Page 47 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 47
” 'V----— —— t----- i r . " — r— T ■ ■" ■■
DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 137 JOI 15 IULIE 1971
NMQCnOD --- V . u »-♦r r
a
17.30 Emisiune In Umbli ma
ghiara :
18.30 La volan. Emisiune pen morci şi 2 autocamioane Es
tru condurAtorli auto;
te dc evidenţiat strădania în
18,50 Timn şi anotimp In agvl- muncă n cooperatorilor Mâ-
Telegrame adresate Comitetului Central ai 10.15 Publicitate; rioara Crişan, Lucian Benţa,
cultură:
Petru Dâlşan, Ioan Filip. Vic
19.20 1 0O1 de seri i miaza zilei de 12 iulie. Din toria Roman, losif Ianc, Kc-
lcnien Karoi, Victor Filimon,
discuţiile purtate cu tovară
19.30 Telejurnalul de searâ. şul Ioan Filip. primarul co care lucrează pe combine,
de fontă, oţel şl laminate. Cu Colectlvul de muncitori, Ceauşescu, pentru orientarea la nivelul realizărilor deose Sport ; munei, mecanizatori şi co Hcnko Eva şi Mărioara Mă
aceeaşi ardoare ne vom stră tehnicieni şi ingineri de la şi impulmonarea întregii bite obţinute în toate dome [ 2fU0 15 mlnuic despre sAnftta operatori. am desprins faptul runt. delegate dc batoză,
dui să aplicăm în viaţă re Exploatarea minieră Lupeni, munci ideologice desfăşurate niile vieţii şi activităţii noas tea tiv.: că munca sc desfăşoară în Ioan Mureşan, Ionel Filimon.
centele măsuri, convinşi că in frunte cu comuniştii, a lu în masa cea mai largă a fău tre. In această uzină cente 20,25 Dinamkn norietAill roma bune condiţiuni. Din cele Costel Rusu. Alexandru So-
astfel vom consolida şi mai At la cunoştinţă cu deplină ritorilor societăţii socialiste nară, siderurgişlii — îndru neşti- Sm'UU»mul şl va 2fl5 ha se recoltaseră 35. Pro eotan, Filimon Petru, losif
Ideologiei burgheze, a tendin mult tuccesele economice şl satisfacţie de propunerile fă multilateral dezvoltate, pen maţi de organele şi organiza loarea uman*; ducţia medie este în jur de Lobonţ, Gheorghe Jeler. Itio-
ţelor idealiste şi retrograde. vom aporl avîntul creator al cute de dumneavoastră, iubi tru formarea unui profil mo ţiile de partid — au obţinut 3 000 kg la ha. Avem anul a chente Oana, Petru Jurj. Vic
Alâturi de întregul nostru fiecărui comunist, al fiecărui te tovarăşe Ceauşescu, şi a ral sănătos întregii noastre tn primul semestru al acestui 21,00 Antologia umorului. Schi cesta o producţie dc giîu tor Ciolna, comunişti, utceişll
te de 1. L. CaragUle;
popor, comuniştii, toţi oame om al muncii. probate de Comitetul Execu naţiuni. an succese însemnate reali- cum nu s-a mai întilnît. Oa şi fără de partid, care mun
nii muncii din municipiul Hu Ne angajăm, mult stimate tiv al CC, al P C R , pentru Propunerile de măsuri con zînd la producţia globală o 21.30 Cadran International; meni în vîrstâ dm sat — ne cesc la transport.
nedoara vă mulţumesc din tovarăşe secretar general, să îmbunătăţirea activităţii poli- firmă încă o dată perseveren depăşire de 5,31 la sută. Ia 22.15 Interpretul sApClmtnll 1 relala primarul — spun că La C.A.P. din Simeria lu
inimă, tovarăşe N l c o l a e muncim cu şi mai multă dă tîco-ldeologiee, de eduoare ţa marxist-leninistâ a condu producţia marfă de 5.IR la Constanta CImpeanu» ei nu-şi amintesc să se fi crează la recoltat mecaniza
Ceauşescu, pentru spiritul de ruire şi perseverenţă, 6â fini morxist-leninistâ a membrilor cerii partidului nostru şi con sutâ, la producţia niarfâ vln- 22,10 Tclejurnalvil de noapte. obţinut cîndva o asemenea torii Cornel Andrişoi, Ioan
înaltă responsabilitate faţă de fermi şi exigenţi in munca de partid, a tuturor oameni stituie pentru organizaţiile duîă şl încasată de 3.P la su producţie. Sint tarlale de Ganca, Pavel Vincrean, Mar
destinele poporului, pentru de educaţie comunistă a tu lor muncii. Alături de comu noastre de partid, pentru ac tâ, iar la productivitatea, pe care sc vor obţine şi peste cel Ciorcotina, iar Ia balotat
grija ce o purtaţi pentru edu turor membrilor de partid, niştii din întreaga ţară ne tivitatea organizaţiilor de ti muncii de 4 500 lei pe sala L 4 000 de kilograme la hectar, IOAn Gorea şi Vnsile Bene.
riat. Totodată, s-au înregis
carea sănătoasă a Întregii na să Îmbunătăţim calitativ ac manifestăm întreaga noastră neret şi sindicat, pentru fie trat mai mult de 2,ă milioa Aici s-au balotat şi transpor Din cele 170 ha cultivate cu
ţiuni, pentru modul creator tivitatea polltlco-ldeologicâ adeziune faţă de acest im care dintre noi un preţios do ne Ici beneficii pesle plan. tat paiele de pc 00 ha care «rîu. aici s-au recoltat 3fl ha.
In care daţi viaţă principiilor desfăşurată In rîndul tinere portant document de partid, cument care ne va călăuzi în Aceste rezultate sînt dovada Pe tarlalele recoltate pînâ a
nemuritoare ale marxism-le- tului, să ne perfecţionăm sti el reprezentînd un cuprinzâ- Activitatea oe o desfăşurăm grăitoare că întregul nostru au fost cultivole cu orz. s-au cum s-au obţinut producţii
ninismului. lul şi metodele de muncă tor program ştiinţific de e pentru ridicarea conştiinţei colectiv aplică cu fermitate făcut arături pe 40 ha şi s-au de 3 500-4 200 kg grîu la hec
Insâmînţat cu porumb fura
Oamenii muncii din între Sîntem convinşi că prin a ducare comunistă şi cetăţe comuniste a maselor *de oa politica partidului, apreciin jer 22 ha. tar.
prinderile economice ale mu ceasta ne vom aduce o con nească a întregului popor în meni al muncii la nivelul re d-o ca pe propria sa politică. DEVA: O floare «l tîol grA- Munca — ne spunea prima Avem peste tot producţii
nicipiului nostru, îndrumaţi tribuţie directă la întărirea actuala etApâ de desâvîrşire alizărilor remarcabile obţi Considerăm că aplicarea dlnarl — seriile I-1I („Patria1*!; rul comunei — este organi bune. Trebuie să folosim deci
de organele şl organizaţiile de roltsîui conducător a! parti a construcţiei socialiste în pa nute în toate sectoarele vie măsurilor propuse de dum Ultimul mohican („Aria"): SI- zată bine şi se desfăşoară toate forţele şi mijloacele de
MERIA:
deosebită
O pArerc
partid, au confirmat hotârîrea dului, la creşterea prestigiu tria noastră. Acest document ţii noastre sociale. Clarviziu neavoastră şi aprobate de Co („Mureşul"!! HUNEDOARA: Intr-un ritm susţinut peste care dispunem pentru ca toa
BAtAlla de pe Neretva — se
lor de a da viaţă politicii lui şl autorităţii sale în rîn- este încă o expresie vie a nea ştiinţifică realistă ce ca mitetul Executiv el Comite riile I-H („Siderurglstul- ! t CA- tot. La transportul recoltei tă recolta aceasta bogată să a-
partidului prin însemnate de durlle întregului popor. Co racterizează măsurile propuse tului Central al partidului, LAXs ZboarA cocorii („11 iu se folosesc 10 atelaje, 3 re jungâ neîntîrziat în hambare,
păşiri de plan la extracţia de mitetul municipal Hunedoara grijii partidului, a dumnea exprimă pe deplin dorlnţA principiile expuse în recenta nie"); GHEI.Art: fnfrfngerea
minereu de fier, la producţia al P.C.R. voastră personal tovarăşe clasei muncitoare, a mineri cuvintare rostită Ia consfă Iul Alexandru ccl Mare („Mi
nerul") ;
PETROŞANI : Esop
lor din exploatarea noastră, tuirea de lucru a activului („7 Noiembrie"); Cealkovskl
de a-şi forma orizontul po de partid din domeniul ideo — seriile K-If („Republica"); Şcoala de şoferi profesionişti lila
LUPENI: Preţul puterii („Cul
logiei şi al activităţii politi
litic. ideologic şi cultural din
IN SCOLI, SA UN CLIMAT PROPIC opei^e inspirate din eroismul ce şi cultural-cducative vor tura!"); LONEA: Ultima re a n g a j e a z a
Căsătorie
licvă
(„Minerul") ;
consolida şi mai mult succe
In stil grec (,.7 Noiembrie");
poporului nostru, din reali
tăţile construcţiei socialiste, sele economice, vor spori a- ANINOASA : Ierburi amare @ INSTRUCTORI pret. conducere cu o
PAROŞENI :
(„Muncitoresc");
din perspectiva luminoasă pe vîntul creator al comunişti Klng-Kong evadează („Ener-
gla"); PETRiLA: Corabia ne
care ne-o oferă făurirea so lor, vor dezvolta contribuţia bunilor — seriile M l („Mun* vechime de 5 ani şofer, minim, 7 cl. ele
cialismului, a comunismului. fiecăruia dintre noi la înfăp elioresc*’) ; VULCAN: Secretul mentare şi posesor al permisului de con
tuirea măreţelor sarcini a din Santa Vlttorla („Muncito
Ne angajăm în faţa con doptate de cel de-al X-lea resc"); URICANi: Poveştile
ducerii partidului şl sta plltculul Blmho („7 Noiem ducere.
Ecool recentelor propu cabll dispreţ faţă de munca tic care să oglindească rea Congres al partidului nostru. brie"); ORAŞTlE: HaldudI Iul
neri făcute de secretarul ge fizică. Consfătuirile cadrelor lizările poporului român în tului nostru, faţă de dum Ne Angajăm, mult Iubite Şaptccal („Flacăra")? GEOA- © PROFESORI CIRCULAŢIE
neral al partidului, tovarăşul didactice au pus in evidenţă făptuite în anii socialismului, neavoastră scumpe tovarăşe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, GIU-BAl: Po luciul ghctll 1 ® PROFESORI CONDUCERE AUTO
h a ţ e g : Călugăriţa din Mon-
Nicolae Ceauşescu, pentru îm şl alte aspecte negative exis politica externă JustA o parti Ceauşescu, că vom depune să folosim cu mai multă e- za („Popular"); BRAD: Zes-
bunătăţirea activităţii politi- tente în procesul educativ- dului şi statului, munca avîn- toate eforturile şi priceperea ficHcitate toate formele de e- t.rea domnitei Ralu (,.S(e«ua | © 2 MAIŞTRI PRACTICA ATELIER
Ar-
roşie") ; GURAJ3ARZA:
co-ideologlce, de educare mar- formaţional al tinerel gene tatâ pe care o desfăşoară oa noastră pentru traducerea In duenre politică a oamenilor rnando ;l Calul alb („Mine- ţ © 2 MECANICI AUTO
xist-lenlnistâ a membrilor de raţi! precum şl unele cauze menii muncii, făuritorii bu viaţă a acestui important do muneîî din uzina noastră, să rul"); ILtA: TrlptA verificare I
partid, a tuturor oamenilor care le-eti generat. Fără în nurilor materiale In diverse cument în aşa fel îneît forme ne îmbunătăţim stilul şi me („Lumina"). © 1 ELECTRICIAN FORŢA.
muncii vizează ample şi cu doială, acestea au fost gene sectoare de activitate). In a le de influenţare politică în todele de muncă în Activita Salarizarea şi condiţiile de angajare
tea ce o desfăşurăm, convinşi
rîndul minerilor să fie cît
prinzătoare măsuri menite să rate In primul rînd din cau celaşi timp, se va organiza mal multiple, iar îmbunătă fiind că prin Aceasta ne adu
creeze şi pentru instituţiile za unei slabe preocupări ma mai eficient şi util timpul li cem contribuţia directă la conf. H.C.M. 2 841/1%9, anua] se acordă '
de invâţâmînt climatul cel nifestate de către profesori, ber al elevilor, prin diversi ţirea stilului şi metodelor fo creşterea rolului conducător LiiGA PUBLICITATE I concedii de odihnă 62 de zile. g
mal propice dezvoltării con pedagogi, conducerile şcolilor, ficarea activităţii lor educa losite în activitatea noastră al partidului, a prestigiului
politică să se reflecte în rea
ştiinţei socialiste, formării familie. La «evitarea lor. o ţionale In cercurile de elevi, si autorităţii sale în rîndul VlND CONVENABIL OPEL I © SE PRIMESC ELEVI pentru a urma
multilaterale a personalităţii contribuţie însemnată şi-ar fi intensificarea acţiunilor de lizarea şi depăşirea sarcini întregului nostru popor. Co RECORD 1700 — Informai!) te- [ cursurile Şcolii de şoferi profesionişti Ilia, î
lefon 12276 Deva.
lor de plan stabilite prin do
umane. putut aduce şi Inspectoratul muncă voluntar-pAtrioticâ pe cumentele celui de-a] X-lea mitetul de partid de la Uzi
Anul şcolar încheiat mar şcolar Judeţean care nu n şantiere şi tn agricultură, o Congres al Partidului Comu na „Victoria" Câlan VIND MOTOCICLETA CU A* începînd cu data de 1 septembrie 1971.
chează căutări de soluţii pen manifestat destulă combativi mal strînsâ legătură Intre nist Român Colectivul Ex TAŞ BMW, 350 era cuhl, Deva, Informaţii la secretariatul şcolii.
tru noi perfecţionări in me tate, operativitate şi fermita şcoală şi familie cît şi o rod ploatării miniere Lupeni. 'k Horla, 132.
★
todologia didactică, în munca te In luarea unor decizii ca nică colaborare cu organiza Ridicarea nivelului muncii VIND MAŞINA ZINOHER,
de formare a tineretului pen re să prevină asemenea acte ★ politico-ideologice şi cultural- CIZMĂRIE, Orâştle. Eroilor, M
tru viaţă, probleme care 6-au sau eâ le curme din faşă pe ţiile de tineret, sub conduce Cei peste 1 600 de comu educative a membrilor de (lingă stadion).
partid, a tuturor
oamenilor
rea organizaţilor de partid.
găsit reflectate în recentele cele apărute. In cadrul disciplinelor 60ci- nişti, împreună cu întregul muncii a constituit şi consti ☆ O.C.L. produse Industriale Deva
consfătuiri de lucru ale ca 'Programul de măsuri pro al-politlce, cadrele noastre di colectiv de slderurgîşti din tuie preocuparea de căpâtli a VlND SKODA 1000 MB, Deva.
drelor didactice privind ca pus de tovarăşul Nlcolae dactice vor milita şi mai Câlan, îşi manifestă adeziu conducerii partidului In sen telefon 11325.
★
racterul aplicativ al învâţâ- Ceauşescu pentru dezvoltarea mult .pentru formareA la e nea totală faţă de acest vast sul orientării activităţii de PIERDUT DOVADA NR. 4158 Se aduce la cunoştinţa populaţiei că în
momtul'ui, tematică izvorî*,lă, conştiinţei socialiste a oame levi a concepţiei clasei mun program multilateral, de e construcţie a societăţii socia ELIBERATA DE I R.IC. BRAD,
din Directivele partidului cu nilor muncii, pentru întări citoare despre lume şi socie ducare politico-ldeologică a liste în ţara noastră şi a for pentru cantitatea de 170 kg po perioada de vară se poate aproviziona cu
privire la continua perfecţio rea spiritului partinic, revo tate, Ii vor informa pe a întregului popor, considerîn- mări! omului de tip nou. rumb, Strttwt Aron. O declar cantităţile de combustibili necesare. De
nulă.
nare şi dezvoltare a învâţâ- luţionar al întregii activităţi riu-1 drept o necesitate obiec Propunerile prezentate de ♦
★
.
mîntului de ţoale gradele. politico-ideologice dLn patria ceştia prompt asupra situaţi tivă corespunzătoare etapei dumneavoastră, tovarăşe se VlND SKODA 1000 MB, foarte pozitele dc desfacere din judeţul Hune
In unele şcoli din judeţ au noastră oferă lucrătorilor din ei internaţionale actuale, cu actuale de dezvoltare a noii cretar general, au fost dezbă convenabil, două acumulatoare
avut insă loc şi o serie de Invâţâmînt un cadru larg, op poziţie activă a partidului şl orîndulrl socialiste, o creaţie tute şl apreciate de colectivul $1 2 vibrocherae oot, Hunedoara, doara dispun de stocuri însemnate de lem
telefon 1467.
abateri ale elevilor de la dis tim de valorificare a tuturor statului nostru privind destin politică elaborată în mod şti de muncă al Staţiunii experi ne de foc şi cărbuni, puţind satisface soli
*
.
ciplina şcolară, de la morala potenţelor existente In şcoli, derea internaţională şl stabi inţific de pe poziţiile princi mentale Geoagiu ca avînd o VlND SKODA 1000 MB şl
comunistă, abateri care nu deschide cîmp de acţiune pre lirea unui climat de înţelege pialităţii comuniste, ale mar- împortnnţâ deosebită în asi MAONETOFON PORTATIV TES citările în condiţii bune, evitîndu-se aglo
concordă cu ţinuta şi preo re şi colaborare Intre toate xism-leninlsrmihil. gurarea ridicării continue a LA — nia, etr. 23 August, 02,
cupările tinerilor studioşi Ast cis activităţii de educare a popoarele. Vor combate cu Comuniştii din uzina noas conştiinţei sociale şî moral- telefon i(B. merările din sezonul rece.
tinerei generaţii. In lumina
fel, la Deva, Hunedoara, Brad, acestor propuneri pentru noul toată fermitatea manifestări tră consideră măsurile a politice. în educarea în spi (140)
unii elevi nefiind suprave le străine concepţiei noastre. doptate drept o expresie a ritul muncii pline de abne
gheaţi îndeaproape de ca an şcolar vom avea In ve Împreună cu toate cadre grijii partidului, a dumnea gaţie, pentru întărirea spiri
drele didactice, de familie dere îmbunătăţirea muncii e le didactice din Judeţ, dăm o voastră personal, mult stimate tului partinic şi a combati
s-ou dedat la grave acte de ducative şi de pregătire polI- înaltă apreciere recentelor tovarăşe Nicolae Ceauşescu. vităţii revoluţionare a tutu
indisciplină, vehiculînd idei tlco-ideologicâ a elevilor, să propuneri privind dezvolta pentru orientarea muncii i- ror membrilor colectivului. Trustul de construcţii industriale
străine moralei moastre co sporim preocuparea cadrelor rea conştiinţei socialiste a deologîre şi educative desfă Măsurile adoptate se vor re
muniste, comportări condam didactice pentru promovarea oamenilor muncii, ele fiind o şurate în rîndul făurarilor flecta în activitatea noastră
nabile Pe de altă parte, exis şi înarmarea tineretului şco confirmare a drumului as noii societăţi, de o deosebită viitoare de cercetare ştiinţi Craiova (fost ISCM)
tă unii care afişează o ţi lar cu concepţia materialist- cendent ce-1 parcurge poporul însemnătate pentru formarea fică şt de Introducere a teh
nută exterioară cosmopolită dialecticâ despre lume şi via nostru, sub conducerea par . unui profil moral sănătos al nicii noi In unităţile agrico
ce frizează sobrietatea, decen ţă, pentru cultivarea tradi tidului, o treaptă calitativă In întrecii noastre naţiuni. Ele le socialiste Ne vom strădui Cu sediul în Craiova, strada Vasilc Con
să ridicăm pe o treaptă su
ţa şi respectul care caracte ţiilor revoluţionare ale clasei desfăşurarea şi stilul muncii vizează responsabilitatea ce perioară preocupările noastre
rizează marea masă a elevilor, muncitoare şi partidului, e politico-ideologice şi cultural- revine organizaţiilor de par ştiinţifice, să îmbinăm mun ta, nr. 4
tid. fiecărui comunist de a-si
sau sînt sub influenţa con ducarea patriotică şi moral- educative, impus de cerinţe însuşi învăţătura marxist-le- ca profesională cu cea polî- A N G A J E A Z A :
cepţiilor mistice. Aceas cetâţeneascâ, de pregătire le etapei actuale, de exigen ninistâ şî de a acţiona în spi tico-ideolocicâ. în aşa fel In
tă „modă vestimentară" prin muncă şi pentru mun ţele eticii mmal-polilice a so ritul ideilor noii noastre so cit introducerea noului In conform art. 11, litera a. din Legea nr 1/1H70 pentru
a fost preluată chiar din e că Acest lucru e posibil prin cietăţii noastre. cietăţi. Ele oglindesc încă o tehnică să contribuie şi la centrala trustului i
xemplul unor cadre didac îmbunătăţirea conţinutului te dată perseverenţa partidului ridicarea conştiinţei socialis — Ingineri >
-
tice S-a constatat cu diver matic al orelor de dirlgenţîe Prof. Emerit CORNEL STOICA noslru de a urma neabătut te a lucrătorilor din agricul — maiştri
se prilejuri că există elevi la (introducerea oît mai mul inspector general al calea ascendentă a ridicării tură Colectivul Staţiunii ex — tehnicieni
care se manifestă un inexpli- tor teme cu caracter patrio- Inspectoratului şcolar judeţean conştiinţei oamenilor muncii perimentale Genagîu. ca practică şl experienţă In producţie pentru diversf
funcţii tehnico-Inginereşti de execuţie şi conducere
io r “ -r .ti Salarizarea se va face conform prevederilor
H.C.M. nr. 217/1970 şi H.C.M. nr. 914/196(1 şl se asigură
locuinţă corespunzătoare în municipiul Craiova.
Doritorii se vor adresA la sediul trustului pînâ cel
mal tîr2lo la 31 august 1971 ; pentru Informaţii telefo
nice 15 704.
( 110)
-
De cîlva timp, cererea de iar după mai puţin de 24 de cineva. Absoarbe din umidi Am văzut şi cum se trans cat noi din fabrică am obţi Răspunsul e al gestionarei întreprinderea di
pîine nlbâ «' crescut In Deva ore îşi pierde aproape toate tate". „Nu te băga dumnea portă plinea pe banda rulan nut promisiuni ferme că se Paraschiva Nimii. Cum şi-a î
aproape la dublu. S-au re calităţile unei pîinl gustoase ! ta dacă nu ştii — riposta alt tă Pîine cu aspect frumos, va înălţa. putut face loc în mintea cuiva
profilat consumatorii .pe pli La livrarea ei în stare proas cineva. E bună făina de car rumenită, neeiobitâ, cădea In Nu corecţia minimă edusâ jdeea ca în loc sâ se organi gospodărie comunală şi
ne albă ? Plinea Intermediară pătă fabrica îşi dă concursul tofi în pline". capâtul benzii una pesle alia extracţiei de făină e de vină. zeze comerţul cu pîine, In
pe care o fabrică secţia din necesar, dar comerţul, de E bună, şi noi zicem că e de la prea mare distanţă, cio- E de vină inerţia care dom funcţie de cerere la toate
Deva a întreprinderii de pa cele mai multe ori, nu. Aces bună, dar cu condiţia să re bindu-se şi turlindu-se. La neşte în fabrică. Este supra centrele din municipiu, pli locativâ Căian
nificaţie a ajuns să nu se tea sînt datele problemei cu . zulte prin acest adaos o pli asta se mai adăuga şî „gri solicitată capacitatea ei. Or nea sâ fie înghesuită haotic
mai deosebească la culoare care am plecat în anchetă pe ne de calitate superioară. ja" cu care o aşezau lucră ganele judeţene de partid şi într-un singur magazin care
şi la gust de cea integrală urmele calităţi! plinii. De ce e plinea acră, de ce toarele în lădiţele navetă, de stat s-au străduit ca, în are ridicolul — de astă dată str. Furnalistului, nr. 25
nu e bine coaptă 7 Pentru că chiar sub ochii inginerului condiţiile grele ale anului — avantaj de a se afla în
La un moment dat toate argum entele la secţia de panificaţie din şef al întreprinderii, şefului centrul municipiului 7 Nu
a u „culoarea obiectiv" Deva ceea ce ar trebui să fie secţiei, maistrului de schimb trecut, Judeţul să obţină re putem crede decH că se ur ANGAJEAZA URGENT
şi
partiţii sporite de fâină
producţie organizată pe ba şi ai noştri. Cu o lună de le-a obţinut. La aceste stră măreşte deliberat, printr-o
— Ministerul a mărit ex râ la coacere. Am vrea să zele ştiinţei a rămas curat zile în urmă se constatase danii se cuvenea ca şi pro astfel de măsură sâ se dis- © UN PLANIFICATOR-şef birou plan
tracţia la făină şi de aceea se ştie că noi ne străduim meşteşug, iar uneori cîrpâ- că dacă lada în care cade ducătorii locali de pline sâ tragâ atenţia organelor Inte
iese plinea neagră — „parea- pentru a da populaţiei o pîi cealâ. Orice gospodină care plinea de pe bandă ar fi ri răspundă prin eforturi spo resate să pună rîndulalâ In organizarea muncii
zâ" întrebarea noastrâ tova ne de calitate superioară. face pîine în casă ştie că in dicată puţin mai sus, pîini- unele stări de fapt. La discu « CONDUCĂTORI AUTO cu vechime
răşul Ion Clonda, inginer şef Credem, tovarăşe Inginer timpul dospirii aluatul nu rite pentru ca populaţia sâ ţia respectivă a fost de faţă
la întreprinderea de panifi şef, dar ia Deva nu vi se trebuie să primească curent. le nus s-ar mai izbi în căde nu sufere lipsa produselor de şî tovarăşul Ion Mârgineanu, pentru transportul in comun ^
caţie. In afară de aceasta nu vede aporul strădaniilor. Ba, In fabrica de la Deva reci re eu furie una de alta, nu panificaţie. Au răspuns, au directorul O.C.L. alimentara
se pot face amestecuri de făi Judecind după situaţia dată, pientele eu aluat la dospit s-ar mai ciobi sau turti ,.U- luptat chiar pentru diversi Deva. ® ZIDARI. -
nă deoarece am depâşit con s-ar crede că sporul a scăzut stăteau în dreptul a două riaşa problemă" a supralnăl- ficarea gamei sortimentale,
sumurile In lunile trecute, nu la zero. Am dori însă să-i uşi prin care curentul circu ţării lăzii respective a ajuns dar au scăpat din vedere li — Ce are, tovarăşi, plinea Salarizarea se face conform H.C.M.
mai avem stocuri şl lucrăm lămurim mal bine pe cititorii la ca-n defileu. Aceasta în pînâ la mecanicul şef al în nul din principalii indicatori aceasta de nu poate fi mln- 914/1908.
cu făină dintr-un singur Iot. noştri, pe consumatorii pro 1 imp ee camera construită treprinderii... şi cînd am ple- ai producţiei lor — calitatea cată ? — riposta dînsul. Altă
Fabrica din Deva e supraso duselor de panificaţie Deva, special pentru dospire era o- dată am mtncat pîine mai ve
licitată. Se lucrează, In trei de ce mânîncâ plinea aşa cupntă cu recipiente goale UI maS d au „concursul" şl unit lucrator! che şi eram mulţumiţi. (1311
schimburi, peste 40 de sorti cum o mănîncâ 7 O „plimba — N-are nici o influenţă al com erţului Am mtneat, tovarăşe director, T v T K J t t î ă v i • ' ~rrZZÎ7?â7r~' '1
mente de produse. Natural, re*4 pe tot fluxul tehnologic curentul — se străduiesc să dar acum avem posibilitatea
se nasc variaţii mori de tem ne convingă inginera Doina Sîniem nevoiţi să cumpă taţi sâ creadă aceasta : nu s-o mîncâm mei proaspătă.
peratură la vetre şi, din a- ne convinge că mai toate ar Codreanu, şefa secţiei, şi frâ- răm de la magazin pîine ve se poate ajusta chiar aşa de De ce ţineţi sâ ne schimbăm
ceastâ cauză, produsele sufe- gumentele mînlâtorul Constantin Horită che deşi, cel puţin din arest la o zî la alta ! Sînt şi acolo gusturile, pretenţiile, cînd noi
De ce-i piinen ciobitâ la punct de vedere, producătorii oameni care produc în baza nl le-am format ca o conse
...Capfitâ ulterior „culoarea subiectiv" coajă, de ce-i turtită, de ce ne asigură că am putea mîn- unui plan. în funcţie de a cinţă firească a eforturilor
are crăpături adinei în coa ca numai pîine proaspătă. cărui realizare l.şi primesc noastre pentru mai bine 7
De ce e neagră plinea in n-are toate calităţile cerute jă, de ce are miezul neuni Iată cum comandă pîine la salariile I Consumăm de Ia o vreme
termediară ? Dacă s-au mă de STAS-uri ? form 7 fabrică magazinul AR, specia Dar sâ n-o luăm înainte cu pîine de slabă calitate la De f
rit extracţiile la făină s-au — Şliţi, trebuie să ne rea — Tot secretul plinii e frâ- lizai în desfacerea dc produ vorba. După vizita la fabri va. N-n fost întotdeauna aşa.
mărit cu un singur procent lizăm şi noi beneficiile pla mîntatui — spune şeful de se de panificaţie In 5 iulie că ne-am deplasat de urgen $i dacă am organizat anche
şi pentru toată ţara. Insă nificate. schimb Ion Alba. comanda 1 500 kg pîine inter tă la magazinul 6fl. Era marţi ta pe această temă, am fâ-
pîinca semi nu e neagră, ca Dc acord, tovarăşi de la Am văzul cne „secrete" se mediară şi în ziua următoa la ora 14.00 Sosise de mult cut-o pentru a arăta celor sîr. Rîndunicii, nr. 31a, telefon
cea de la Deva, nici la Arad întreprinderea de panificaţie, cunosc In fr.îmîntat. Ani vă re renunţa la întreaga canti pline proaspătă, dar în ma
nici la Craiova... Argumentul realizaţi-vă beneficiile, reali zul şi rolul modclomlui în tate comandată In 6 iulie ce gazin se vindea pline veche, răspunzători de îndreptarea
situaţiei unde trebuie acţio
cu făina cu exlracţie mârilâ zaţi şi peste plan dacă sc poa produsul finit. „N-nre niode- rca 1 200 kg şi apoi renun f ibrirală sîmbătâ noaptea. nat. Mai departe aşteptăm sâ 13327 Deva
c eurniâ găselniţă. le, dar pe seama strădaniilor iorul nici o vină dacă aspec ţa la 700 kg din comandă. In Un stoc dc 500 de kg de ast
Sc amcsiecâ în aluatul de proprii, nu pe seama rabatu tul interior al pînui nu e cel situaţii asemănătoare s-au a fel dc pîine avea magazinul. consemnăm răspunsuri şi ac Anunţa concursul pentru ocuparea postului
făină de grîu cocă din făină lui la calitate şi. în ultimă in cerut" — mai spunea Ion Al flat in zilele respective ma — De ce aveţi s1oc mare ţiune, în principal din partea de maistru de drumuri pentru Districtul de dru
de cartofi. Dnr şi aceasta c stanţă. pe seama buzunarului ba. Crâpălurile din vatră, u- gazinele 2lJ. 5. 65 Se crede de pline vcrlie ? Direcţiei judeţene dc indus
de culoare închisă şi nu sc consumatorului. ncori pe o adîncime de 1 cen probabil, pe undeva, prin co — Am primit dispoziţie de trie locală şi a Direcţiei co muri din comuna Vîrfurilt?, judeţul Arad, care vo
poale convinyc nimeni ca făi Era interesantă discuţia timetru şi jumătate, consta merţ. că se poate ajusta du la conducere ea orice s-ar în- merciale judeţene.
na aceasta va colora in alb care se purta în jurul mala tate prin sondaj dc noi la pă dorinţă capacitatea de tîmpla noi sâ avem pîine. avea loc in ziua de 20 iulie 1971. Concursul se
plinea semi xorului cu aluat din făină de prudurţia din schimbul dc Dacă cumva nu găsesc consu ION CIOCLEl va desfăşura conform H.C.M 375/1 iulie 19o0.
— Dc ce o folosiţi, tovarăşe cartofi : „şi-asta dăunează la noapte, or fi „opera" cocălo- producţie a unei fabrici. Să matorii la alte centre, sâ gă ION DUJA
inginer şef. la fabricaţie dacă prospeţimea plinii — spunea rilor 1 7 se ţtie pentru toţi cel ten- sească la noi. Inspector eomerciol 2>?JLIkT O « a t llKTrV-T