Page 5 - Drumul_socialismului_1971_07

W w .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! încheierea lucrărilor

Conferinţei Mondiale

a Energiei

Vineri seara au luat sfirşit activitatea desfăşurată în
lucrările celei de-a VlII-a fruntea Conferinţei Mondiale
Conferinţe Mondiale a Ener­ de P S. Neporojnii, ales
giei, reuniude ştiinţificii de preşedinte de onoare al a-
prestigiu, desfăşurată sub ceslei organizaţii, şi a dat
înaltul patronaj al preşedin­ citire rezoluţiei C E I adresată
telui Consiliului de Stal al guvernului şi ponorului so­
Republicii Socialiste România, vietic, prin care se exprimă
Nicolae Ceauşescu, şi al pre­ profunda durere pricinuită
şedintelui Consiliului de Mi­ de moartea tragică a celor
niştri, Ion Gheorghe Maurcr. trej cosmonauţi sovietici ce
Timp de patru zile, nume­ şi-au dat viata cu atîfa de­
roşi savanţi şi specialişti de votament pentru cauza ex­
renume, reprezentanţi a peste plorării spaţiului extrate­
oO de ţâri, au efectuat un restru, a progresului omeni­
util schimb de experienţă a­ rii.
supra celor mai importante Au fost predate apoi pre­
probleme legate de valorifi­ rogativele prezidenţiale nou­
carea resurselor energetice. lui preşedinte al Conferinţei
La ceremonia de închidere Mondiale a Energiei. Oetavian
a conferinţei, Walker Cisler, Groza, ales în această înaltă
ANUL XXIII. Nr. 5 127 SIMBATA 3 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI preşedintele Consiliului Exe­ funcţie de Consiliul Executiv
cutiv Internaţional, a elogiat Internaţional.

vizita m pim iui cm uiiii m sw
Bilanful semestrial în industria judeţului Hunedoara

RITMURI SUPERIOARE M H ll. NICHLAE MŞfSCIl,

a
IN CREŞTEREA ECONOMICĂ

S-a încheiat bilanţul semestrial In industria judeţului. S-a Ansamblul eforturilor şi preocupărilor se oglindeşte in da­ Momente însufleţite, sărbătoreşti
cumulat In date statistice rodnicia muncii a zeci şi zeci de tele prestigioase înscrise în bilanţul semestrial. In industria ju­
mii de oameni — mineri, siderurgişti, chimişti. energeticieni, deţului, planul producţiei globale s-a îndeplinii în proporţie
forestieri, lucrători din industria materialelor de construcţii, a ­ de 101,5 la sută. Demn de remarcat este faptul că această de­ Vineri dimineaţa, la Saima- şedinţei, şefului statului ro­ Finlanda şi România. Urez caldă apreciere la adresa
prieteniei fino-române.
limentară, locală. Au căpătat expresie informaţională talentul, păşire s-a obţinut in cea mai mare parte pe seama sporirii an Hovi, reşedinţa preşedinte­ mân i-a fost prezentată via­ multă fericire şi sănătate pre­ Oaspeţii români se îndreap­
hărnicia şi pasiunea cu care, pe parcursul primelor 6 luni productivităţii muncii cu 690 lei pe salariat. lui Nicolae Ceauşescu şi a so­ ta economică şi socială a a­ şedintelui Nicolae Ceauşescu tă apoi spre Lappeenranta.
trecute din acest an de demaraj al noului cincinal, s-a acţionat In primul semestru al acestui an s-au realizat peste plan a­ ţiei şale, Elena Ceauşescu, a­ cestei regiuni. Partea princi­ şi soţiei sale, prosperitate po­ De-a lungul drumului, păduri
in întreprinderile hunedorene pentru ridicarea calitativă a ac­ proape 77 000 tone cărbune net, 1 570 tone fier în minereu marfă, flaţi intr-o vizită de două zile pală a expunerii au constitu­ porului român". nesfîrşite, apele lacului Sai-
tivităţii, pentru dobîndirea unor ritmuri superioare de creş­ 10 400 tone fontă, 1 440 tone cocs. 18 800 tone oţel. 6 750 tone lami­ în regiunea de sud-est a Fin­ it-o marile unităţi ale indus­ Sosirea preşedintelui Nicolae maan, pe care plutesc şirur
tere economică. nate, 90 lone produse din mase plastice şi alte produse chimice, landei, au venit primarul o­ triei lemnului — nucleul vi­ Ceauşescu, a celorlalţi oaspeţi rile de buşteni spre docurile
români la Fabrica de hîrtie
Trăsătura dominantă a activităţii industriale desfăşurate 1 280 mc buşteni, 1 120 mc cherestea, 5 060 mc prefabricate din raşului Imatra, Tovio Maus- tal al întregii activităţi pro­ şi cartoane din localitate este fabricilor de cherestea.
in judeţul Hunedoara constă. în lumina datelor oferite de bi­ beton, mobilă in valoare de 273 000 lei şi alte produse peste reer, şi preşedintele societă­ ductive a zonei respective, ex­ călduros salutată de conducă­ Una din aceste întreprin­
lanţ, in masiva mobilizare a eforturilor colectivelor in frunte plan. ţii „Enso-Gutzeit Osakeyhtîo" presia cea mai reprezentativă torii întreprinderii, de un deri, ICaukas Oy, din Laurit-
cu organele şi organizaţiile de partid pentru punerea in valoare Depăşirea planului producţiei marfă şi )a principalele sorti­ pentru a exprima, în numele a tradiţiei industriale a po­ mare număr de muncitori, sala, şi-a deschis larg porţi­
a marilor resurse tehnice, materiale şi umane existente in în­ mente, îmbunătăţirea calităţii produselor şi onorarea la timp a populaţiei din localitate ‘şi al porului finlandez şi, totodată, înalţilor oaspeţi români le le oaspeţilor români. Ca pre­
treprinderi. Marea întrecere închinată semicentenarului P.C.R., contractelor economice au determinat realizarea suplimentară muncitorilor uzinelor de aici, domeniul de care este strîns sînt oferite flori ; muncitorii tutindeni, manifestări de
urări de bun venit, sentimen­
Ia producţia marfă vindutA şi încasată a peste 162 milioane
chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialis­ legată dezvoltarea producţiei şi funcţionarii care nu au pu­ simpatie marchează trecerea
te au generat în prima jumătate a primului an al cincinalu­ lei. Bilanţul valoros înregistrat la semestru în industria hune- tele de satisfacţie pentru o­ materiale din această parte a tut cobori în curte — domi­ p r e ş e d i n t e l u i Nicolae
lui o impresionantă emulaţie creatoare, o intensă şi rodnică noarea de a avea în mijlocul ţârii. nată de două mari catarge pe Ceauşescu şi a soţiei sale,
preocupare pentru utilizarea cu randament superior a capa­ doreanâ oferă certitudinea că prin intensificarea eforturilor co­ lor pe înalţii oaspeţi români. Societatea Enso — Gutzeîf Elena Ceauşescu. a persoane­
lectivelor, organizaţiilor de partid şi conducerilor din între­ Intilnirea cu reprezentanţii Osakeyhtio — cea mai mare care flutură drapelele de stat
cităţilor productive şi a forţei de muncă, pentru perfecţiona­ prinderi judeţul Hunedoara se va situa şi In acest prim an al vieţii publice a oraşului Ima­ întreprindere industrială din ale României şi Finlandei — lor care îl însoţesc; locuito­
rea organizării şi conducerii producţiei, îmbunătăţirea calită­ noului cincinal în primele rînduri ale întrecerii pe plan naţio­ tra a marcat începutul unei Finlanda şi cel mai mare pro­ privesc şi salută de la feres­ rii din Lauritsala aplaudă, fac
semne prieteneşti. La între­
ţii Produselor şi ridicarea gradului de eficienţă economică. nal pentru accelerarea ritmurilor creşterii economice. bogate zile de lucru. ducător de hîrtie din Europa tre. prinderea „Kaukas Oy" a so­
Intr-unui din saloanele re- — îşi desfăşoară activitatea Urmînd etapele procesului cietăţii cu acelaşi nume, u-
în 17 fabrici, râspîndite în tehnologic vizitarea fabricii rărilc de bun sosit sînt ros­
toată regiunea silvanâ din începe cu instalaţiile de fo­ tite de directorul general, C.
sud-estul ţârii, dintre care ce­ care şi curăţare a lemnului şi Shrirooth. Copii ai salaria­
le mai importante se află la continuă cu sălile marilor ma­ ţilor, îmbrăcaţi în frumoase
Imatra. 17 000 de muncitori, şini în care pasta ia forma costume populare, oferă înal­
Ingineri, tehnicieni prelucrea­ hirtiei sau a cartonului. ţilor oaspeţi buchete de
ză anual 7 milioane metri Oaspeţii zăbovesc maj mult flori.
cubi de lemn, transformîndu-1 la centru) de cercetări al so­ Explicaţiile oferite oaspe­
fin celuloză, hîrtie, cartoane şi cietăţii — practic, o fabrică ţilor dc directorul K. Saumen
alte produse, realizînd. tot­ experimentală — unde se fa­ conturează o intensă activita­
odată, şi o gamă variată de ce o expunere cuprinzătoare te economică, axată pe pro­
utilaje pentru cele mai varia­ despre organizarea activităţii ducţia de celuloză, pe ac­
te ramuri ale industriei dc ştiinţifice de cercetare, de­ tivitatea de transformare în
prelucrare a lemnului, pre­ spre procesul materializării cherestea şi alte sortimente
cum şi instalaţii pentru pro­ ideilor tehnice novatoare me­ a 650 000 tone de buşteni.
tejarea naturii. Statul este nite să sporească eficacita­ 80 la sută din produsele fa­
principalul proprietar al soci­ tea tehnologică şi economică bricii iau drumul exportului.
etăţii, ale cărei acţiuni le îm­ a producţiei. Aspectele concrete_ ale a­
parte cu o serie de organiza­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu cestei activităţi sînt "prezen­
ţii economice şi sociale. a apreciat strînsa legătură tate Ia faţa locului, în sec­
Pe parcursul expunerii, dintre cercetare şi producţie, ţiile de prelucrare şi pregăti­
preşedintele Nîcolae Ceauşescu eficienţa conlucrării dintre re a buştenilor şi de cheres­
solicită unele detalii cu privi­ specialiştii care participă di­ tea.
re la procesul de producţie, rect la procesul de fabrica­ Apoi, oraşul Lappeenranta
esenţele de lemn folosite, e­ ţie şi constructorii de utila­ întîmpinâ pe oaspeţii români
ficacitatea economică a între­ je pentru acest sector indus­ într-o atmosferă destinsă,
prinderilor In mod deosebit, trial, faptul că instalaţiile caldă. Grupuri de oameni,
pe străzi şi în balcoane, a-
s-a discutat’ despre structura respective sînt experimentate plaudâ îndelung.
organizatorică a întreprinde­ şi perfecţionate înainte de a Momentul sărbătoresc al
rii, sistemul de elaborare a se trece la realizarea lor în întîmpinârii are loc pe ma­
deciziilor şi componenţa con­ serie. lul lacului Saimaan, în de­
siliului de conducere. La centrul de calcul elec­ corul pitoresc al parcului ;
fnaînte de a începe vizita­ numeroşi locuitori au venit
rea uzinelor, preşedintele tronic, în cadrul căruia func­ aici, alcătuind un coridor viu
ţionează maşini de programa­
Nicolae Ceauşescu şi-a luat re a producţiei, de controlare de-a lungul căruia preşedin­
rămas bun de la reprezentan­ tele Nicolae Ceauşescu şi so­
ţii oraşului Imatra, prin in­ a fluxului tehnologic şi a ca­ ţia sa sînt salutaţi cu căldu­
lităţii hirtiei produse,
tova­
termediul cărora a transmis răşul Nîcolae Ceauşescu a fost ră şi prietenie. O orchestră
Pe ogoarele fermei din Mintia a I.A.S. Slmerla se lucrează Intens la recoltarea orzului. In fotografia de fafA vA prezentam ud aspect de la golirea buncăru­ locuitorilor şi edililor acestui interpretează frumoase me­
lui combinei „Gloria", condusA de mecanicul ion Lucescu. puternic centru industrial u- invitat să declanşeze o co­ lodii populare.
rărî de succese în dezvolta­ mandă la una dintre aceste Exprimînd bucuria locui­
Programată
instalaţii
de
rea economică. în creşterea torilor de a-1 primi pe şeful
continuă a nivelului de via­ specialiştii centrului, maşina statului român, primarul o­
Im p erativu l zilei Tn a g ricu ltu ră ţă al tuturor cetăţenilor. electronică a conturat pe o raşului, Jarmo Kolhi, a de­
foaie de hîrtie harta României
Mesaje, declaraţii, telegrame adresate Tmpârtâşindu-ne impresiile şi pe cea a Finlandei, unite clarat : Din partea populaţiei
sale după întîlnirea cu tova­ prin meridianul 25, care trece Lappeenrantei, a municipa­
Comitetului Central al partidului, tovară­ răşul Nicolae Ceauşescu,, pri­ pe lingă capitalele celor do­ lităţii, vă urez bun sosit şi
STRINGEREA KECIILTU DE CEREALE PĂIOâS şului NICOLAE CEAUŞESCU, prin care oa­ marul oraşului Imatra. Tovio uă ţări. Menţiunea „România bine în mijlocul nostru. în
dorim să vă sluţiţi cît mai
Mausrecr. declara i
„Sîntem
şi Finlanda pe aceeaşi longi-
acest scurt răstimp pe care
menii muncii din judeţul Hunedoara îşi profund mişcaţi de faptul că tudine'1 era precedată de ura­ îl vom petrece împreună.
preşedintele României ne-a o­
rea adresată în limba română
Răspunzînd,
t o v a r ă ş u l
norat cu prezenţa sa în ora­
tovarăşului Nicolae Ceauşescu
SA SE DESFĂŞOARE ÎN EEI1X i exprimă şul nostru. In persoana pre­ şi soţiei sale. Elena Ceauşescu: Nicolae Ceauşescu a spus:
Aş dori să vă adresez dum­
şedintelui Ceauşescu, am sa­
„Bine aţi venit la Imatra! Vă
neavoastră. domnule primar,
ADEZIUNEA TOTALA LA POLITICA lutat cu bucurie pe înaltul pentru vizita dumneavoastră. şi tuturor locuitorilor un sa­
inima
mulţumim din toată
reprezentant al unei ţâri pri­
lut cordial. E o plăcere deo­
Cu fiecare zi ce trece devine tot mai acută necesitatea combine aflate în lan erau etene, de care ne leagă rela­ Vă aşteptăm din nou să ne sebită pentru mine de a vizi­
amplificării eforturilor la stringerea recoltei şi mobilizării în stare de funcţionare, iar o ţii tot mai strînse, tot mai onoraţi cu prezenţa dumnea­ ta oraşul dumneavoastră. Vă
masive a forţelor şi mijloacelor mecanizate la seceriş. De­ altă combină sc găsea la sec­ largi. Populaţia oraşului T- voastră". Semnează : persona­ urez multă sănătate, prospe­
oarece orzul de pe majoritatea suprafeţelor cultivate a- ţie. De asemenea, presa de EXTERNĂ A PARTIDULUI matra. ca întreg poporul fin­ lul uzinelor Kalikupaa. ritate şi fericire.
vonsează rapid spre faza de coacere deplină, iar griul în­ balotat nu era pusă în func­ landez, a ţinut să înconjoa­ O discuţie vie, interesantă Cuvintele şefului statului
cepe să dea in pirgă. se cere o organizare exemplară a ţiune. Ce să mai vorbim a­ re cu toată dragostea pe oas­ a avut loc în faţa unui stand român sînt viu aplaudate de
muncii în fiecare unitate, astfel incit zilnic să se înregis­ tunci de executarea arături­ peţii români, pentru ca ei să cu mostre ale tuturor pro­ mulţimea care îl înconjoară.
treze ritmuri intense de lucru la recoltat, eliberarea tere­ lor şi însâmînţarea culturilor SI STATULUI NOSTRU se simtă bine pe meleaguri­ duselor acestei uzine. Sînt momente de spontane
nului. executarea arăturilor şi însăminţarca culturilor suc­ succesive pe cele 05 de hec­ le noastre. Sîntem convinşi La despărţire gazdele mul­ manifestări de simpatie şi
cesive, Efectuarea acestor lucrări în flux continuu repre­ tare planificate ? Ni s-a spus « că această vizită va Contri­ ţumesc din nou şefului sta­
zintă una din sarcinile primordiale care stau in faţa orga­ că e mare lucru cînd func­ bui la dezvoltarea prieteniei tului român şi soţiei sale
nizaţiilor de partid, a conducerilor unităţilor agricole, a ca­ ţionează concomitent toate IN PAGINA A III-A dintre popoarele noastre, a pentru onoarea dc a le fi fost |C o n ţi o n 3 r« In p Q g ;
drelor tehnice, cooperatorilor şi mecanizatorilor. combinele, fapt explicat de relaţiilor multilaterale dintre oaspeţi, rostesc cuvinte de
altfel şi de randamentul zil­
nic care este destul de scă­
Un asemenea deziderat îşi eforturi serioase pentru a pu­ zut. Dacă se pot evidenţia
găseşte realmente materiali­ tea face faţă transporturilor. interesul şi răspunderea co­
zarea în fapt în cadrul fer­ Demn de relevat este fap­ operatorilor Aurelia Muntean,
mei din Mintia a I.A.S. Si- tul că lucrările sînt organi­ Aurelia Hăncilâ. Ion Irimie,
meria. Inginerul Pamfil Fu- zate în flux continuu. Ime­ Petru Mnier — să amintim
gaeiu, şeful fermei, prezent diat după “seceriş mecanizato­ doar cîteva nume — faţă de
zi de zi în eîmp, acolo unde rii Vaîcriu Chieiu şi Ghiorfi soarla recoltei, e greu de fă­ Stirşitul acestei sâptâmini vă oferă două şanse :
se desfăşoară ample acţiuni Ludovic balotează palele, iar cut aceeaşi remarcă la adre­ in caz că timpul va (i tot mohorît să râmineţi cu recital muzical-core- chisă expoziţia Nora chipe.le Rapid Deva,
pentru cîştigarea bătăliei de­ alţi doi mecanizatori au în­ sa preşedintelui cooperativei televizorul (urmârindu-l pe Eliot Ness sau pe Amxa grafic. Szalkatj. Sănătatea Ploieşti,
cisive — strîngcrea la timp ceput deja să efectueze ară­ agricole, Teofil Muntean. In Crişul // Oradea,
şi fără pierderi a recoltei — turile pentru însâmînţarea loc să se afle permanent in Pellea cu oltenii lui) sau, dacă va li timp frumos, să Concurs Pedagogic Tg. Mu­
ne-a făcut cunoscute cîteva culturilor succesive. Concomi­ cîmp, pentru a coordona şi ieşiţi din casă la plimbare, in excursii, la băile reş. De-ar intra mai
detalii în legătură cu mersul tent cu secerişul orzului se supraveghea modul cum se Geoagiu sau Vaţa, să urmăriţi spectacole de toate Pentru completa­ rapid Deva !...
lucrărilor aflate la ordinea preconizează să se înceapă si desfăşoară activitatea la re­ La „Duminica cul- rea unor formaţii
zilei. Locul prioritar pe a­ recoltatul grîului, deoarece coltat, în ziua de 1 iulie a.c. genurile etc. lată o scurtă agendă : tural-sportivă" din S a l t
gendă îl ocupă recoltarea or- \ pc unele tarlale cultura se cind erau dc rezolvat alîtea Aninoasa (ora 16) artistice proprii. Ca­
zului de pe 81 de hectare, în- află deja în faza de pîrgâ. probleme privind stringerea Excuisil, S p e c t a c o le participă formaţiile sa de cultură a sin­ Tot pentru un loc
sâmînţarea culturilor duble Din păcate, asemenea im­ în timpul cel mai scurt a re­ artiştilor populari de dicatelor din Petro­ sub soarele diviziei
pe 40 de hectare şi secerişul perative nu îşi găsesc mate­ coltei, preşedintele nu a fost d ru m e ţii Teatrul maghiar şani organizează du­ B, dar la şah, dumi­
grîului de pe 70 de hectare. rializarea în fiecare unitate dc găsit în unitate (?). de stat din Sf. la Casa de cultură minică dimineaţa un nică dimineaţa echi­
Acţiunile au demarat bine. Iată cîlcva dovezi care sus­ In legătură cu aportul me­ Gheorghe prezintă a sindicatelor din
Cu cele 6 combine aflate la ţin afirmaţia Cooperatorii canizatorilor la recoltai, to­ 80 de tineri de la azi la Uricani şi îm - Petroşani (taraful, concurs de selecţie pa „Cor vinul41 Hune­
dispoziţie, pînă în ziua de 2 din Cristur au o suprafaţă varăşul Aurel Chirilâ, direc­ Trustul local de con­ peni piesă „Kez ke- dansatorii, soliştii pentru dansatori şi doara are meci greu
iulie a.c., s-a strîns recolta de/k> de hectare cultivată cu torul S M.A. Deva. în a că­ strucţii Deva pleacă zet mos" („O mină solişti vocali da mu­ acasă cu ,,$urianuV‘
de orz de pe aproape 40 de orz. In ziua de ] iulie a.c. rui rază de activitate se gă­ spală pe alta") de vocali, brigada artis­ zică populară Un Sebeş.
hectare. Combina C12 condu­ s-a dat semnalul începerii din sesc ş» cele două cooperative la Porţile de Fier tică).
să de mecanicul Ion Lucescu, plin a acţiunii de recoltare. amintile ca exempie negati­ pentru vizitarea ma­ Goethe. Aceeaşi pie­ fel de „Steaua fără M u z Ir A
funcţionează ireproşabil, a- Surprizele au apărut însă din ve, nc-a asigurht că ieri au rţi hidrocentrale, iar* să va fi prezentată Expoziţii numeu (deocamdată).
•jungînd ca într-una din zile primele momente cînd, dato­ intrat în lucru toate cele 23 un grup dc elevi din duminică seara şi la B a s c h e t u ş o a r ă
să recolteze peste 40 de tone rită unor defecţiuni ivite la de combine şi 7 prese de ba­ Pelrila porneşte in­ Petroşani. Publicul din Brad
de orz. Pentru a reduce la două combine, fie ele cît de lotat aflate în dotarea unită­ tr-o excursie de 12 are ocazia să vizio­ „Pentru fiecare o
minimum pierderile de boa­ mărunte, s-a întîrziat intra­ ţii. Este de maximă însem­ >121 şi mfine, con­ melodic44 — scnr«
be. combina C12 se utilizea- rea în lan cu aproape o oră. nătate însă ca o dată intrate zile pe Valea Praho­ neze expoziţia de tinuă la Deva (pe te­ distractivă pentru
zâ pe tarlalele unde orzul Ba mai mult, cu alte două în lan aceste utilaje să func­ vei şi litoralul Mă­ Tot azi, cunoscutul pictură şi grafică a renul liceului peda­ tineret, simbălă, la
este căzut. Producţia se a- combine şi cu presele dc ba­ ţioneze fără întrerupere, nu­ rii Negre. Se mai ansamblu folcloric artistului plastic Ti- gogic) meciurile eta­
niinţâ a fi deosebit de boga­ lotat nu s-a intrat deeît ieri mai aşa fiind posibil ca în­ aude că pe malu­ beriu Domsâdy, des­ Casa de cultură din
tă. In lanul unde se lucra în in lucru. tregul volum de lucrări a- „Haţeganau din Hu­ pei de zonă pentru Petroşani. Ciută for­
ziua de 1 iulie ac. ea depă­ flatc la ordinea zilei să fie N o IIp blocuri construite la rile Streiului va fi nedoara oferă iubi­ chisă la casa de calificarea In divi­ maţia „Atlas" şi se
şea 4 000 kg boabe la hectar, Un caz similar am întîlnit executate în flux continuu, in Pctrila le a sisu ril fam iliilo r le timp frumos. Bine-ar torilor genului popu­ cţ/Rţ/rd. In Deva, zia B la baschet fe­ poate dansa pînă la
deosebite de
co nd iţii
m in e ri
ceea ce face ca şi şoferii Ni­ şi la C.A.P Şoimuş. j,a ora viata. fil lar din Ghelar un continuă să fie des­ minin. Participă e-
colae Legănam, Aurel Radu cînd am vizitat unitatea, condiţii agrotehnice superi­ Foto: N. GHENA ora 24,00.
şi Simion Marcu să depună doar două din cele patru oare.