Page 54 - Drumul_socialismului_1971_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 139 © SIMBATA 17 IULIE 1971

VASILE ALECSANDRI -

personalitate eminentă

a culturii româneşti

1 1 = 1 1 3 ^ l i S XlX-lca, între 1840-1860, in is­ curile intelectualilor progre­ a Valahici într-un stat nea-
I^a mijlocul
secolului al
tactul stabilit la Paris cu cer­
tirnat românesc”.
toria poporului român se pe­ sişti a influenţat în mod po­ La lupta pentru Unire, A-
trec două evenimente de o zitiv formarea lui ca scriitor lecsandri participă dînd pa­
însemnătate excepţională : re­ şi ca oni politic gini agitatorice de mare c-
voluţia de la 1848 şi Unirea. întors în ţară, Aleesandri cou în epocă („Hora Unirii",
In acest cadru, literatura îşi găseşte un regim feudal des­ „Moldova în 1857". Cinel-Ci-
ncl ele.).
sporeşte aportul în domeniul
potic şi jugul otoman care n-
In centrul preocupărilor scrii­ vieţii naţionale, manifcslîn- pâsa greu pe umerii poporu­ 1866 a culegerii de „Poezii
imediat după publicarea în
du-şi în acelaşi timp cu vi­
lui. dar în acelaşi timp o
beletristic.
goare specificul
mului feudal şi pentru afir­
Pleiada de scriitori care do­ luptă susţinută contra regi­ populare ale românilor". Alee­
sandri e ales membru al So­
torilor trebuie să stea figura minau eP°ca — Kogălniceanu, marea fiinţei naţionale, pur­ cietăţii Academice, care ulte­
tată de un cerc de tineri cu
Aleesandri, Russo, nâlcescu,
rior devine Academia Româ­
idei înaintate (Kogălniceanu.
Holintincanu, Bariţ, C.hicn —
au fost in acelaşi timp şi Russo, Negri, nâlcescu). In nă. Aici întîlncşle tendinţele
latinizante ale cărturarilor ar­
lumina acestei lupte, care va
luptători pentru
emancipare
reprezentativă pentru societa­ naţională şi mînuitori ai con­ culmina la 1848 şi apoi în c- Credincios convingerii că lim­
opune.
deleni cărora li se
pocâ Unirii, trebuie aşezate,
deiului care găseau elemen­
ba ca şi literatura trebuie să
te de tradiţie ale literaturii
române moderne, in special pentru a fi înţelese, toate ac­ pornească de la popor şi să
ţiunile politice şi literare ale
fie accesibilă poporului, a ­
tea socialistă a producătorului ale poeziei. în legătura ei au urmat. Acesta a condus, cesta se împotriveşte şi exa­
lui Aleesandri din anii care
adîncâ cu folclorul. Intre a-
gerărilor etimologiste.
ceştin, Aleesandri se impune
împreună cu Mihml Kogâlni-
Mai tîrziu, scriitorul sc re­
ca un adevărat pisc ee domi­ coanu şi Costache Negru/zi. trage la Mirceşti. râminînd
na, aşa după cum
Tcalrul naţional din Iaşi în
mărturi­
de bunuri materialei seşte criticul Garobct Ibrâi- perioada 1840-1842, a colabo­ însă acelaşi luptător neobo­
sit pe târîmul literaturii şi
leanu, în chip covîrşitor prin
rat la „Dacia literară" (1840)
culturii, legat
indestructibil
şi a scos, împreună cu Ko-
personalitate şi creaţie.
Născut la Bacău în 1821, gâlniccanu şi Ion Ghica. re­ de viata poporului şi de desti­
nul naţional. Din acest sini-
Propunerile secretarului ge­ tr-un timp extrem de scurt de fapt un mod ascuns de a viitorul scriitor se dezvoltă vista „Propăşirea" (1844), a- ţămînt complex s-au născut
mîndouâ cunoscute prin o-
neral al pailidulul adoptate această culegere s-n vtndut spune i «pentru public scriu în contact direct cu poporul ricnlarea lor patriotică, pro­ între 1867-1868 „Pastelurile",
de Comitetul Executiv al CC. în municipiul nostru, dovadă într-un fel ca să priceapă, iar încă din cea niai fragedă gresistă. A participat activ la iar între 1871-1876 „Legende­
al P.C.R, expunerea tovară­ că atunci cind literatura es­ pentru intrarea în .nemurire" vîrstâ. Important apare fap­ pregătirea mişcării revoluţio­ le".
şului Nicolae ’Ceauşcscu la te cu adevărat a „Hunedoa­ scriu altfel". tul că el studiază, în această nare de la 1848 din Moldova, Războiul pentru indepen­
consfătuirea de Jucru a acti­ rei" se bucură şi de succes Aurclian Sîrbu t AJun- perioadă de formare, cu nin- fiind unul dintre conducăto­ denţă se încadrează în şirul
vului de partid din domeniul la public, la cititorii hunedo­ gînd In aceste întîlmri ale ramureşanul Ghcrman Vida, rii ei. După înăbuşirea miş­ evenimentelor naţionale cîn-
ideologiei şt al activităţii po­ reni. .poeţilor cu publicul şi tre- ucenic al corifeilor Şcolii ar­ cării, e nevoit să plece în e­ tate de Aleesandri. Astfel, n-
litice şi cultural-educative au Traian Filimon : Numai cînd peste cele amintite mai delene. caie adusese eu el în xil. unde şi-a continuat acti­ paie ciclul „Ostaşii noştri”
fost primite de toţi oamenii printr-o literatură angajată, înainte ţin să spun că aces­ Moldova manuscrisul cronicii vitatea de militant al ideilor în care sînt inserate pagini
muncii cu un deosebit şl jus­ mai puternic ancorată în zi­ tea au devenit o frumoasă lui Şincai, aşezind astfel In paşoptiste. La întoarcerea în antologice închinate eroismu­
tificat interes. Ample dezba­ lele vieţii noastre vom pu­ tradiţie în activitatea scriito­ baza formaţiei tînărului cc se ţară se impune cn unul din­ lui oamenilor din popor în
teri au loc lin aceste zile în tea transmite mesaje, idei şi rilor hunedoreni Pentru un tre principalii promotori ai cucerirea independenţei. In
întreprinderi şi instituţii, a- cuvinte substanţiale din care poet, indiferent de „mări­ ridica la viaţă temeiurile ro­ luptei pentru Unirea princi­ legendarele bătălii de Io Gri-
şezâminte culturale, societă­ să respire credinţa în om şi mâneşti. populare şi naţiona­ patelor. in care scop editea­ viţa, Plevna, Smîrdan Răs­
ţile ştiinţifice şl de creaţie muncă, in demnitatea aces­ mea" lui, acest contact este le Studiile le conlinuâ la ză revista „România literară" coalele ţârăneşli din 1888 a­
Dar,
se
mai în-
hotărîtor.
ş a. tuia. timplâ ca, acolo unde mer­ Iaşi, iar apoi în Franţa. Con- (1855); a susţinut aplicarea veau sâ-i inspire poemul
In acest cadru de preocu­ Red. Creaţia scriitori­ gem. organele culturale loca­ reformelor lui Al I Cuz.a „Plugul blâslâmat", preludiu
pări ale comuniştilor şl ce­ lor trebuie să fie anco­ le să trateze acest aspect al precum şi lupta pentru fău­ Ia evenimentele de mai tîr-
lorlalţi oameni ai muncii, re­ rată mai puternic fu rirea independenţei naţionale. ziu. ee au culminat cu acel
dacţia a organizat o masă ro­ prezent, fu spiritul con­ activităţii noastre cu mini­ Simpatia profundă pentru incendiar 1907. Legat organic
tundă cu cîţiva cunoscuţi cepţiei noastre despre mum de atenţie. Au fost ca­ .....A Iul liră multicordă o răsunat la ori­ luptelor şi triumfurilor din urmă, intr-un ţărani, pentru întreg poporul de vremurile sale, Aleesandri
scriitori hunedoreni, pentru lume şi viaţă. Cetăţenii zuri cînd patru poeţi s-au în- ce adiere ce s-o putut deştepta din mişca­ cuvint întruporea poetică o geniului na­ nostru şi lupta pentru afir­ oferă şi pe această cale con­
dezbaterea unor probleme le­ patriei noastre aşteap­ tîlnit cu... patru ascultători rea poporului nostru in mijlocia lui". marea fiinţei naţionale l-au temporanilor săi şi urmaşilor
gate de stadiul actual şi evo­ tă de la creatorii de li­ (Vaţa de Jos, Bretea Româ­ ţional...'' dus pe Aleesandri la Înţele­ o sublimă lecţie de istorie.
luţia literaturii hunedorene. teratură opere care să nă)! Acolo unde s-a înţeles TITU MAIORESCU NICOLAE IORGA gerea profundă a folclorului. Se cere amintit de aseme­
Au participat i Neculai Chiri- transpună, pe planul rostul unor asemenea con­ „Poeţi şi critici" „Oameni care au fost" La rîndul său, folclorul îl a­ nea faptul că Aleesandri i-
ca — secretarul cenaclului artei, marile izbînzi din tacte. manifestarea s-a bucu­ propie şi mai mult de po­ naugnreazâ. alături de Costa­
„Flacăra" din Hunedoara, N. rat de un mare aflux de iu­ por. In acest mod începe să che Negruzzi proza literară
Roşu. lăcătuş, şef de echipă bitori ai literaturii (ca la ,,EI o rămas ostiei şl de acum înainte, ..Poet popular şi naţional în toată pu­ se constituie acea bază au- artistică românească. „Rnche-
la C S H.. Gheorghe Armâşes- nurjuc de pildă). Cu alte cu­ cu toată întregirea culturii noastre, cu toa­ lenlic populară şi naţională ticra din Florenţa" eviden­
cu, directorul Casei judeţene M A S A vinte. nu publicul s-a .sătu­ tă odincirea sufletului nostru, cu toată terea cuvîntulul, prozator şi dramaturg, le­ a creaţiei scriitorului. Anga­ ţiază o construcţie echilibra­
«a creaţiei populare. Aurclian rat" de literatură, ci unii (din gat cu toată fiinţa lui de oamenii epocii jat în lupla pentru afirmarea tă. armonioasă a frazei, si­
Sîrbu — secretarul cenaclu­ nefericire factori cu răspun­ creşterea simţului pentru adevărata limbă sole, de mersul înotnle al istoriei, Alecson- idealurilor poporului, înţele­ guranţa naraţiunii. Ei i .sc a-
lui „Ritmuri** din Deva — şi R O TU N D A dere în activitatea culturală) romăneoscă, aşa cum o vorbeşte şi o în­ drl o fost unul din acei oomeni de seomă ge într-un chip vinic pînă a­ Hnugă memoriile de călătorie
poetul Traian Filinion ţelege acel ce o făptuit-o : poporui, el o din Africa şi amintirile din
nu-şi cunosc menirea. prin cate se expn'mo energiile spirituale ale tunci marea valoare militan­
Red In literaturo şi N. Chirica : Să nu nscun- rămas, deci, descriitorul fericit al naturii şi tă şi artistică a poeziei popu­ misiunile sale diplomatice.
arta vltimilor ani s-n drm nici faptul că uneori unui întreg popor". lare, precum şi faptul că nu­ Marele poet posedă în ace­
manifestat un ititeres sfera producţiei mate­ ai oamenilor de la noi, armonizatorul m ă­ mai prin infuzia ei în litera­ laşi timp un remarcabil in­
real pentru om, pentru riale, opere dedicate o­ creaţiile noastre n-au ajuns iestru al cintecului popular, vrăjitorul■ tre­ io n noou b ă l a n tura cultă aceasta putea de­ stinct şi meşteşug leahul,
acolo unde trebuie, adică la
idei şi situaţii, Iu care mului nou, zugrăvirii cutului eroic, aedul renaşterii noastre, ol „Scintein" nr. 8 846 veni cu adevărat românească, contribuind aslfel în riiăve
oamenii să se poată re­ elanului seu revoluţio­ inima omului Vina e numai rorespunzînd realităţilor ma­ măsură la fondarea tralrului
cunoaşte. Multe din căr­ nar, consecvenţei sale a noastră teriale şi spirituale din ţara românesc. F,l ne-a lăsat cî‘p-
ţile ce ou văzut lumi­ partinice. Pentru că ce­ Gh. Armăşescu : Această noastră, exprimînd în creaţii vn comedii excelente. jurn‘e
na tiparului erau pă­ tăţenii sînt cei care necunoaştere are şi alte re­ artistice adecvate nevoile şi Si azi cu succes. Aceslea au
trunse de imperativul subvenţionează această percusiuni Adoptarea altor aspiraţiile cele mai autentice marele merit dr a reda as­
unei superioare respon­ literatură. „mode". Nu poţi convinge pe Activitatea diplomatică a şi mai actuale ale momentu­ pecte ale societăţii ron»:‘’i'^s*i
sabilităţi faţă de inte­ nimeni (însă cu imitaţii ale lui. pc plan naţional şi so- snecifice anilor 1840-1865.
grarea destinului omu­ N. Roşii : Ne întrebăm de unor literaturi subterane, ab- ria'l. Culegerea şi publicarea „Coana Cluriţa". ..Iaşii în
lui in istorie, In socie­ ce unii literaţi caută teme surdp sau cu ifose de .mare folclorului din toate provin­ Carnaval". „Ginerele lui Magi
tate. Dar nu putem ne­ mai mult în trecutul înde­ filozofie". Şi Aleesandri şi ciile româneşti devine astfel Petcu", scenetele, einlirelelo
ga apariţia unei litera­ părtat, cind prezentul şi vi­ Eminescu şi atîţia alţii au lui f/asile Aleesandri o preocupare de răpăiţi, iar comice oferă numeroase de­
turi lipsite de mesajul itorul nostru pot oferi un şir „Doinele" sînt o primă şi ad­ talii expresive referitorne ta
ci firesc, ceea ce a i- nenumărat de teme actuale. fost mari pentru că au scris mirabilă încercare de a ex­ felul de a vorbi, trăi şi ju­
zolnt-o de publicul larg. Aşteptăm de la poeţi, proza­ despre şi pentru poporul lor, plora resursele inspiraţiei deca nl oamenilor din er'm
tori, dramaturgi opere care deoarece au continuat ceea
Nccului Chirica : Unii şi-au să ne convingă ce au început bălrînîi ero­ autohtone. „Doinelor" le ur­ epocă. Dialogul este de n
denumii această creaţie „in- ii icnii. pentru recunoaşterea mează ciclul „Lăcrimioare­ mare vioiciune iar vîna eonii-
leleclualistă", dedicind-o doar N. Chirica : S-a înlîmplal lor", acestea fiind reunite în ră bogată Comicul de situa­
nuci „elite" Mai concret, un uneori ca şi in cenaclul nos­ N. Roşii : Mulţi dintre scri­ J848. publică poezia manifest ţie se îmbină perfect eu rel
mimetism literar care, de tru să apară manifestări şi itorii noştri dovedesc o ne­ „Doine şi lăcrimioare". verbal. Limba este de o maro
fapt, duce la o singură con­ tendinţe de îndepărtare a cunoaştere a realităţilor, nu Unirii Principatelor Prin scrisul său, Vasile A- savoare atît in comedie r?t
cluzie : lipso vocaţiei. creaţiei literare de rolul ei fi­ cunosc nivelul de cultură al lecsandri a căutat să fie me­ si în poemele dramatice, sne-
resc, de folosire a unei gra­
N. Roşii : Citim uneori în matici bizare, a unei beţii do maselor. Spunea tovarăşul reu în mijlocul evenimente­ cie pc care Aleesandri a du­
s-o la strălucire în |i*cra'u-
reviste poezii şi proză din ca­ cuvinte. Dar am adoptat o Armăşoccu că sînt poeţi care lor epocii în care a trăit. A­ ra noastră (exemplu : Desp'>*-
re nu poli pricepe aproape ni­ poziţie critică faţă de „pur­ la întilnirilc cu cititorii citesc Dacă în ţară actul Unirii a flat în primele rînduri ale Vodă. Fîn‘ina Rlanduzioi, O-
mic Cui şi la ce servcşţc a- tătorii" acestei aşn-zise lite­ doar un fel dp poezie Sau, ca fost unanim sărbătorit, pri­ teresată în păstrarea de re­ sandri a fost primit şi de mişcării revoluţionare de la vidiu).
ecastă literatură? Trebuie raturi. să dau un alt exemplu, In laţii bune cu Turcia. ministrul de externe, Wa- 1848, publică poezia manifest F.xpresîa lui Aleesandri.
s-o spunem pc şleau : noi. N. Roşii : Mi-ar place să a­ cărţile apărute în ultimii ani mit ca unul din cele mai Alte trei puteri — Rusia, lewski. „Deşteptarea României", o a- forma literară sînt determi­
muncitorii, vrem o literatură se observă că atunci cind are importante evenimente ale Franţa şi Sardinia — spriji­ I-a Londra, Aleesandri are devurată chemare la luptă. nate de echilibru, măsură si
adevărată, care să reflecte pară un curent literar pc ca­ lor să zicem un dialog între un veacului, din punct de vedere neau Unirea. Rusia fiindcă întrevederi cu ministrul de După înfrîngerea mişcării, a­
construcţia socialistă, munca re l-aş denumi „literatura c- inlcleclual şi un „neinlelec- dorea slăbirea Turciei, Fran­ externe englez Malmesburv flat în exil la Braşov, scrie armonie, calităţi pe care el le
roilor contemporani". O astfel
şi viaţa noastră. de literatură ar participa, tual". limbajul celui din ur­ extern lucrurile erau niai ţa slăbirea Angliei, iar Sar­ Acesta insă il primeşte ca pc poezii prin care salută adu­ are în cel mai înalt grad A­
Aurclian Sirbu : Propune cred, din plin la educarea ci­ mă este tipic unui om înapo­ complicate. Puterile garante dinia, in dorinţa ei de for­ un simplu particular şi nu ca narea de In Blaj ca un pro­ ceasta face ca opera sa de­
iile secretarului generat al titorilor tineri în spiritul iat Se pare că unii încă nu se opuneau unificării celor mare a unui stat italian uni­ persoană oficială, deoarece log a| libertăţii şi unirii tu­ dicată integrităţii nonstro ca
partidului, tovarăşul Nicolae înaltelor idealuri ale umanis­ cunosc nivelul spiritual al două principale. De pildă, tar. avea neapărat nevoie de guvernul englez nu recunoş­ turor românilor. Tot aici re­ popor, ca fiinţă istorică si ex­
Ceauşescu, au fost diseniale mului socialist. maselor. Nu se Cunoaşte o un precedent. tea calitatea lui Cuza ca prin­ dactează împreună eu alţi
în prima noastră şedinţă de realital^ care ne onorează : chiar în scara de 24 Ianua­ De aceea, preocuparea de cipe înainte de investrtura presie spirituală să sica la
cenaclu şi cred că astfel de Citi. Armăşescu : Trebuie să nimicitorul, ţăranul scriu ei rie 1850. reprezentantul Rusi­ căpetenie a lui Alexandru Porţii. Dar, faţă de asigură­ fruntaşi ai mişcării revolu­ temelia literaturii române
dezbateri sint absolut nece­ creăm o literatură demnă de înşişi literatură. Si încă bu­ ei la Constantinopul, Loba- loan Cuza a fost obţinerea rile lui Vasile Aleesandri că ţionare moldovene programul moderne, constituind un stră­
sare in orice „atelier de crea­ prezentul noslm socialist. Re­ nă. Pentru a scrie, cum nov, scria la Pelcrsburg că recunoaşterii dublei sale a- românii vor pâstra legăturile politic „Prinţipiile noastre lucit exemplu de literatură
ţie". , centele propuneri ale secre­ spunea tovarăşul Nicolae Icgeri din partea puterilor cu Poarta, conforniindu-se pentru reformarea patriei", anga jantă pcnlru generaţiile
tarului general al partidului
N. Chirica : Ca secretar al situează pe seriilor într-o mai Ceauşescu, nu e nevoie nea­ Poarta consideră alegerea lui galante. Imediat după Unire, Convenţiei, ministrul îl asi­ prin care cere împroprietă­
cenaclului „Flacăra", ţin să profundă rezonanţă soeial- părat de diplomă universita­ Cu za cn o violare a Conven­ delegaţiile diplomatice româ­ gură că avea sentimentele ce­ rirea ţăranilor fără despăgu­ tinere de scriitori de astăzi.
spun că alaiuri de întregul politică, caic îl determină ră. ţiei de la Paris >1 că ea ccrc neşti şi-nu început călătorii­ le mai amicale faţâ de
popor scriitorii din Hunedoa­ să-şi îmbogăţească permanent N. Chirica : Să nu facem telegrafic convocarea unei le. bire şi „Unirea Moldovei şi M. BODEA
ra aprobă din toată inima cunoştinţele despre lume şi Concesii imposturii, inova­ români Intr-o scrisoare adre­
mobilizatorul program de gîn- societate, să participe cu pa­ ţiilor generate de cuvinte ca­ conferinţe ; pînă atunci nu Plinire aceste delegaţii di­ sată lui Aleesandri de către
du e şl aci iune prezentat de siune, cu dăruire la dezvol­ ic nu spun nimic In centrul recunoştea decit activitatea şi plomatice &\ găsim şi pc Vn- deputatul englez Crowe (exis­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. tarea vieţii spirituale. preocupărilor noastre trebuie autoritatea câîmăcâmici. De­ silc Aleesandri. Simpatic şi tentă în colecţia de docu­
Cenaclul nostru, care numă­ să stea figura harnică a pro­ cult, cu o conversaţie agrea­ mente amintită mai înainte) C R O N IC A LIBRĂRIEI
ră 16 ani de activitate per­ A fost amintită aici nece­ spre atitudinea Austriei este bilă. tipul omului de Iunie, din 4/16 martie se arată că
manentă, a căutat mereu să sitatea unor dezbateri largi ducătorului de bunuri mate­ edificator faptul că singurul monden, practicând dezinvolt jurisconsultul reginei Victo­
Aceasta este de fapt
riale
promoveze o literatură cu un în cercurile de creaţie So- cheia problemei I care nu prezentase felicitări uzanţele diplomatice. Vasile ria. deci şi al Ministerului
conţinut pătruns de spiritul cot că axul acestora trebuie lui Cuza, cu ocazia dublei Aleesandri „agent du Prin- de Externe este cu totul fa­
politicii partidului nostru şi sâ-1 constituie problemele de Gheorghe Armăşescu : Noi sale alegeri, fusese consulul ce" a fost primit foarte bine vorabil dublei alegeri a lui
ne-am străduit ca, prinţi-o viitor ale literaturii fiecărui trebuie să venim in înlimpi- pretutindeni Cuza şi că .numai avocatul
fonrâ corespunzătoare, să ex­ creator. Nu este un secret narea cerinţelor omului nou Austriei. Ba mai niult, acesta La Paris a fost primit în Coroanei se împotriveşte".
primăm un fond închinat po­ pentru nimeni că mai avem al societăţii socialiste, a ce­ nu viza nici paşapoartele ro­ două rînduri de Napoleon al La Londra, Aleesandri are
porului. patriei şi societăţii astăzi scriitori care atunci rinţelor epocii, a împlinirii mâneşti eniise în numele lU-Iea, care-i făgădui sprijin convorbiri fructuoase şi cu Undina îşi ja rămas bun (Povestiri germane din
noastre socialiste. De pildă, cînd se întîlnesc cu publicul dezideratelor nobile înscrise lorzii Clarendon şi John Rus- două decenii), volum apărut recent in Editura Uni­
recenta culegere apărută în citesc o anumită literatură — de Congresul al X-lea al domnitorului român. Anglia şi dărui armatei române zece sel. vers, adună intr-o interesantă culegere antologică
pragul zilei de 8 Mai, „însem­ să zăcem, iar în particular partidului. adoptase pentru început o a- mii de puşti cu cartuşele res­ Misiunea din Ralia a fost schiţe şi nuvele semnate de scriitori germani de no­
ne noi pc vatră veche". In­ scriu cu totul în alt stil. E C. DROZD tiludine de rezervă fiind in­ pective Totodată, împăratul poate cea mai reuşită. La To- torietate mondială ca Anna Seghers, Hcinrich Boli,
era de acord să trimită în rino, trimisul român a fost lise Aichinqer, Inqebnrq Bnchmann. Giinter Grnss,
Siegfricd Lenz, Ilans Erich Nossack, lVolfqanq Bor-
Principatele Unite o misiune excelent primit de regele
cherl ete. însumarea unor nume atit de cunoscute a
militară pentru reorganizarea Victor Emanuel al Il-lea şi dus la cuprinderea in volum a celor mai diverse sti­
armatei şi înfiinţarea de ar­ mai ales de primul minis­ luri, curente şi grupări literare. ceea cc creează o va­
senale După cum l-a infor­ tru, contele Cavour A fost rietate de modalităţi în abordarea temelor. Vorbind
despre nuanţa temelor, majoritatea acestora an In
mat Aleesandri pe Cuza, Na­ chiar invitat să asiste la bază anii întunecaţi ai războiului, ni dezmăţului fas­
poleon a[ lll-lea conta pe campania din Lombardia de­ cist sau perioada grea şi plină de incertitudini care
români in cazul unui război spre care a scris eiteva poe­ a urmat.
Hunedoara — veche şi
in Orientul Apropiat. Iată zii (La Palestro, La Magenta, In general, genul scurt este dificil şi sint puţini
nouă cetate de istorie şi n- prozatori abili sau specializaţi in rezolvarea” tutu­
ţel, profilată viguros pe pasajul cu pricina : „Vînlul Solferino, Bnrsalierul mu­ ror problemelor legate de substanţa genului Aici, pe
harta industriei contempo­ suflă a război, poate să fim ţind) Experienţa îi va servi un spaţiu restrîns, trebuie să comunici un fapt bogat
rane româneşti — continuă chemaţi a lua şi noi parte la în 1877 cînd, pentru elanul in semnificaţii, un portret complet, tm mesaj vigu­
să inspire (sporadic, e drept) el şi, precît am înţeles, on său patriotic, a devenit cînr ros. Este interesant eă după cel dc-al doilea război
artişti de pretutindeni. compte sur nous. împăratul târeţul oficial al războiului mondial europenii au fost influenţaţi de proza scurtă
în fotografie, lucrarea are opinie bună de români de independenţă. americană, adaplînd-o însă la specificul literaturilor
„Hunedoara" -lînogi avură a şi de domnul lor Primirile .La 26 august/7 septem­ proprii, şi, fireşte, obţiniiul la rindul lor succese re­
artistului plastic Z. Ge- ce nii-au făcut mi-au dovedit brie, la cea de a treia Con­ marcabile. Este cazul acestei antologii, unde de fapt
deon din Cluj că se interesează mult de ferinţă de la Paris. Turcia şi stilul literar german, chiar dace uneori îngreunează
soarta noastră şi că te consi- Austria recunosc îndoita ale­ lectura, îmbogăţeşte terna cu simboluri grave, adinei.
derează ca pe inlîiul său a- gere Incontestabil, o mate Notele preţioase care însoţesc lucrările, precum şi
diotanP* („Documente privind parte din arest succes diplo­ acurateţea traducerilor —realizări ale unor competenţi
Unirea Principalelor" III, p. matic îi revine poetului, ca­ cunoscători ai literaturii germane — fac ca indiscuta­
543. scrisoarea din 2/14 mar­ re. încă înainte de actul de bil Undina îşi *a rămas Imn m se bucure dc o bună
tie 1859). In Franţa, într-un la 24 Ianuarie 1859, scrisese primire şi apreciere din part< a cititorilor.
mod extrem de cordial, Alee­ cunoscuta .Hora Unirii"...