au evi Discuţiile care au urmat securitate, evenimentele din Orientul Apropiat, situa
serios felul de a munci, să
cărui spirit liberalist care la-, tor Aşa cum, asemeni, tragă concluzii corespunzătoa" denţiat că pentru activul nos putea adopta hotârîri oare sâ au scos în evidentă ataşa ţia din zona Indochinei şa. Totodată, el a reliefat im
să posibilitatea sâ apară con toate lipsurile, neajunsurile sî re pentru viitor, sâ-şi îmbu tru de partid în domeniul i corespundă părerilor tuturor mentul creatorilor literari portanţa şi ecoul internaţional al recentei vizite între
comuniştilor. Aceste dezbateri
cepţii ce nu servesc educaţiei greşelile din acest domeniu nătăţească activitatea în ve deologic. pentru întregul nos şî plenara vor contribui la liunedoreni la politica parti prinse de delegaţia de partid şi guvernamentală româ
socialiste şi comuniste. sînt, Ia rîndul lor. greşeli şi derea aplicării ferme in via tru partid. pentru întregul dului şi slutului nostru, a nă, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ţările
Consider că este necesar sâ neajunsuri ale activiştilor de tă a liniei generale şi a ho- nostru popor, problemele e- creşterea rolului conducător probarea deplină a recente socialiste din Asia.
al partidului, lâ întărirea uni
In continuare, vorbitorul a răspuns
punem mai rapid ordine la partid, ale comuniştilor care târîrilor partidului. ducârii marxist-leniniste, co tăţii sale organizatorice, po lor propuneri privind fmbu- ce i-au fost adresate de către cei prezenţi. întrebărilor
radio şi televiziune. Mă aş lucrează pe acest tărîm. Şi cu Pornind de la rolul impor muniste», ale activităţii ideolo litice şi ideologice; ca urma nătăţirea activităţii politice
teptam ca tovarăşul Bujor acest prilej, doresc încă o da tant pe care îl are munca gice. prezintă o deosebită im şi ideologice făcute de secre
re, partidul îşi va putea în
Sion sâ spună ceva mai clar tă sâ menţionez că conduce ideologică şi educativă în so portantă. că măsurile stabili deplini şi mai bine misiunea tarul general al partidului,
lucrurilor pe nume aici, cu a- rea partidului dă o înaltă a cietatea noastră este necesar te de Comitetul Executiv sînt tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
preciere activităţii depuse de să luăm măsuri pentru li aprobate ca măsuri de însem sa faţă de naţiunea noastră şi, In acelaşi timp, angaja A doua ediţie a „Colocviilor
tît mai mult cu cît acum cîte- socialistă, faţă de cauza so mentul de a oglindi în pro
va zile am discutat cu el foar comitetele judeţene de partid, chidarea rapidă a tuturor ne nătate deosebită pentru acti cialismului în lume, a luptei ducţiile lor viitoare realiză
te pe larg despre lipsuri şi de organizaţiile de partid şi ajunsurilor, pentru ca aceas vitatea viitoare a partidului. antiimperialiste, faţă de cau rile epocale ale poporului ziaristice" a luat sfîrsit
despre ceea ce trebuie făcut de stat. de comuniştii care lu tă muncă să devină o preo Am auzit nici pe unii tova za colaborării între popoare român şi pe făuritorii aces
la televiziune Cînd am hotâ- crează în acest domeniu, apor cupare centrală a întregii ac răşi că s-ar fi exprimat unele şi a păcii mondiale. (Aplauze tora, muncitori, ţărani co Ediţia a doua a „Coloc gramului acestei manifes
rit ca tovarăşul Bujor Sion sâ tului lor la educarea socialis tivităţi de partid. In organe temeri dc întoarcere la trecut. puternice, prelungite). viilor ziaristice", desfăşura tări. De asemenea mulţu
fie trimis la televiziune, l-am tă a maselor. Dar subliniind le şi în organizaţiile de par Nu ştiu ce au înţeles sau ce operatori, intelectuali. tă pe parcursul a partru mesc Comitetului executiv
trimis acolo ca membru al aceste lucruri nu putem să nu tid trebuie sâ se dezbată pe înţeleg acei care au asemenea zile, a luat sfîrşit. „Coloc al Consiliului popular ju
riodic problemele muncii i
Comitetului Central, ca acti ne oprim asupra neajunsuri deologice, politice şi cultural- temeri. In primul rînd nu ne viile" au cuprins ample deţean, comitetelor muni
vist de partid, pentru a pune lor care mai dăinuie. Trebuie putem întoarce la trecut, de 19,ÎS Publicitate; manifestări politice, profe cipale de partid Deva, Hu
ordine. Noi nu putem să ad spus, în acest sens. că în acti educative de masă. Organele oarece tocmai despre acest 19.20 loot de seri; sionale şi cultural-artislice nedoara şi Petroşani, Comi
mitem ca radioul şi televiziu vitatea comitetelor judeţene de partid trebuie sâ anali trecut am vorbit pînâ acum, care s-au bucurat de parti tetului orăşenesc P.C.R. Lu-
nea sâ transmită emisiuni care de partid, a organizaţiilor de zeze sistematic activitatea pe îl criticăm şj sîntem hotârîţi 19,30 Telejurnalul de searA; ciparea unui numeros pu peni, Comitetului munici
prin conţinutul lor nu contri partid s-au manifestat nea care o desfăşoară organizaţii sâ nu mai admitem asemenea 20.00 nom&nta *75. Cincinalul blic din municipiile şi ora pal Hunedoara al U T.C.
buie activ la educaţia comu junsuri ; ele nu au asigurat o le şi instituţiile cu caracter stări de lucruri. Deci la tre calltAţll. Elemente de ordin şele Judeţului. şi Comitetului orăşenesc al
calitativ care vor accelera
nistă. patriotică, revoluţiona îndrumare şi un control te propagandistic şi cultural-e- cutul acesta nu numai că nu 10,00—11,00 T«le$coa1fl. Consulta dezvoltarea economică a Filiala Deva a Uniunii U.T.C. Lupeni, ansamblu
ră a tineretului, a poporului meinic, lâsind uneori această ducativ, precum şi a comu ne putem întoarce, dar vrem ţii pentru examenele de (Arii; Ziariştilor şi Comitetul Ju lui artistic „IJaţecana'\
nostru. Din păcate trebuie să muncă numai pe seama tova niştilor care lucrează In ca sâ-1 lichidăm. Aşa cum nu es admitere. Matematică: Pro 20.20 SearA de teatru: Despot deţean pentru cultură şi ar care au acordat un a.juior
VodA — de Vaslle Alecsan
bleme de geometrie sinte
spunem că multe piese, fil răşilor care se ocupă nemij doul acestora. Sarcini deose te vorba de întoarcere la la tic» (II). Flrlca: Clmp ţl dri. Interpretează colecti tă aduc cu acest prilej neprecupeţit în organizarea
me. programe muzicale şi sa locit de ea. bite revin organizaţiilor de turile negative ale unuî tre substanţă, forme structu vul Teatrului de Stat din mulţumiri călduroase bi şi desfăşurarea manifestări
tirice transmise la radio şi te Mă aşteptam ca secretarii partid, comuniştilor care lu cut mai îndepărtat, la abuzuri, rale ale materiei; Arad; roului Comitetului judeţean lor. Mulţumim tuturor
leviziune au promovat concep cu propaganda care au vorbit crează în instituţiile de pro la ilegalităţi. Asemenea stări 18,00 Revista literara Tv; 22,10 Solişti dc muzlcâ uşoară; Hunedoara al P.C.R. pentru participanţilor şi oaspeţilor
ţii retrograde, influenţe ale aici sâ se refere mai mult la paga ndă, educaţie şi informa de lucruri au apus şi nu mai 22,3S Breviar Juridic; Îndrumarea şi sprijinul a-
re în masă, în uniunile de
22.S0 Telejurnalul de noapte;
culturii decadente Este nece aceste lucruri : este o realita pot fi admise, nu vor fi ad 18.30 „Toate pînzele sus" — e- 23.00 închiderea emisiunii. cordalc in toată perioada care ne-au onorai la aceas
sar sâ luăm măsuri hotărîte te că multe comitete judeţene creaţie şi în instituţiile de mise în societatea noastră. mlslune pentru tineret; pregătirii şi realizării pro tă tradiţională manifestare.
pentru a pune capăt neajun nu conduc şi nu se ocupă în cultură şi artă. Aceste organi Deci. nu văd de ce ar trebui
Redaetla t! administraţia darului t Deva, etr. Dr. Petra proza, nr. 83. Telefoane nr. 18317 il 1 1560. TI narai i fotreorloderea poligrafică Deva