Page 53 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 53
la Comitetul Central,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
in prezenţa tovarăşului NICOIAE CEAUŞESCU,
a avut loc şedinţa Consiliului Invăţămintului Superior
In prezenţa tovarăşului Ascanio Damian, rectorul In Central ol P.O.IL. privind
Nicolae Ceauşescu, secretar stitutului de arhitectură din dezvoltarea Invăţămintului în
general al Partidului Comu Bucureşti. George Bârănescu. România, a indicaţiilor cu
nist Român, în ziua de 16 rectorul Institutului politeh prinse in euvînlarea tovară
iulie, la sediul Comitetului nic din Bucureşti, Constantin şului Nicolac Ceauşescu
Central al Partidului Comu Enache, secretarul Comitetu la deschiderea anului u
nist Român, a avut loc .şe lui de partid de ia Academia niversitar 1070 — 1971 şi
dinţa Consiliului Invâţâmîn- de ştiinţe economice din Ru- a măsurilor prcconizatc în
tului Superior, care a dezbă curcşti, şi Ion Creangă, rec propunerile secretarului ge
tut propunerile Ministe torul Universităţii „Alexan neral al partidului şi adop
rului Invăţămintului, în ve dru loan Cuzn" din laşi. tate de Comitetul Executiv al
derea îmbunătăţirii proce Vorbitorii au analizat in CC. al P.C.R., precum şi în
sului instructiv-educativ şi a spirit critic activitatea desfă expunerea sa la recenta Con
sistemului de organizare a în- şurată pînă In prezent în in- sfătuire de lucru a activului
văţâmîntului superior. vâţămintul superior, nu făcut dc partid din domeniul ideo
ANUL XXIII. Nr. 5 139 SIMBATA 17 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI La şedinţa Consiliului In- numeroase .propuneri pentru logiei şi activităţii politice
vâţârmntului Superior nu par îmbunătăţirea programului şi euUural-educaU've.
ticipat tovarăşii : Manea Mâ- prezentat, in vederea per
nescu, Leonte Răutu, Miron fecţionării sistemului dc pre In încheierea lucrări
Constantinescu. precum şi dare a tuturor disciplinelor, lor a U>at cuvînlul tovară
miniştri, alţi conducători ai îmbinării strînse a învăţă şul Nicolae Ceauşescu. cai ea
şi poziţia comunistului in societatea unor ministere, Uniunii Tine mântului cu practica de pro făcut o amplă expunere asu
pra liniilor directoare
pri
retului Comunist, ai Acade
ducţie şi cu cercetarea ştiin
vind perfecţionarea întregu
miei
-Republicii
Socialiste
România. Academiei de .şti ţifică, ridicării la un nivel lui proces instructiv-educativ
superior a activităţii ideolo
inţe sociale şi politice, Aca gice şi educative, de predare din Invăţâmîntul superior, le
demiei de ştiinţe agricole şi
de
gării stiinse a acestuia
noastră, in infăptiiirea practică a liniei silvice, Academiei dc ştiinţe a ştiinţelor sociale. Dezbate practică, dc cerinţele dezvol
rile s-au desfăşurat în lumi
medicale şi ai altor instituţii
centrale, ai Uniunii asociaţi na Directivelor Comitetului tării noastre sociale.
ilor studenţeşti, reprezentanţi
aî organizaţiilor de partid din
politice generale a partidului centrele universitare, cadre Instalarea noului preşedinte al
din Invăţâmîntul
didactice
superior.
Dupâ un cuvînt de deschi
dere roslit de ministrul în- Comitetului de Stat pentru
vâţâmintului, Mireea Maliţn,
la dezbateri au luat cuvin-
Uil : Radu Prişcu, rectorul Cultură si Artă
Institutului de construcţii din
Bucureşti. Cristofor Simiones-
cu, rectorul Institutului po Vineri dimineaţa a avut loc C.C. al P.C.R. privind mai
litehnic din Iaşi. Ştefan Pas- şedinţa de instalare a tovară buna organizare a activităţii
cu. rectorul Universităţii şului Dumitru Popescu, mem Comitetului de Stat pentru
Babeş-Bolyai din Cluj. Ion bru al Comitetului Executiv, Cultură şi Artă în cadrul a-
;,...Este necesar să ne preocupăm de ridicarea nivelului politic, Crăciun, ministrul industriei secretai- al CC al P.C.R., în plicârii hotârîrilor de întări
funcţia de preşedinte al Co
re a
muncii ipolitîeo-ideolo-
uşoare, Stan Soare, prorector
a conştiinţei comuniste a tuturor membrilor de partid, deoarece fie al Institutului de Petrol, Ga mitetului de Stat pentru Cul gice şi eultural-educative. a
ze şi Geologie din Bucureşti, tură şi Artă. sarcinilor ce revin Comitetu
care membru de partid, la locul său de muncă, trebuie să fie un Ion Anton, şef de catedră la La şedinţă au luat parte lui. ea organism de partid şi
activist, un luptător pentru înfăptuirea liniei politice generale a Facultatea de mecanică a In membri ai Consiliului Comi dc stat. in conducerea şi în
stitutului politehnic din Ti tetului «le Stat pentru Cultu drumarea activităţii cultural-
partidului nostru, pe care să o înţeleagă, să ştie să o explice, să-i mişoara. Gheorghe Puşkaş, ră şi Artă, preşedinţi ai u nrlistice din ţara noastră.
convingă şi pe alţii de justeţea ei“. rectorul Institutului de Medi niunilor dc creaţie, membri Tovarăşul Dumitru Popes
cină şi Farmacie din Tg Mureş, ai conducerii unor ministere, cu a asigurat Comitetul Cen
şi
instituţii de ştiinţă, artă
NICOLAE CE/VUŞESCU Gheorghe Cazan, secretar al cultură, organr/iiţii dc masă tral al partidului, personal pe
Comitetului de partid dc In tovarăşul Nicolac Ceauşescu,
Suitorul «Ic îoaIiA calificare Vasilo loncscu Şi-a înscris n u Universitatea din Bucureşti, şi obşteşti,’ personalităţi ale că lucrătorii Comitetului de
(Din expunerea In roiisfuluirea do lucru a activului mele. prin remarcabilele sale fa pie dc munca, printre cci mal de vieţii noastre ştiinţifice, cul Stat pentru Cultură şi Artă
de partid din domeniul ideologici şi al net i uitat ii )>o- scama constructori dc la Termocentrala Mintia. Miton Constantinescu. preşe turale şi artistice, precum vor munci cu răspundere pen
litice şi cultural-educat ive) dintele Academiei dc ştiinţe
Foto : V. ONOIU sociale şi politice. Emil Ne- şi cadre cu munci dc răspun tru a aduce la îndeplinire sar
ei'uţiu. rectorul Institutului dere din C.SC.A. i cinile mari ce le-au fost în
agronomic din Cluj. Cornel Avi participat tovarăşii credinţate. că vor acţiona
Productivitate sporită pe Pacoste, prim-seeretar al Co Gheorghe Pană, membru al consecvent pentru întărirea
Sectorul II Musariu, sector a activităţii de construire a minus 1BO Musariu — sînt mitetului de partid al Centru Comitetului Executiv, al Pre spiritului partinic, revoluţio
evidenţiat in cadrul harnicu socialismului — arăta. Jn -ca convins că o să ducă la re lui universitar Bucureşti, Ion zidiului Permanent, secretar nar în întreaga activitate cul-
lui colectiv al l.M. Barza (»n drul unei discuţii colective, zultate foarte bune în forma şantierele Hunedoarei Ursu. preşedintele Comitetu al C.C. al P.C.R., şi Ilie Vcr- tural-artisticâ, pentru trans
semestrul I a îndeplinit pla tovarăşul Viorel Boldura. rea morală a oamenilor, lui de Stat pentru Energia deţ, membru al Comitetului punerea în viaţă a programu
nul la minereu în proporţie maistru principal, secretarul virstnîci sau tineri. In«lrtima(c cit competenţă Bilanţul încheiat pe pri Nucleară, I,eon te Răutu, vice Executiv, al Prezidiului Per lui amplu dc măsuri trasat
de 107.5 la sută), ni e o or comitetului de partid al sec Organizaţia de partid a de organizaţiile tic partid, ma jumătate a anului con preşedinte nl Consiliului de manent al C C. al P C R . prin expunerea secretarului
ganizaţie de partid puternica torului. Măsurile propuse şi sectorului a dovedit şi pînă colectivele dc muncă dc pc semnează depăşirea planului Miniştri, Thcodor Rurghele, prim-vieepreşedinle al Con general al partidului.
— fiecare al doilea salariat adoptate erau intr-adevăr şantierele întreprinderii de dc producţie pe ansamblul rectorul Institutului de Me siliului de Miniştri Vicepreşedinţi ai Comitetu
est* membru al Partidului necesare ; ele vor preve construcţii siderurgice Hu întreprinderii cu 15 646 000 dicină şi Farmacie din Bucu Luînd cuvînlul. tovarăşul lui de Stat pentru Cultură si
Comunist Român. Comuniştii, ni în* viitor subaprecie nedoara au desfăşurat în ul Icî. Acest important succes Gheorghe Pană a subliniat Artă sînt tovarăşii Dumitru
ceilalţi muncitori mineri dis rea faţă de munca polilico- (Continiwn In P*B timul tini]) o activitate rod al constructorilor este con reşti. Manca Mâncscu, preşe însemnătatea măsurilor adop Ghişe. Ion Brad, Ion Dodu
cută eu un interes deosebit, cducativâ. Muncitorii mineri nică. demnă «le remarcat. cretizat în devansarea sta dintele Consiliului Economic. tate dc Comitetul Executiv al Bălan şi Ion Jinga.
in aceste zile, despre măsu au văzut şi văd anumite diilor «Ic execuţie )a nume
rile propuse de tovarăşul comportări nelalocul lor. mai roase obiective. Astfel, la
Nicolac Ceauşescu pentru ales în rîndurile unor tineri, cuptorul nr. 1 de Ia oţelăria
Martin nr. 2, a fost redusă
îmbunătăţirea activităţii po- ca. de pildă, lipsa de respect In prezenta unui numeros public din Deva. nerăb durata lucrărilor «Ic repara Să asiguram In toate întreprinderile condiţii optime pentru
Jjtico-ideologicc. de pdacare faţă de vîrstnici. El nu sint dător să primească botezul apei, o ai ul loc. ieri, inuu- ţie capitală şî modernizare
marxist-leninistă a membri dc acord cu asemenea com cu mai bine dc 4 zile. S-au
lor de partid, a tuturor oa portări şi eu faptul că nu qurarca jestiră a primului ştrand public din locali încheiat înainte dc data
tate. La festivitate au fost de faţă reprezentanţi ai
menilor muncii, precum Şi sint combătute cu energic. organelor locale de partid şi dc .s-lut, ai sindicatelor stabilită lucrările dc extin- Funcţionarea ireproşabilă
despre expunerea secretaru De aceea, au primit cu satis şi organizaţiilor U.T.C., conducători ai unor inlreprin- «lerc a depozitului de mate
lui general Ia consfătuirea de facţie şi încredere aceste mă deri şi instituţii, numeroşi locuitori o; municipiului rii prime din sectorul «le
lucru a activului de partid suri. — bărbaţi, femei şi copţi, tineri, şi virstnîci. După tă aglomerare, montarea a 10
din domeniul ideologici şi al — Comunistului nu-i sînt ierea panglicii inaugurale, in fa(a întregii asistente, cazane recuperatoare la blu- a mecanismului economic
activităţii politice şi cullu- indiferente problemele de e im grup (le sportivi au plonjat dc. pc bloc-startnri in mingttl «le 1 300 mm. precum
ral-cducative. Comitetul dc ducaţie. începînd de la cea bazinul olimpic (50x25 m. adîncimc 2,70 m). înotind şi reparaţiile capitale la do
partid al minei, cel al secto proprie şi a copilului său. la un tur complet. Alături de bazinul principal sc afin uă catipcrc. Ia cuptorul cu
rului le acordă sprijin în în tă de ce toţi membrii dc par alte două piscine — imn pentru copii, alta pentru ti propulsie de la laminorul Este in afară de orice în livrarea suplimentară la ex proşabilă a întregului meca
ţelegerea cil mai aprofun tid, ca de altfel toţi munci neret — care s-au ..populat" in cilcva clipe cu nume de 650 mm şi la alte agre doială că Prima jumătate a port a unui volum dc produ nism economic. Aceasta este
dată a scopului acestui docu torii mineri, au primit cu le roşi amatori de o scaldă bună. înviorătoare. Lateral gate. Constructorii hunedo- anului dc debut al no ului cin se mai mare cu 10.5 la sută o necesitate de prim ordin
ment de o excepţională în gitim interes propunerile se reni au terminat şi dat în cinal a marcat în activitatea faţă de prevederile semestria pornită nu din simpla dorinţă
semnătate. prin scurte expu cretarului general al partidu folosinţă localnicilor în a economică a judeţului pro le alcătuiesc un remarcabil bi de mai bine. Evaluarea cri
neri. răspunsuri la întrebări, lui — a ţinut să sublinieze celaşi tiinj) 300 dc aparta grese remarcabile. Constitu lanţ al dăruirii şi pasiunii în tică a realităţilor din între
intervenţiile agitatorilor în tovarăşul loan Faur. secretar Ieri, la Deva mente. ie un fapt deosebit de valo muncă. Realizările in ansam prinderi este dictată de sar
lămurirea oamenilor asupra al celei mai mari organizaţii ros creşterea substanţială a blul lot condensează impre cinile deosebit dc complexe
unor prevederi caic nu le-au de bază din sector. Dacă oa 85 km de noi tuturor indicatorilor econo sionantul ef«»rt cof-ectiv al şi mobilizatoare ce trebuie
pătruns încă sensurile. menii încadraţi în activita mici, comparativ cu perioada minerilor. siderurgicilor, e- înfăptuite pînă la finele anu
Această efervescenţă politi tea de producţie sînt mai corespunzătoare a anului tre norgot ici cililor, chintişfilor, lui. pentru a obţine aseme
al
cut Realizarea unui spor
forestierilor, lucrătorilor din
nea realizări îneît să se cree
că de masă sc desfăşoară pe disciplinaţi. îşi înţeleg rostul artere rutiere producţiei industriale în va industria materialelor de con ze baze trainice îndeplinirii
fondul muncii dîrze. ale că în societate, cei neorganizaţi, loare de 420 milioane lei şi a strucţii, locală, pentru înde
rei trăsături definitorii sint tinerii care nu lucrează (u în munţi plinirea exemplară a sarcini prevederilor întregului cinci
unei productivităţi superioa
nal
eforturile pline de dăruire neori pentru că sînt ţinuţi re cu peste 5 la sută atestă lor trasate de partid, hotârîrca Sub acest raport se impu
muncitorească. disciplinate „pe palme" de către părinţi) Folosind mai eficient tim plenar încadrarea efectivă
nie marii majorităţi a colec sint primii care sînt atraşi pe pul de lucru şi utilajele a Judeţului Hunedoara în rit tuturor colectivelor, în frunte ne în mod deosebit realiza
cu comuniştii, pentru ridica
rea tn cea dc-a doua Jumă
tivului. drumul unor comportări de de cele trei piscine, amenajarea sportivă cuprinde, aflate în «lotarc, lucrătorii murile creşterii generale a rea întregii activităţi econo tate a anului a unui ritm mai
«Ic pe şantierele aparţină
— Cind au luat cunoştinţă împrumut. Şi vorba aceea : mai multe terenuri — handbal, tenis, baschet — care. toare întreprinderii «le con economiei naţionale, potrivit mice la un înalt nivel cali accentuat «Ic creştere a pro
de propunerile prezentate de Un lucru râu sc întinde ca o la fel, n-au rămas ncin-auguralc. strucţii forestiere Deva au liniilor directoare dc dezvol tativ şi de eficienţă. ducţiei industriale in toate
tovarăşul Nicolae Ceauşescu boală molipsitoare... depăşit productivitatea mun tare trasate de partid. Realizările prestigioase con întreprinderile. Pentru înde
Din j)rimrle ore dc la darea in folosinţă, noul o-
Comitetului Executiv al C C. al — Măsurile de îmbunătă hiectiv, de larg interes sportiv şi de agrement, a cu cii planificată pc primul se In acest context are o sem semnate Ia jumătatea anului plinirea integrală a planului
P C R , comuniştii, muncitorii ţirea muncii politico-educnli- noscut o mare afluenţă de public, rare o pr/mit cu mestru eu 7.4 la sută Ca nificaţie deosebită faptul că obligă în acelaşi timp fieca anual şi angajamentelor asu
mineri au spus simplu, dc la
ve, începînd cu cele p r i v i n d deosebită satisfacţie această realizare — armonios în urmare ei au construit şi dat industria Judeţului sc prezin re colectiv dc muncă, fiecare mate. în acest semestru in
inimă : a procedat eu înţe cadrată în urbanistica modernă a oraşului. in exploatare 85 km de dru tă cu depăşiri considerabile organizaţie de partid şi con
lepciune şi foarte bine con programele de la televiziune Numeroşi cetăţeni şi-au exprimat spontan, mulţu muri auto faţă «Ic 40 km cit la totalitatea indicatorilor de ducerile unităţilor economice dustria judeţului va trebui să
ducerea partidului cînd s-a ~ spunea tovarăşul Florea mirea. prin vorbe dc laudă la adresa edililor oraşului, aveau prevăzut, dcschizind Plan. Depăşirile de 0.9 la su Ia examinarea critică, în spi realizeze o producţie mai ma
L'îndit la măsuri ample de Ciuclan, secretarul organiza organelor locale de partid şi de stat. la adresa tutu astfel noi artere de circu tă la producţia globală, reali rit combativ a activităţii, re decît în primul semestru
îmbunătăţire a acestei laturi ţiei de bază de la orizontul ror acelor care nu contribuit — uman şi material — laţie în diferite zone împă zarea suplimentară de 162,4 pentru luarea tuturor măsu cu aproape 300 milioane lei.
la realizarea obiectivului. Se cuvine insă a consemna durite şi turistice. Valoarea milioane le» la producţia rilor tehnice şi organizatori
şi deosebitul aport. în oameni şi materiale, al între marfă vîndulâ şi încasată, ce care să asigure în fieca
prinderii de prefabricate din beton şi întreprinderii lucrărilor executate peste
de materiale de construcţii Hîrcra. precum şi al ca prevederi întrece suma de sporul de 700 Iei pe salariat re întreprindere condiţii op Continuore In pag. o 3-a)
drelor de specialitate ale Consiliului judeţean pentru 3 milioane* lei. la productivitatea muncii şi time pentru funcţionarea ire
educaţie fizică şi sport, (la amenajările sportive) şi
al vteciştilor din numeroasele şcoli, întreprinderi şi
instituţii, care au fost mereu prezenţi la muncă vo
luntar-patriotică.
...Aşadar, un vis mai tmrhi. al devenilor s-n îm fiecare zi bună de muncă in trebuie
plinit prin grija organelor locale şi prin contribuţia
cetăţenilor — beneficiarii ştrandului din Deva.
N. STANCIU
folosită din plin fa recoltarea cerealelor
In aceste zile, cînd seceri mecanizatorii uteeişli Dumi răşii Constantin Râdulescu, ţiază prin munca pc care o
şul, griului se află in toi. se tru Orâşan, Ştefan Creţu, Si- preşedinte, şi Paraschiva Ciz- depun mecanizatorul Aurel
impune ca întreaga forţă me
Un milion de tone canică şi umană să fie folo mion Morarii, Ilie Stama, la maş, inginer şef. recoltăm eu Pascu. brigadierul de cîmp
recoltat, utecistul Nicolae Ba-
combine
cel puţin 8 ha şi
cooperatorii
Naglii,
I'o vel
de fontă sită din plin, cu randament du. la balotat, cooperatorii de manual 5 ha. In total avem Rudolf I'ripoanâ. Ghizela An
pe combine — Mana Bunees-
secerat grîuj de pe 30 din
sporit.
recoltei.
la strînsul
tal, Kiss Estera şi Kiss Huş.
Avem peste tot o producţie (vi. Salomia Buricescu. Maria cele 120 ha pe care Ic La Cristur s-au recoltat 88
Furnaliştii de la Hune bună dc gr iu şi sliîngerea ci Cazan, Stanca Opreana. mem are cooperativa noastră. A din 120 ha.
doara şl Călan au înscris Ia timp şi fără pierderi este bre dc partid, Alexandru semenea rezultate bune s-au In cooperativele din co
in aceste zile un remarca 0 datorie d c . cca mai mare Stîrc, Petru Sâbâu, loan Pă obţinut si Ia C AP. Turdaş. muna Turdaş sînt rămase in
bil succes. Ei au realizat 1 "ispundcre patriotică pentru curar, Nicolae Oprean, Elena Din 110 ha cu griu s-au re urmă lucrările de eliberare
primul milion de tone de coi care muncesc pe ogoare. şi Aurelia Davidescu, precum coltat 30. Inginerul şef al a terenurilor de paie. arături
fontă din noul cincinal. Sînt demne dc evidenţiat e- şi cci care muncesc la trans cooperativei, tovarăşul loan le si însămînţarca culturilor
Abnegaţia şi dăruirea în foi Uu ile pc care le depun co portul griului şi paielor. Igna. aprecia că activitatea se succesive La CAP. Spini,
muncă, acţiunile întreprin muniştii. toţi cooperatorii şi Tovarăşul Constantin Flo- desfăşoară bine şi mecaniza dc exemplu, s-avi arat şi în-
se pentru creşterea indici mecanizatorii de la C.A.P. rescu, secretarul comitetului torii Giigoie Negriei şi Ni sămînţat cu porumb furajer
lor «Ic utilizare au deter Pricaz. Tovarăşul loan Dra comunal de partid, primarul colae MihâiJâ. cooperatoare numai 4 ha. iar la Turdaş.
minat ca în acest milion gon. secretarul organizaţiei comunei Turdaş, pe care l-am < le Aurelia Filimon, Ida Acs, deşi s-nu arat 30. s-au însă-
de tone de metal să sc in de partid, şi Petru Voinea, înlîlnit la C.A.P. Spini. ne Maria Peter şi Elisabeta Visky. minţnt numai 10. Dc aseme
corporeze 11 700 tone dc preşedintele cooperativei, ne relata că din cele 455 ha de de pe combine. Nicolae Bejc- nea. Ia Pricaz au fns' ar.Vc
fontă produsă peste plan spuneau că în scara zilei de giîu pe care le au coopera nar. Radu losif, Vasile Mun- doar 10 ha s« însâmînţnic 7.
Remarcabile sînt şi rea 15 iulie au lucrat pînă la ora tivele din Turdaş. Spini şi teanu, Viorel Lupşor, de la Or. trebuie să se acorde toa
lizările sub aspect econo I noaptea. Dimineaţa, pînă Pricaz, ^-a recoltat mai mult transport, îşi fac pe deplin tă atenţia şi executării aces
mic. In acest an. furnaliş se intră cu combinele în la de jumătate. Orzul de pe în- datoria. tei lucrări caic are o deose
tii «Ic la Hunedoara au re nuri. se transportă baloţii de ireaga suprafaţă de teren O activitate la fel dc rod bită însemnătate în asigura
dus consumul specific tic paie. Muncindu-sc într-un cultivată — 150 ha — a fost nică se desfăşoară şi pe o rea bazei furajere pentru
cocs cu 11 kg pe lor.n dc ritm susţinut, din zori şi pi recoltat şi treierat. goarele cooperativelor agrico animale Sc ştie câ terenuri
fontă, iar cei de la Călan uă scara tîr/iu.s-a ajuns ca dm La C.A.P. Spini lucrau la le din Cristur şi Bîrcea Mică. le destinate culturilor succe
cele 225 ha dc gnu să se re seceratul griului cu combina din raza municipiului Deva.
cu 3 kg pc tonă Pc aceas
colteze cu combinele 100 ha mecanizatorii Remus Nistor sive trebuie arate şi fnsâmîn-
tă cale. colectivele de la şi manual MO ha. şi loan Filip, ajutaţi de coo Tovarăşul loan Carculca, ac ţale la cel mult trei zile de
furnalele hunedorene au Pînă duminică (18 iulie) — peratorii A. Busuioc, I. Mih- tivist al comitetului munici la recoltare. Inginerii agro
pal de partid, nc-a informat
obţinut o economic efectivă ne spuneau interlocutorii — nea. M Măgureanu, M. Ig- că la Bîrcea Mică s-a recol nomi, consiliile de conducere
de peste 9 500 tone cocs. lori Iu l)t:vA a avui Ioc io a ii^ ii ta re a primului girând public «Un loiMlitatr. Alaiuri dc l>A7.l- încheiem şî recoltatul griu na, iar la transport V. Sîrb, tat grîu dc pc 65 ha din 95,
nul principal, sc aHii alic «louA piscine care inc,A «tiu primele ore au cunoscut n maro afluc-nţA lui. Trebuie spus că aici au I. Bota, V. Stânescu şi Gh. , trebuie să acţioneze cu toată
din care cca mai marc par din care 44 cu combina. Pro
dc public. Foto : U. TJIAIAN fost recoltate şi 80 ha cu Bâdn. In lanuri se afla şi o ducţia medie este de 2 500 kg răspunderea pentru o sc rea
te este din import. orz. Slut demne de evidenţiat echipă dc 16 cosaşi. Azi — 16 la heclar şi în bază s-au trans liza la timp şi în întregime
eforturile pe care le depun iulie, n n. — ne spuneau tova portat 35 de tone. Se eviden planul la culturile succesive.