Page 49 - Drumul_socialismului_1971_07

w * .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA*

Scrisoarea prinţului

SufanuYong adresată

şefului guvernului de la

Vientiane

Noi incidente iordaniano-

palestiniene

Cadran, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5 138 VINERI 16 IULIE 1971 4 PA G IN I - 30 BANI
I
intnttniuurrrntfrt*trtttnnHrntnttnttni9M ttitiNttt* \

Organizaţii de partid din economie, din instituţii de stat, de artă şi cultură de pe cuprinsul
Şedinţa Comitetului Executiv

judeţului nostru îşi exprimă înalta preţuire, hotârîrea ferm i de a îndeplini amplul î P

al Comitetului Central al P.C.R.
program iniţiat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU

PENTRU ÎNTĂRIREA SPIRITULUI PARTINIC In ziua de 15 iulie 1971 a şi Artă. In îndeplinirea atri­ privire la pîala lucrărilor e­ listă ale poporului român cu

lupla popoarelor
pentru in­
pvut Ioc şedinţa lărgită a Co­
pentru mecanizarea agricultu­
îndrumare a activităţii cultu­
mitetului Executiv al C.C. al buţiilor sale de conducere şî xecutate <lc întreprinderile dependenta naţională. împo­
P.C.R., prezidată de tovară­ ral-educative, Comitetul dc rii în raport cu producţia ob­ triva colonialismului, a hotă-
rît instituirea
de
Fondului
ţinută de cooperativele agri­
ACTIVITATEA tarul general al Partidului Stat pentru Cultură şi Artă cole dc producţie, proiectul solidaritate şi sprijinire a
şul Nicolae Ceauşescu, secre­
va funcţiona ca organism de
mişcărilor dc eliberare naţio­
de hotărîrc privind acorda­
Comunist Român.
partid şi de stat, sub condu­
Au participat membri ai cerea nemijlocită a Comitetu­ rea de credite pc termen lung nală, a tinerelor state inde­
pendente, a ţărilor in curs de
membrilor cooperativelor
a­
Comitetului Central vechi mi­ lui Central al Partidului Co­ gricole de producţie şi pro­ dezvoltare, precum şi pen­
POLITICOTDEOLOGICĂ Şl EDUCATIVĂ litanţi ai partidului, miniştri munist Român Funcţia de ducătorilor cu gospodărie in­ tru ajutorarea populaţiei din
preşedinte al Comitetului de
şi şefi ai unor instituţii cen­
unelc ţări în cazul unor cala­
dividuală. precum şi indica­
Stat pentru Cultură şi Artă
trale. Comitetul Executiv
a
torii tchnico-econoinici ai u­
ascultat raportul tovarăşului va fi îndeplinită de un secre­ nor lucrări de investiţii pre­ mităţi naturale. Acest fond
sc va realiza prin contribuţia
Gheorghe Rădulescu, repre­ tar al C.C al P.C.R. văzute în planul cincinal. statului, a organizaţiilor so­
zentantul Republicii Socia­ Preşedintele Comitetului de Pornind dc la necesitatea cialiste şi obşteşti, precum şl
Noi telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu liste România la C.A.E.R.. cu Stat pentru Cultură şi Artă inlăririi relaţiilor dc priete­ prin contribuţia benevolă a
activitatea
coordona şi
va
privire la activitatea desfă­
cetăţenilor.
şurată în cadrul Consiliului Comitetului de Radiodifuziu­ nie între poporul român şi Comitetul Executiv a hotă-
popoarele altor ţări, şi tinind
dc Ajutor Economic Reciproc ne şi Televiziune. seama că într-o seric dc ţâri rît eliberarea tovarăşului Ilie
şi a adoptat hotăriri cores­ Comitetul Executiv a de­ s-au format asociaţii şi co­ Rădulescu din funcţia de şef
Măsurile iniţiate de secretarul general al partidului nos­ din unităţile economice, din instituţiile de artă şi cultură punzătoare în legătură cu semnat în funcţia de preşe­ mitete de prietenie cu po­ ai Secţiei Propagandă a C C.
tru, ampla sa expunere prezentată (a consfătuirea dc lucru ale judeţului. participarea Republicii Socia­ dinte al Comitetului dc Stat porul român. Comitelui Exe­ al P.C.R,, uimind să primeas­
a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activită­ Ele exprimă hotărirea comuniştilor, a colectivelor de liste România la dezvoltarea pentru Cultură şi Artă, mem­ cutiv a holărît înfiinţarea dc că alte însărcinări şi a numit
ţii politice şi cultural-educative suscită un viu interes in muncă, a artiştilor, cadrelor didactico şi juriştilor de a tra­ colaborării cu ţările socialiste bru al guvernului, pe tovară­ asociaţii de prietenie. cu po­ în această funcţie pe tova­
rindul oamenilor muncit din judeţul nostru Aprobarea una­ duce în forme concrete in viată indicaţiile secretarului ge­ membre ale C.A.E.R. şul Dumitru Popescu, mem­ poarele ţărilor în care func­ răşul Miu Dobrescu — mem­
nimă a măsurilor adoptate de Comitetul Executiv al C.C. neral, de a promova in întreaga lor activitate de educare a In cadrul aplicării hotărî- bru al Comitetului Executiv, ţionează asociaţii similare dc bru supleant al Comitetului
al P.C.R., a ideilor pătrunse de înaltă principialitate partini­ ccilor ce muncesc în mine sau pe şantiere, prin forme mul­ rilor de întărire a muncii po- secretar al C.C. al P.C.R. prietenie cu Republica Socia­ Execuliv al C.C. al P.C.R.
că, de clarviziune şi realism cuprinse în recenta expunerea tiple de propagandă, ori de pe scenele toatrelor, spiritul litico-idenlogice şî cultural- Comitetele judeţene pentru listă România. Tovarăşul Ion Iliescu a ru­
secretarului general al partidului îşi găseşte expresii în cal­ înaltei principialităţi partinice, combativitatea revoluţionară educative, Comitetul Executiv cultură şi artă vor funcţiona Comitelui Executiv, tinind gat Comitelui Execuliv să-l
de telegrame adresate Comitetului Central al partidului, to­ pentru formarea profilului moral sănătos al întregii noastre a dezbătut şi aprobat propu­ sub conducerea directă a co­ seama de o scrie de cereri elibereze din funcţia de se­
varăşului Nicolae Ceauşescu de către organizaţiile de partid naţiuni socialiste. nerile privind mai buna or­ mitetelor Judeţene de partid. primite din diferite ţări şi cretar a) Comitetului Central
ganizare a activităţii Comite­ Comitetul Executiv a apro­ dind expresie sentimentelor şi să-i creeze condiţii pentru
tului dc Stat pentru Cultură bat proiectul de hotărîrc cu de solidaritate internaţiona- a lucra la un organ judeţean
de partid, în vederea com­
Am studiat cu deosebit in­ tate. Aceste documente de o ex­ comitetul dc direcţie al în ­ pletării experienţei sale de
teres propunerile dumnea­ Minerii noştri, sub condu­ cepţională însemnătate re­ treprinderii miniere Barza. muncă. Comitetul Executiv n
voastră, stimate tovarăşe cerea organizaţiilor de par­ prezintă o nouă expresie, ca ★ satisfăcut această cerere şi a
Ceauşesou, materialele pu­ tid, au obţinut in primul se­ a ti tea care le-au precedat, a Colectivele de muncitori, supus-o spre aprobare Comi­
blicate pe marginea consfă­ mestru din acest an succese grijii partidului nostru pen­ ingineri şi tehnicieni, toţi sa­ tetului Central, care a liotă-
tuirii de lucru a activului de însemnate realizind produc­ tru masele largi de oameni ai lariaţii Trustului de con­ Condiţii tot mai bune de muncă şi viaţă pe şantiere rît eliberarea tovarăşului Ion
partid din domeniul ideologi­ ţia m arfă'în proporţie de muncii. Sîntem hotârîţi să or­ strucţii • Hunedoara-Deva. în Iliescu din funcţia de secre­
ei şi al activităţii politice şi 115,1 la sută. Considerăm că ganizăm şi sâ desfăşurăm în­ frunte cu comuniştii, au luat tar al C.C. al P.C.R.
cultural-educative. Ele con­ aceste realizări constituie do­ treaga noastră activitate po- cunoştinţă cu profundă satis­ Datorilă grijii pe care partidul şi sta­ La loturile mai mari unde sc lucrează
stituie expresia înaitei răs­ vada faptului că toţi cei ce litico-ideologicâ şi educativă facţie de conţinutul propune­ tul nostru o poartă tuturor oamenilor la modernizarea unor şosele naţionale,
punderi cu care conducerea muncesc în cadrul unităţii in aşa fel incit sâ traducem rilor făcute de dumneavoas­ muncii, constructorii se bucură de condi­ s-au amenajat şi dat anul acesta în folo­ CRONICII
partidului nostru abordează noastre, în frunte cu comu­ în viaţă întocmai , măsurile tră, iubite tovarăşe Nicolae ţii tot mai bune dc muncă şi de viaţa sinţă trei tabere unde pot fi cazaţi peste
probleme fundamentale ale niştii, aplică neabătut politi­ stabilite, contribuind astfel Ceauşescu. pentru~îmbunâtăţi- Colectivul şantierului de construcţii de 900 de muncitori în dormitoare comune Prin decret al Consiliului
dezvoltării conştiinţei socia­ ca înţeleaptă a partidului, po­ cu puterile noastre Ia edi­ drumuri şi poduri din Deva şi-a mutai şi în barăci compartimentate pcnlru fa­ de Stat al Republicii Socia­
liste în etapa actuală a con­ litică pc care o consideră ficarea societăţii socialiste pe de cu rin d sediul într-o construcţie nouă milişti. In fiecare din aceste tabore exis­ liste România tovarăşul Pom-
strucţiei societăţii noastre so­ drept propria lor convinge­ pâmîntul scumpei noastre pa­ cu spaţii corespunzătoare. S-a construit piliu Maeovei se eliberează^
ţC a o tin u o f in p o g 0 : 2 d in acest scop, în cartierul Gojdu, din tă cantină, chioşc alimentar şi iluminai
cialiste multilateral dezvol­ re. trii. Comitetul de partid şi din funcţia de preşedinte al
fonduri de organizare de şantier, un electric. Comitetului de Stat pentru
bloc cu 20 de încăperi care oferă salaria­ Pînâ la finele anului vor mai fi puse Cultură şi Artă, primind alte
ţilor condiţii optime dc lucru. Tot aici însărcinări.
s-a amenajat un club al constructorilor la dispoziţia constructorilor de drumuri Prin acelaşi decret, tovară­
Să înlăturăm din întreaga Mulţunvre adincă, adeziune deplină Au fost construite de asemenea adăpos­ din cadrul acestui şantier alte două tabe­ şul Dumitru Popescu se nu­
turi pentru utilaje, un atelier mecanic re cu o capacitate de cazare de cîtc 5(10 meşte în funcţia de preşedin­
Lucrez de mai bine de 30 vului de partid şi din do­ şi alte anexe. locuri. te al Comitetului de Stat pen­
activitate tot ce este străin de ani ca frezor, ani mulţi meniul ideologiei şi al ac­ tru Cultură şi Artă.
la Uzina mecanică din Cu-
tivităţii politice şi cultural-
gir, apoi la atelierul meca­ educative constituie docu­
mente de o însemnătate ex­
spiritului partinic, muncitoresc nic de la E.M. Deva. Am cepţională. un program vast
cunoscut munca şi ţara
şi
înainte de Eliberare Şi în de acţiuni pentru realizarea în toate unităţile agricole socialiste
Inima şi cugetul, gindul rilor, fiecărui om al muncii anii grei, de reconstrucţie, unui puternic avint al în­
şi fapta mă îndeamnă sâ a­ care se dăruieşte,, trup şi şi acum, în vremurile de tregii vieţi a poporului nos­
duc, aşa cum face astăzi în­ suflet cauzei partidului, în­ progres şi realizări, pe care tru.
tregul popor, prinosul de floririi patriei. nici nu le-am visat măcar Pentru noi. muncitorii,
dragoste neţărmurită şi a- îmi exprim întreaga mea cu 30 de ani in urmă, cînd toate aceste masuri consti­ forţă mecanică, coasele si secerile să fie
dîncâ recunoştinţă partidu­ stimă, admiraţia şi adeziu­ mă angajasem prima dală tuie un prilej de adincă
lui nostru comunist. mult nea pentru modul răspicat, ca muncitor. Am trăit zile­ bucurie fiindcă ne dăm sea­ f 1 t
iubitului nostru conducător, principial, cu adevărat co­ le de bucurie cînd s-a aprins ma ce importanţă deosebită
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, munist, jn care secretarul becul electric, cind tot mai au ele în dezvoltarea con­
pentru minunata sa acţiune general pune în faţa mem­ multe drumuri au fost as­ ştiinţei socialiste înaintate
partinică, revoluţionară, de brilor partidului, a între­ faltate, cînd ţara şi-a schim­ a tuturor cetăţenilor in con­ folosite cu randament maxim la seceris
mare gînditor şi luptător gii naţiuni sarcina de a mi­ bat faţa. In toate ne-a con­ cepţia despre muncă şi via­
marxist-leninist, pentru e­ lita cu fermitate pentru ri­ dus partidul. Unii însă au ţă şi. prin urmare, in în­
ducarea comunistă a tutu­ dicarea conştiinţei politice, uitat greutăţile prin care treaga activitate de constru­
ror oamenilor muncii din a educaţiei comuniste a tu­ am trecut, eforturile depu­ ire a societăţii socialiste mărul comunei — orzul a fost seara. Este adevărat că aici încerca sâ se între în lanuri
Jn acţiunea de strîngere a
patria noastră. Propunerile turor. încerc o mare mul­ se de clasa muncitoare În­ mulţii a tern 1 dezvoltate — recoltei de grîu trebuie sâ recoltat de pe întreaga supra­ nu sînt de recoltat decît 44 şi cu combinele. Nu s-a pu­
prezentate, ampla şi nepre­ ţumire sufletească vâzind drumată de partid în reali­ obiectiv major trasat de fie folosite din plin toate faţă de 135 ha, au fost arate ha cu grîu. Aceasta însă nu tut însă din cauza ploii. Din
ţuita expunere a secretaru­ cu cită consecvenţă ne ce­ zarea societăţii noastre de Congresul al X-Iea al par­ mijloacele mecanice, coasele 75 ha şi s-au însâmînţat cu înseamnă că munca nu poate suprafaţa de 315 ha cu grîu
lui general al partidului au re secretarul general sâ in­ astăzi. Alţii, tinerii, nici nu tidului nostru. Era necesa­ şi secerile, întreaga forţă u­ porumb furajer 56 ha. La fi mai bine organizată pen­ cit au cooperativele din O­
şi asupra mea ca membru troducem în întreaga noas­ le-au cunoscut. Dar toţi tre­ ră o revizuire a muncii de mană, „Nici o zi pierdută, grîu, unde secerişul se află tru ca lucrările sâ fie termi­ haba, Fintoag, Holdea, Teiu
de partid şi ca muncitor o tră activitate spiritul de buie sâ le ştie. să le cu­ educaţie. Mă gîndesc mai nici un bob risipit. întreaga acum în toi, s-au recoltat me­ nate cît mai repede şi com­ şi Lăsau s-au recoltat me­
inrîurire puternică, mi-au partid al clasei muncitoare, noască pentru ca sâ poată mult la tineri. Avem mulţi producţie de cereale să ajun­ canic şi manual 222 ha din binele sâ poată fi deplasate canic şi manual 120 ha. La
umplut inimp de bucurie, combativitatea şi fermitatea preţui cum trebuie România băieţi aici la atelier — am gă neîntîrziat in hambare" totalul de 614. Cum se pre­ la unităţile care au suprafe­ noi în cooperative — ne spu­
de azi. Măsurile de îmbu­
şi eu un băiat — îi întil-
pentru că am văzut încă o muncitorească. Ca unul din* nătăţire a activităţii politi- nim peste tot. Mulţi începu- trebuie sâ fie deviza ţărani­ zintă lucrurile la faţa locu­ ţe mari cu grîu. nea tovarăşul Cornel Crişan,
primarul comunei — munca
La C.A.P. Bretea Mureşa-
lui ? In discuţia pe care am
lor cooperatori, a mecaniza­
dată limpede ca lumina zi­ co-ideologice şi cultural-e­ torilor, a tuturor acelora ca­ purtat-o cu tovarăşii Traian nâ, altă unitate cooperatistă de recoltare merge bine. Sînt
lei, grija fără margini pe ducative, expunerea tovară­ re muncesc pe ogoare. Iorgovan, secretarul organi­ din cadrul comunei Ilia, se însă şi unele excepţii. La O­
care tovarăşul Ceauşescu şului Nicolae Ceauşescu la In cele patru cooperative zaţiei de partid, Eugen Iuga, lucrează zilnic la seceriş cu haba, de pildă, în loc sâ fie
(C ontlnuore in p a g . a 2*a) (Continuare (n pag. a *2*a) preşedinte, Sergiu Beneţchi, patru combine şi 25 de co­ pe cîmp, acolo unde se lucra
ne-o poartă nouă muncito­ consfătuirea de lucru a acti­ din comuna Ilia — ne relata inginer şef. Traian Dan, şe­ saşi. Noi — a ţinut sâ ne in­ In seceriş, inginerul coope­
tovarăşul Teodor Vasiu, pri- ful secţiei de mecanizare, la formeze tovarăşul Petru Pu­ rativei, Lucian Albu, juca şah
C A.P, Brîznic, ne-am infor­ ia, inginerul şef «ni coopera­ cu Ion Haţegnn, şeful secţiei
mat asupra modului cum a tivei — am recoltat griul de de mecanizare. L-am infor­
fost organizată şi se desfă­ pe 40 ha cu combinele, iar mat pe primar şi dînsul spu­
şoară munca de recoltare in de pe 45 ha manual din 194 nea că intr-adevăr inginerul
in te n sifică m p r e o c u p a r e a p en tru această unitate. Folosim la ha cîte are cooperativa din această unitate nu-şi prea
noastră. Mecanizatorii Nico­
vede de treburi.
recoltat — ne-au spus inter­
Cine însă
locutorii — două combine şi lae Petrusa, Visalon Popovici, trebuie sâ-1 controleze şi sâ-l
forţa manuală. Jumătate din Cornel Ungur, Ioan Ciugu- tragă la răspundere, pentru
cele 15 ha cu orz au fost re­ dean, la recoltat, Achim Câr- a-şi vedea de treburi, dacă
Dezvoltarea bazei de materii prime, v a lo rifi­ coltate cu coasele. Acum tre­ mâzan, la balotat, precum şî nu consiliul popular comu­
ierăm ultimele stoguri de orz.
cooperatorii de pe combine,
nal 7 Orice învăţ are şi dez­
In curtea cooperativei mun­ Luereţin Popa, Petru Ursa, văţ. $i inginerul poate fi de­
ca la batoza de treier se des­ Avram Gabor, Ana Hui, Mar­ terminai sâ se ocupe cu răs­
carea superioară ş i e f făşura din plin. Aici lucrau gareta Munteanu, Verghelia pundere de treburile coope­
co­
Remus Josan, tractorist, Fiii-
Stânilâ, Floarea Vasiu,
rativei.
mon Goţ şi Ion Ciosa, băgă­
Costa,
Tovarăşul
Adrian
muncesc cu
multă hărnicie.
tori, Vnleria Josan lui Ion, munişti şi fârâ de partid, primarul comunei Dobra, cu
Maria Goandâ, Victoria Ior­ Asemenea lor lucrează şi Si-
In ansamblul dezvoltării e­ de materii prime şi materia­ gătire a zonelor mineralizate anual, pentro a asigura pro­ ceen de a gospodări cît mai govan. Dănilâ Deon2i, Maria mion Sonoc, Moise Mane, care am discutat despre mer­
conomiei naţionale, industriei le. In acest sens un rol în­ deja descoperite în cincina­ movarea de noi rezerve în bine fiecare zonă de minereu Poienar, Floarea Traian, ali­ Petru Oana, Ioan Deac, Mi- sul campaniei de recoltare,
miniere îi revine ca sarcină semnat îi revine şi Centralei lul precedent şi care au în­ categorii superioare. De ase­ din extracţia curentă. In a­ mentatori. iar la şira de paie ron Cerna, David Pârâu, Pe­ ne spunea câ aceasta nu ri­
principală de a asigura în- minereurilor neferoase De­ corporat în ele importante menea, o atenţie deosebită cest sens trebuie să-şi adu­ Filimon Goţ Iui Iosif. Ioni­ tru Popa, oameni în vîrstâ, dică probleme deosebite şi
tr-o măsură mai mare Şi ou va care prin unităţile subor­ rezerve ‘de minereuri comple­ trebuie acordată reducerii că un aport substanţial toţi că Josan, Mircea şi Emanoil şi şoferul David Popa, la ritmul de muncă este bun in
toate cooperativele:
Lâpuş-
un grad sporit de eficientă donate acţionează în perma­ xe şi auro-argîntifere. Chiar pierderilor ce se produc în cei care lucrează în minerit, Got transportul cerealelor şi pa­ nie, Dobra, Roşcani şî Rădu-
nevoile de metale ale eco­ nenţă pentru traducerea în în acest an, paralel cu măsu­ cursul exploatării, ntit în ve­ cunoscînd că fiecare bulgăre S-a început şî recoltatul ielor. Aici s-au balotat si leşti. Peste tot sc folosesc la
nomiei, prin valorificarea im­ fapt a acestor prevederi. Ast­ rile luate in vederea spori­ trele abatajelor, cît şi în pî- de minereu ce este extras în griului. Mecanizatorii Ion transportat paiele de pc 31 recoltat, pe lingă combine,
portantelor resurse minerale fel. pentru lărgirea bazei de rii producţiei de metal din lierii abandonaţi in diverse abataj are înmagazinată în Nelega şi Nâpâu Ion, coope­ ha, au fost arate şi însâmîn- secerile şi coasele. Intr-adevăr
cantonate în subsolul patriei rezerve şi punerea în eviden­ zăcămintele existente, acti­ zone. Pentru a evita aseme­ el o importantă valoare care ratorii Roman Pogan, Aure­ ţate cu porumb pentru fu­ pe ogoare se desfăşoară o ac­
ţă a noi resurse minerale vitatea noastră este axată şi nea cazuri sintem preocupaţi trebuie recuperată cu grija raj 25 ha.
noastre. Căile şi mijloacele numai în acest an Întreprin­ pe exploatarea zăcămintelor sâ programăm cu mult dis­ unor buni gospodari. lia Dănilâ, Eleonora Josan, tivitate susţinută. La CAP.
care stau la indcmîna celor mai sărace cărora în anii pre­ cernământ activitatea de ex­ Roman Munteanu au recol­ Transportul paielor la şiră Lâpuşnic, unde am avut ca
care lucrează în această ra­ derea de prospecţiuni şi ex­ cedenţi nu li s-a acordat su­ tracţie, urmărind ca progra­ Bineînţeles, creşterea ex­ tat griul de pe 10 ha, Para­ şi al grînclor la baza de re­ interlocutori pe tovarăşii Tra-
mură sînt multiple, ele fiind plorări geologice Deva va e- ficientă importanţă. îmbina­ mele de lucru operative sâ tracţiei de minereuri este lel cu recoltatul se transpor­ cepţie îl facem dimineaţa şi îan Suba, preşedinte, şi Teo­
seara cînd autocamionul, trei
evidenţiate şi în indicaţiile xeeuta un important volum problema principală a activi­ tă cerealele la magazia co­ dor Solomon, inginer şef. am
de lucrări de prospectare, ex­ rea muncii de cercetare geo­ fie întocmite in aşa manieră tăţii noastre. In acelaşi timp operativei şî la baza de re­ remorci şi patru «atelaje sînt aflat câ rezultatele puteau fi
cuprinse în documentele de plorare şi deschiderea unor logică cu cea de exploatare îneît sâ asigure conţinuturi însă trebuie sâ îmbunătăţim cepţie, se eliberează terenu­ libere. Avem o viteză zilni­ şi mai bune dacă o combină
partid şi ale guvernului. Aşa proprîu-zisâ va crea în viitor acceptabile in element util, şi tehnologiile pentru prepa­ rile de paie. Deşi paiele au că de recoltare cu combinele n-ar sta defectă din 12 iulie.
după cum arăta secr-Mrul ge­ noi cîmpurî miniere. Numă­ posibilitatea exploatării ză­ pentru a crea condiţii de va­ rarea minereurilor în vede­ fost balotate şi transportate de 15-16 ha. Munca se des­ Şi presa de balotat a fost de­
neral al partidului, tovarăşul rul obiectivelor este mare. cămintelor mici in paralel cu lorificare ’ cît mai completă şi rea valorificării lor superioa­ de pe 15 ha. nu s-a arat şi făşoară — aprecia inginerul fectă două zile Singura com­
Nicolae Ceauşescu. una dintre cele mai importante fiind si­ lucrările de cercetare. cu maximum de eficienţă a re. Pentru realizarea acestui însămînţat nici un hectar cu — în condiţii optime şi re­ bină care merge bine de la
problemele deosebite care tre­ tuate in zonele deja cunoscu­ Desigur, un rol deosebit îl rezervei geologice existente deziderat se impune ca şi be- porumb furajer. Nu avem coltatul se va încheia la timp. începutul recoltatului este cca
te sau care pînâ nu de_ mult
buie sâ constituie o preocu­ reprezentau doar simple „pe­ au cei ce lucrează efectiv in într-un sector dat. tractoare — spunea ingine­ In comuna Lâpugiu de Jos,
pare centrală a tuturor orga­ te albe" pe harta judeţului. minele existente şi cărora le O sarcină de mare impor­ rul. Dar dimineaţa, înainte unde sînt cinci cooperative,
nismelor economice este şi revine sarcina de a creşte e­ tantă ce revine sectorului de a intra cu combinele în erau la strînsul recoltei cu
aceea legată de valorificarea O importantă deosebită o ficienţa economică a lucrări­ nostru de activitate, întregu­ (C o n tin u are i n . p a p . a 2;o) lan, tractoarele pot fi folosi­ secerile şi coasele sute de co­ (C o n tin u are în p o g . a 2*n|
tot mai intensă a resurselor vor avea şi lucrările de pre­ lor geologice oe se execută lui colectiv mineresc este a- te 3-4 ore la arat, la fel şi operatori. In unele loeuri se