Page 43 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 43
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 136 • MIERCURI 14 IULIE 1971 3
N oul spectacol pus tn sce
nA de Ansamblul
artistic
„Haţegana» prilejuieşte iu
bitorilor tic folclor o plă
cuta şl in acelaşi timp reconfor BâSanf neriorii, dar care trebuie să constituie
tantă revedere cu taiontoţl Inter
preţi, pin A nu de mult amatori (!),
care în repetate rlndurl s-au Im
pus pe scenele aşezămintelor cul
Ştiinţa Petroşani - cea mai purtat faima ctntocului şl dansu 0 LECŢIE PENTRU LUCRATORII OII COMERŢ
turalo din (ară «I de peste hota
re prin mMc9trln şl Ingeniozita
tea Inr, prin dAruIrca cu care au
lui do pe meleagurile noastre.
Puţini cunosc desigur amft- a st# a » ^ «■ ■ ■ n Fără îndoială, noul spectacol re
prezintă expresia
unei depline
nuntul câ actuala echipă de buna echipa din provincie! maturltăll artistice a întregului In urma unor controale e- 72 Lupeni, Petru Cornea de au fost sancţionaţi cu aver
colectiv de Interpret!. Apariţia In
rugbi Ştiinţa Petroşani des scenă, mişcarea, timbrul vocal, fectua-te asupra activităţii Ia bufetul 39 Lupeni, Roman tisment Constantin Ciolo-
cinde din predecesoarea el sincronizarea se dovedeso atuurl comerciale de organe autori Dragomlr de la restaurantul fan, director, şi Emil Abala-
— A S. Jiul Petroşani, a cărei ponenţilor echipei, abnegaţia te, superioare pe plan com- troşani, prof. dr. Ing. Aron care smulg publicului aplauze. zate s-au constatat o seamă „Minerul" Lupeni şi Anton şei, şeful serviciului comer
Genericul spectacolului se des
secţie de rugbl a luat fiinţă cu care aceşti tineri vlnjoşl petiţlonal republican altor Popa, al preşedintelui secţiei chide cu sulta de Jocuri pădure- de defecţlnni In erganizarea Kardoş de la bufetul 20 Vul cial al T.A.P.L, Petroşani.
acum 46 ani, adică în 1925 ! îşi încleştează forţele cu e discipline sportive. Este şl de rugbl a Clubului Ştiinţa, neştl, Interpretate de taraful di activităţii respective. La can. Cadre cu munci de răs
•După echipele bucureştene chipe mult mal puternice mai regretabil câ un număr Iccrtorul universitar Aurel rijat do Votcu Stânescu. .Specifi timpul potrivit ele au fost Pentru Abateri grave de pundere de la Direcţia co
cul lor o redat prLntr-o Interpre
înfiinţate Ănainte de -această ca posibilităţi tehnico-tactice, atît de restrîns de spectatori Suciu, al secretarului secţiei, tare nuanţată, deosebit de expre făcute cunoscute prin pagi la regulile generale de co mercială judeţeană. Di recii a
dată, ornşul minerilor din dar care pălesc în faţa deci — şi mereu aceiaşi — asistă ing. Dumitru Constantin, al sivă. Atmosfera zonei e complo nile ziarului nostru. merţ au fost deferiţi orga sanitară. U.JC.C. au fost a
tată de „Brlul pădurenesc", pre
Valea Jiului a fost primul ziei rugbiştilor mineri. Chiar la meciurile uneori electri veşnic tînăruluî Ion Dijmâ- zentat de formaţia de dansuri. In cursul controalelor nelor de cercetare penală tenţionate asupra calităţii
centru din t'fti'â în care s-a echipe ca Steaua, Griviţa ro zante ale acestei echipe. Poa rescu, care joacă Ia Ştiinţa Aşteptată cu mult Interes, so s-nu aplicat 174 de sancţiuni Victor Geogea, de la res muncii de îndrumare şi con
format o echipă de rugbi. şie sau Dinamo au fost obli te câ o mai susţinută muncă din 1957 şi, bineînţeles, al lista Tanla Peteu, cu „Bădiţă do prin amendă, însumînd pes taurantul Transilvania din trol ,pe care o desfăşoară
la Bulzeştl" şl „Sus la munte es
Adversarul tradiţional al e- gate să se mulţumescâ cu re de propagandă pentru râspîn- actualului antrenor, Teodor te un brad", ne-a lăsat Impresia te 37 000 lei. Următorilor Petrila şi Dumitru Sandn, instituţiile respective în uni
chipci A S. Jiul era cunoscutul zultate foarte strînse In în- direa popularităţii mgbiului, Râdulescu oare a imprimat unei Interprete de muzică popu şefi de unităţi de alimenta şeful depozitului nr. 2 al tăţile subordonate.
lară caro po zl ce troce Işl com
team rugbîstlc T.C.R. Bucu tîlnlrile ou echipa din Pe ponte programarea în cuplaj echipei ceva din spiritul ade pletează tot mal mult gama pro ţie publică din Valea Jiu C.L F. Lupeni. Comisiile locale şi judeţe
reşti, cu care se Intţlnea a troşani. în faţa căreia au n- cu meciurile de fotbal ale e văratului joc de rugbi mo cedeelor artistice de evoluţie sce lui li s-a desfăcut contrac In şedinţa de simbâtâ, 10 ne constituite pentru con
nual. de obicei în Capitală, vut mereu complexe de Infe chipei Jiul sau alte măsuri dem. nică şl vocale. In aceeaşi m anie tul de muncă, urmare a dez iulie, a biroului permanent trolul activităţilor de care
ră o evoluat şl Marla Adoni. Ea
meciurile revenind la scoruri, rioritate in pregătirea moral- similare vor sprijini mai efi Să sperăm deci în evoluţia are în plus mcrltut dc a-şl fl a|- interesului total faţă de uni al Comitetului executiv al populaţia arc nemijlocit ne
nu prea lăudabile pentru A S. volitivă. cient încurajarea morală a u pe mai departe pozitivă a a cAlult un repertoriu extrem de tăţile pe care le conduceau : Consiliului popular judeţean voie vor fi permanentizate.
Ioana Antoniu de la bufetul
nor entuziaşti care
cestei merituoase echipe, spre
conduc
Jiul, adversarei sale. Este regretabil faptul câ destinele acestei echipe. satisfacţia componenţilor ei şi
Pentru a confirma parcă su Ştiinţa Petroşani nu se bucu Este cazul să subliniem din a suporterilor din tribune pe
premaţia din provincie, anul n- ră de mai muLtâ atenţie din acest punct de vedere apor care-i dorim cît mai nume Noua premieră
cesta Ştiinţa Petroşani a ter partea organelor sportive lo tul constant eficient al recto roşi.
minat campionatul pe locul cale, în ciuda acestor rezulta rului Institutului de mine Pe AUREL DULA a ansamblului
IV in clasamentul ediţiei Un film despre şi pentru oameni
1970/1971, după cele trei e-
chioe din Bucureşti : Steaua. arfisfic „Hajegana"
Griviţn roşie şi Dinaino. deci
înaintea tuturor echipelor
provinciale „gIntec drag
F.ste fără îndoială un suc HMli0R£âti“ „Apa, nesp“
ces remarcabil pe care vrem
să-l subliniem în lindurile de
fată, De altfel, re/.ultntul fi
nal a fost incert pînă în ul pretenţios tn care a Inclus d n -
tim:! clapă. Ştiinţa fiind talo- tece vechi, puţin cunoscute, care Creat de o întreagă pro contextul ideilor generate „Despre oameni şi ape".
au făcut o Impreslo deosebită pu
nnîă îndeaproape de rivala ei blicului. „MAI bădl|A din B udtr moţie a Institutului de artă de evenimente, participarea Fiecare cadru are valoare
pr> ii ri pală — Universitatea esto elocvent în acest sens. teatrală şi cinematografică, la climatul evocat de sec de document, cronicii a oa
Un punct dc efect a\ spectaco
Timişoara. lului II constituie evoluţia Instru filmul documentar românesc venţe. menilor surprinşi şi înca
bivol negru"
Conflictul documentarului
„Apa, ca un
draţi intr-o ipostază anor
Forţa pachetului de înain mentistului Mircca Blstpltu (solo este de fapt un adevărat e în oam eni: copiii, maturii, mală şi neobişnuită.
ţambal), ca dc altfel şl interpre
taşi, luciditatea componenţi tarea lu douA saxofoano a Iul io program-artă, dictat de via bătrinii, disperaţi, încreză
lor echipei, spontaneitatea li nel Şugar şl Petrleâ Lupa?, bine ţă. Pină la acest film, au tori, activi sau pasivi, fie Dacă am fi vizionat fil
niei de trei-sferturt. spiritul sLncroni/.atl. rulat pe ecranele cinemato care manifestindu-se in fe mul imediat după inunda
ţiile din amil trecut, poate
Sonstut vocal Craia Blaj adu
ofensiv al fundaşilor, elanul ce in melodiile salo ceva dLn far grafelor noasfre o serie în lul său. Aparatul de filmat filozofia sa ne-ar fi scăpat.
specific studenţesc, iată nu mecul şl aroma clntoculul bănă treagă de documentare cu cercetează nemilos feţele re- Acum însă el devine motiv
mai cîteva din calităţile esen ţean. Doina reprezintă pentru a aceeaşi temă („Barajul vo levlnd caractere. Plinsul nu
cesta modalitatea cen mal adec- de meditaţie, revelator pen
ţiale nle actualului lot al e vaiă do oxprimaro artistică. In inţei", „Ore tragice, ore e se vede, se aude doar. Toa tru spiritul de rezistenţă al
chipei. Ştiinţa dispune şi de încheierea primului act, asistăm roice", „Deasupra apelor", te vorbele oamenilor nu sint oamenilor împotriva stihi
remarcabile valori individua la evoluţia neîntrecutei echipe do „Delta 70" ş a .) inspirate declt adevăruri. Autorii nu ilor apelor, inipotriva orică
dansuri a C.S.H., căreia, In ca
le. ca Dinu — umil dintre drul Concursului n) X-lca al for- din epopeea oamenilor îm insistă in mod deosebit asu ror stihii.
cei mal buni pilieri din ţară, ŞTIINŢA PETROŞANI lî>7n- 1971. Sus, ite la stingă )a dreapta. Ioan Lomot.T (Liota a HI-a — stu mRţlllor artistice de amatori 1 potriva apelor aducătoare
dent an I electromecanicii, subinglncrl); Ioan Moroe (linia a n-a — student an II mine, sublngLnerl); s-au atribuit „Marele premiu" şl pra vreunei imagini, ci tşi Realizînd acest film de o
Bârgâunnş — o uvertură eu Dan Talpă (linia a D-a — student 1 mine); Constantin Dinu (linia Z — student III mine); Florlan titlul dc laureată. In viziunea co de jale şi amar. Dar datori concentrează atenţia asupra oră, tinerii Andrei Cătălin
multă fantezie şi o viteză de regrafică a Iul V. Erzlan — maes tă deosebitei sale fovţc emo
Constantin (llnto a TlI-a — student I mine)? loon Dljmărescu (linia I — Inginer) | Ioan Stfineulescu tru coregraf — Sulta do jocuri de unor suite de fotografii sem Băleanu, Petre Bokor, Dan
reacţie debordantă. Marines- (linia I — student II topografic, subinglncrl); Ttidor loncscu (linia a Il-a — student IV mine); Ioan pe Mureş şl-a dezvăluit întreaga ţionale, „Apa, ca un bivol nificative : doi tineri pe o Piţa, Mircea Veroiu, Jou-
cu—fundaş ofensiv cu o e- Moromeic (linia a III a — student IV mine); Teodor Rădulcscu — antrenor? Jot : Constantin Dom- splendoare. negrun înseamnă mai mult bicicletă, o păpuşă tn braţe
videntâ tentă de joc cerebral nlşan (aripă — student I mine) ; Mlrcea Răriulcscu (centru — atu dent I electromecanic, sublngl- Actul al doilea a cuprins o sul declt un ,,jurnal", înseamnă le unei fetiţe, un vagon suff Aidaby, Bogdan Cava-
şi Constantin — „culegătorul'' tă de ţarine tn interpretarea ta dia, losif Demian, Dan
ncrl); Serglu BArgăuna? (uvertu rA — student III mine); Ioan Ia cob (rteml—student I topografie, rafului. recnnfortanfo relnUInlrl un adevărat poem al dure transformat in casă de lo Naum, Dinu Tănase, în ca
baloanclor de tuşă în stil subinglncrl); Constantin Roşea ( centru — student IV mine); Vale rlu FAlcuşan (fundaş sau aripă cu prestigioasa formaţie de dan rii, eseu despre om ca in cuit, o maşină de gătit pier
Radu Demian. — student I cleclromecanlcA sub Ingineri); Mircca Ortclcca» (taîoncur — Inginer). Lipsesc: Victor suri amintită, care a evoluat de litate de regizori şi scena
data aceasla intr-n sultă de Jocuri divid contopit cu colectivi dută pe drum. Şi peste tot rişti, alături de coscenariş-
Ne frapează întotdeauna la Marlncscu (fundaş — student III topografie, subinglncrl) ; Petre Tru{A (centru sau arlpA — student olteneşti, pontru a cărei acura
Ştiinţa dăruirea in joc a com TV mine); George Barba (linia a HI- a — student I m ine); ATex. Drago? (funda? snu arlpft — Inginer). teţo or Invltlla-o înşişi oltenii, şl tatea. — apa — simbolul de neno tii Roxana Pană şi Stere
o sultă tio dansuri de pe Someş, Autorii nu au avut inten rocire, care, chiar atunci
cu 90llştil vocali Marla Adam şl Gulea ati atestat faptul că
Instrumentiştii Ionel Şugnr şl Pe- ţia de a reaminti potopul dnd devine calmă, constitu In revltalizarea producţiei
trlcă Lupaş. S-au Impus In aceAS-
fie plini de talent doar ptnâ lă parte soliştii Iustina Gortlcl $1 din mai 1970, ci a-l implica ie tot „bivol negru". naţionale de film contribu
cînd ajung la Lupeni. Alexandru Roman. Ultimul este organic pe spectatorul de Documentarul are un sub ţia tinerilor poate deveni
IHimuS lupani dar gîndul amar al natârii posesorul unei voci şl al unul Joc î azi — el insuşi martor şi par titlu care simbolizează de decisivă.
In sfirşit vacanţa a venit,
de scenă remarcahU. A fost de
şi In acest an a primului loc altfel favoritul publicului. I ticipant la evenimente — fn fapt întregul său mesaj i C. DROZD
ne va purta zile în şir. Pînă M. BODEA
dnd ? Sâ aşteptăm viitorul
in căutarea... timpului pierdut campionat, a-o luăm din nou
de la început, 9â ne
facem
PENI: Preţul puterii („Cultu
din nou alte idei. Speranţele j Brabant („Republica»); LU
De ciţiva ani, echipa Mine In şedinţă se aştepta tocmai cîteva de prin deplasare, de poate se nasc tot aici la Lu Noi capacităji turistice pe litoral CINEMA ral») ; Discuţie hârbllcoscâ
(„Muncitoresc"); LONEA: în
rul Lupeni trăieşte doar pe o socoteală cu cărţile pe fa unde se mai puteAu aduce, a peni, in inima oraşului care i toarcerea dr. MAbu.sc („Mi
I
'■vechiul1-renume, crezi ndu-se ţă, jucătorii ascunzîndu-se u cum socotelile ar fi fost în l-a crescut şi consacrat pe i | După inaugurarea staţiu nă 1^ sflrşitul lunii în curs. j ; norul'); PAROŞENI : ICIng-
(„Energia") ;
Kong evadează
"că' „vremurile bune" vor fi nii de alţii doar la umbra cheiate, iar visul de patru Crâiniceanu. nii Saturn, cu 9 600 locuri De asemenea, a sporit cu j PETRrLA: Corabia nebunilor
singurele capabile să smulgă vrednicului lor .meşter", pe ani s-ar fi împlinit. Ce mult Totul este asigurat la Lu şi a primelor hoteluri din 1 820 de locuri capacitatea ; DEVA; ...Şl caii se împuşcă, — seriile I-Il (.„Muncitoresc»):
VULCAN: Război şl paco -
activitatea fotbalistică din- care-1 credeau „mare". De, s-ar fi bucurat Inimoşii su peni pentru ca activitatea fot i tînâra staţiune Neptun 2, de găzduire în staţiunea Ve- « nu-l aşa 7 („Patria"); Apa ca seriile III-TV („Muncitoresc»);
un bivol negru („Artn"); SI
tr-un impas greoi, statornicit nu-i tot una sâ ai asigurat porteri care nu l-au uitat nici balistică sâ renască şi sâ lasă o j cu aproape 1 400 de locuri, nus, prin inaugurarea hote- j MBRIA: O părere deosebită URICANI; Poveştile piticului
încetul cu încetul în rîndul contract cu F.C. Argeş, cu în clipele dînd Je făcuseră dată din impasul în care se alte capacităţi de găzduire lurilor „Cocorul", „Vultu- j („Mureşul'); HUNEDOARA; fllmbo („7 Noiembrie*); O-
Cazul C. L. („Slderuvcistul'1) :
tuturor. Steaua, cu... După meciul cu zile grele ?I, permanent fiind bălăceşte de ciţiva ani <Ln şir. ! şi deservire turistică s-au rul", „Felicia", „Lidia", i încercuirea („Constructorul') ; RAŞTIE : Pomul dc Crăciun
(„Flacăra') ;
GEOAGIU-BAI :
Ciţiva inimoşi — şt aceş- Furnirul Deta, pierdut cu 3-0, alături de el cu trup şi suflet. Viziunea tuturor sâ fie mai I adăugat zestrei litoralului. „Silvia" şi „Carmen". CALAN: Zboară cocorii („U Po luciul gheţll ; HAŢEG :
runlo"): TELIUC: Medicul dc
Dragostea Iul Serafim Frolov
tia-s prea puţini — au în jubila pentru victoria sigură Inexplicabilă atitudinea Ju clară, sâ ţinem de bă ! La Eforie Sud, bunăoară, Alte spaţii de cazare, de- j la asigurări („Minerul"); GHE- („Popular")? BRAD: Semnate
cercat in fel şi chip o declan obţinută şl că.......mânînc re cătorului Precup, cînd cu o ieţii buni şi sâ ştim cum I au fost recepţionate şapte servire şî agrement se pre- I LAR; Infriugcrea Iul Alexan pe drum („Steaua roşie*);
(„Minerul') ;
dru cel Marc
şare totală din periferia ano gulamentul câ aşa-l oum &pun încâpăţînare de neiertat a ce sâ-i folosim. Nu sâ trăim cu i minîhoteluri cu 800 de lo- gătesc şi în celelalte sta- j PETROŞANI ; Poienile roşii GURABARZA: Armando şl Ca
lul alb („Minerul»): ILIA: Tri
nimatului in care se scălda eu". Dar momentul moral, sus rut «ă i se dea dezlegarea mîndria câ azi la echipe de j curi şi au intrat în explon- ţiuni. Litoralul îşi comple- I („7 Noiembrie"); Gcnoveva de plă verificare („Lumina") .
echipa, folosind şi reţete ca ţine el. nu * fost acesta, cl pentru a merge la altă echi A, B, C, foştii jucători Ai ! tare noile restaurante „Ri- teazâ astfel capacitateA Ia j
re mai de care mat năs trecuse de mult „cind lăsasem pă. Uită oare câ echipa Mi Minerului Lupeni, care nouă [ sanA" şl „Apollo". Alt res- 100 000 de locuri, la care j
truşnice... In idei. Şi totul a Ştiinţei Petroşani un punct nerul l-a crescut, câ ajutorul nu ne erau buni (?), fac mi i taurant, amplasat pe faleza s-a prevăzut sâ se Ajungă j
rămas nşn cum a fost, aştep- mal mult gratuit". (Sinceri sâ colegilor şl al conducerii l-a nuni. In oraş, mai fiecare j acestei staţiuni, se pregăteşte anul acesta.
lîndu-sc un miracol ca cine fim, dacă Ştiinţa Mia ambe simţit întotdeauna cînd era cartier îşi are mini-te renul | sâ-.şi primească oaspeţii pî- (Agerpres) j A
va sâ se nască peste noapte le puncte, le merita pe de în impas ? Ca Jucător şi-a lui. pe colinele din împreju întreprinderea de industrie
şi să-nalţe fotbalişti cu stele, plin). Dar cele două puncte cîştigat dragostea Iubitorilor rimi zilnic se foiesc sute de
dăruindu-le mult talent şi luate cu uşurinţă de MEVA de fotbal din oraş. Locul lui prichindei care bat mingea,
zel, îndreptîndu-1 eu pompă Turnu Severin pe terenul din Precup este la Lupeni şi el iar pe terenul din vale, la
mare spre oraşul de pe Jii. Lupeni ? trebuie sâ ştie şi sâ înţeleagă „Ileana", se fac întreceri nu locală Deva
Da, aceasta a fost activita glumă, pe clasament între Ştefan Augustin Doina? şl
Dar visele au rămas şi ele tea Iul C. Cârâit evidenţiată acest lucru I Dorinţa de a nu Cezar Baltag. Poşta emi
aşa cum le slă bine sâ fie, Sn şedinţa de analiză, cănd mai activa în viitorul cam cartiere şi-şî pun încă de pe siunii dc acad. Al. Graur;
sâ nu smulgă nimănui bucu pionat la echipa Minerul acum chiar nume sonore. Şi 18.40 ConfruntAri; ANGAJEAZA DE URGENTA
totuşi se văzuse adevărata sâ-i vezi ce mai fente ştiu 19.10 Tragerea Pronoexprcs;
ria de moment Cam aşa nu faţă a antrenorului, clnd se şi-au manifestat-o şi Szila- să facă! De aici se pot în 19,20 1001 de seri ; - STRUNGARI categoria 4-6 cu vechime
stat ■Jurnn'Me şi cu şedinţa luase inima în dinţi şl se ho- ghî, Răsădeauu, Mitu şi druma piticii şi juniorii echi SDV-uri ;
de analiză a comportării în târîse unanim înlocuirea Iul Gros pei Minerul spre un fotbal 18,00 Deschiderea emisiunii. 19,30 Telejurnalul de seară;
campionat, ţinută cum s-«ar cu antrenorul secund, Tudor Secţia de fotbal, analizînd organizat. Trebuie insă mai Ex-Tcrra *71. Emîslune- 20.10 Reflector; - FREZORI categoria 4-6 specialiiat în
zice în familie. Câ au lipsit MlhaJache, un om cu multă aportul fiecărui jucător în multă dragoste pentru acest cnncurs de construcţii 20,2,': Tcleclnemateca. Filmul SDV-uri ;
tchnlcu pentru pionieri şl
Burnete, Cetenaş, Şvedac, dragoste pentru echipă, care decursul întregului campionat sport-rege, mai multă iniţia şcolari. „Din imaginaţiei artistic ; Normandlo-N1e- - MATRIJERI categoria 4-6 ;
men ;
Bulbucan, a fost tot treabă de de fiecare dată cînd pierdeau trecut a hotărft scoaterea din tivă proprie. După Inspiraţie 22,15 Telcglob — „Trandafirul - TRASATORI MATRIJE ;
familie, de punctualitate şl lăorima ca un ţînc. lot, ca necorespunzători, a lui Miile de iubitori ai fotba 18,2Z Mult e dulce şl frumoasă. şi sorea» — un film de - EXCAVATORISTI ;
chiar seriozitate. Că a lipsit Şî, în ultimele patru eta Demian, Ambruş, Gros şi Ce- lului din oraşul Lupeni aş Ce cred pootil despre o r spre Normandla;
şi Comei Cărare, fostul an pe, Lache antrenorul a reu teraş. Locul lor va fi com teaptă cu nerăbdare evoluţia tografie şl punctuaţie : 22.40 Telejurnalul de noapte. - MUNCITORI NECALIFICAJI pentru trans
trenor, asta nu mal este trea şit sâ acumuleze şapte puncte pletat cu juniori care in ul echipei in noul campionat. A- porturi.
bă de familie. Că totul a por şi sâ ridice echipa pe locul timele 4 etape şî-au cîştigat rum avem şi o bază sportivă
nit de la el, de la felul Jul de trei, la două puncte diferen încrederea de a deveni titu rin toată frumuseţea, cum Salarizarea conform H.C.M. 914/1968 ; infor
a fi şî a lucra cu Jucătorii, ţă de Vulturii Textila Lugoj. lari. Iar dacă se vor mai a poate în judeţ nu se găseşte, lară; 10,00 Orchestra de cameră maţii la sediu! întreprinderii din str. Dr. Petru
de la îngîmfarea cane-I păş Şi dacă ar fi fost cele trei duce şî alţi jucători, aceştia dar se aşteaptă o echipă... a inginerilor din Bucureşti, diri
10,35
jată de Petru Ghenghea;
tea Sn orice moment. puncte pierdute acasă şi încă sâ fie bine verificaţi, nu sâ E. POPA Recunoaşteţi interpreţii ? — m u Groza nr. 20, biroul personal.
zică uşoară; 11.00 Muzică popu
lară Irakiană; 11.13 Selecţiuni din
opereta veronlque de Messager;
V acanţă săptăm înală... FOTBAL ? m m PROGRAMUL i: d.Uj Mujică şi 11,30 Pe Valea Prahovei — muzi
ca uşoară;
11,35 Ştiinţa la zi ;
12.00 Buletin de ştiri; 12,03 Avan
aciualltăţl; 9.30 Viata cărţilor (re
luare); 10,00 Buleiln de ştiri; 10,OS premieră cotidiană; 12,15 Din fol
Ca pc Argeş pe la noi — muzi clorul muzical al popoarelor; 12,30
Foresta Arad — că populară; 10,30 Vreau sâ ştiu; Actori interpreţi de muzică uşoa
ră: Marcela Rusu, Ion Dichlsea-
11.00 Buletin de ştiri; 11.05 Din
repertoriul iul Ceorge Enoche ; nu. Ştefan Bănică şi Dan Tufa-
Tricoul roşu Arad ii.15 Consultaţie Juridică; 11,30 T a ru; 13,00 Radiojurnal; 13.15 Va
rietăţi muzicale; 14,00 Buletin de
ră bogatâ-n frumuseţi — clntece;
12.00 Un solist Îndrăgii r Gicâ Pe- ştiri; 14,05 Melodii populare con
5-0 (2-0) trescu; 12,10 Recital de operă Ze- certante; 14,30 Canea ştiinţifica;
naida Pally; 12,30 întîlnire cu 14.40 Dixtuor cu pian de Sabin
In scopul .popularizării melodia populară şi interpretul Dragol; 15,05 Muzică uşoară; ÎS.25
preferai; 13,00 Radiojurnal; 13,15 Două interprete, două generaţii;
frumuseţii şi „farmecului" Avanpremieră cotidiană; 13,27 Marla şi Marioara Precup; 15,40
fotbalului feminin, pe stadio CIntecul e pretutindeni: 14.00 Recital de operă Lya Hubic; 16,00
Radiojurnal; 16,15 Caprlocio — u-
nul Corvinul din Hunedoara Compozitorul săptămlml — Hce-
tor Berlioz; 14.40 Orchestre de verturâ de Dumitru Capolanu ;
şi-au dat înl/îlnire două e I muzică populară dirijate de Io Capricorn — concert pentru flaut,
chipe arădene : Foresta şi nel Budişteanu; 15,00 Buletin de oboi, trompetă şl orchestră dc
coarde de SamueJ Barber. Rap
ştiri: 15.05 100 de legende româ
Tricoul roşu. neşti. ..Mlu Coblul» — scenariu sodia norvegiană dc Johann
Din primul pînă în ultimul dc Călin Gruia; 15,30 Pagini vo Svendsen; 16,50 Pe tenie medica
cale şi orchestrale din muzica de le; 17,00 Buletin de ştiri; 17,OS
minut de joc. fetele de la Fo estradă; 16,00 Radiojurnal; 10.15 Clntece populare de dragoste ;
resta (antrenate de cuplul Corul „Animosi" al Conservato 17,35 Dinu Ltpattt, Interpret ol
Doina Ghel. Petru Bencsik) a rului „George Enescu» din laşi. muzicii iul Chopln; n.50 Clarine
tistul Acker Bllk; ift.oo Publicita
dirijor Sabin Pâutâ; 10.30 Muzi
căror medie de vîrstâ nu de că uşoară; 10.50 Publicitate ra te radio; 18,20 Concert din ope
păşeşte 16 ani, mai experi dio; 17,00 Antena tineretului; 17.30 re; 10,00 Buletin dc ştiri; IMS
Tineri interpreţi at muzicii popu Melodii de estradă; 19,30 Meridia
mentale (duminică au susţi lare; IR.00 Orele serii; 20,00 Ta ne Mrlce — Constomin Kavafls ;
nut a 24-a întîlnire de la în bleta de seară: 20.05 Zece melo 19,50 Noapte bună copil. „Cutia
fiinţarea echipei) atacă dez dii preferate ; 20,40 Clntâ Mia cu scrisori'" — poveste franceză;
20.00 Clntece populare; 20.16 Tea
involt şi se angajează îutr-o Brala; 20,fiS Ştiinţa la zl; 21,00 tru radiofonic; 21,37 Melodii În
Bijuterii muzicale; 21,30 Revista
întrecere rapidă şi deschisă, şlngăreior; 22,00 Radiojurnal; 22 30 drăgite de muzică populară; 22,00
fâcind din careul advers o re Concert de seară: 22,55 Moment Concertul pentru orchestră de
coarde de Wllhelm Berger; 22,30
poetic, Rainer Marla Rilke; î.’i.dd
dută „in flăcări''. Au marcat Concert rle scară (continuare) ; Universitatea radio; 22,45 Poeme
Burcă (cea mai bună de pe 24.00 Buletin de şllrl; 0.03—6,00 corale de compozitori români ;
23.00 Buletin de ştiri; 23.05 Inter
teren), de trei ori, Mihailo- Estrada nocturnă. ferenţe muzicale. Muzica Iul Verdl
PROGRAMUL II: 6.00—6.05 Pro
vici şi Petcovschi. gram muzical de dimineaţă ; 8.05 In România. Prezintă Viorel Cos-
Deşi au pierdut, cu catego Tot înainte: 8.20 Mari Interpret! ma; 23,35 Opereio „Ccctlla Val-
— basul Nicolae Secâreanu şi des“ de Rolg (fragmente) ; 33,50
ricul scor de 5-0, jucătoare violoncelistul Gaspar Cassado ; Simfonia nr. 3 de Alberlc Mag-
le de . Ia Tricoul roşu, an 9.00 Piese corale; o,io Curs de nard; 0.10 Pagini simfonice de
trenate de Ga vrii Ka.postay, limba germană; 0.30 Buletin de mare popularitate; 0,53—1.00 Bu
letin de Silrl.
ştiri; 9.35 Solişti de muzică popu
merită felicitări totuşi pen
tru modul sportiv şi ambiţia
cu care şi-au apărat şansele, maximă Intre 27 şl 30 grade.
Vintul va sufla slab plnA In
aceasta în pofida faptului câ potrivit din est şl sud-est.
ele erau numai la a 8-a în
tîlnire de la înfiinţarea echi PENTRU URMĂTOARELE
2 ZILE
pei.
Desene de V. MIHAIIESCU IOAN VLAD PENTRU 24 ORE Vreme călduroasă, dar uşor
Vremea va (1 călduroasă, cu Instabilă, cu cerul temporar a-
cerul schimbător ziua $1 mal copcrlt 2lua şl variabil noap-
mult senin neeptea Izolat vor lea. Izolat vor cădea averse
cădea averse de ploaie, mai de ploaie Însoţite de descăr
ales dupâ-amiaza. însoţite de cări electrice vintul va su
1 dcseiircAri electrice. Tempera da slab din vest. Temperatu
5 tura minimă va fi cuprinsă ra staţionară la început, apoi
In scădere uşoară.
Intro n sl 14 grade, iar cea