Page 56 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 56
Preşedintele Nixon va vizita Primirea ia Alexei Kosîghin
Republica Populară Chineză a unor oameni politici
şi de afaceri din S.U.A.
PEKIN 16 (Agerpres) — Populare Chineze, o invitaţie
Agenţia China nouă trans preşedintelui Nixon de a vi Din nou despre
mite următorul comunicat: zita China la o dată conve
Premierul Ciu En-lai şi dr nabilă înainte de luna mai MOSCOVA 16 (Agerpres) pat la cea de-a şasea întîlni- desemnarea succe
Henri Kissinger, consilierul 1972. — Agenţia TASS anunţă că re „Dartmouth" a reprezen sorului lui Franco
preşedintelui Nixon pentru Preşedintele Nixon a ac Alexei Kosîghin. preşedintele tanţilor opiniei publice sovie
problemele securităţii na ceptat această invitaţie cu Consiliului de Miniştri al U tice şi americane de la Kiev
ţionale, nu avut convorbiri plăcere. niunii Sovietice, a primit vi Cu acest prilej, menţionea ,.Buletinul oficial al sta- S
la Pekin intre 9 şi 11 iulie Inttlnirea dintre conducă neri pe David Rockefeller, ză agenţia, au fost discutate tului“ din Spania a publi- i
cat, la
„lege
16 iulie, o
1971. torii Chinei şi Statelor Unite Frnnk Chureh, James Gavin o serie de probleme interna specială“ de desemnare a ' 1
Luînd cunoştinţă de dorin va avea ca scop căutarea şi Charles Yost, cunoscuţi oa ţionale actuale, precum .şi li succesorului lui Franco. in l
ţa expresă a preşedintelui Ni normalizării relaţiilor între meni politici şi de afaceri nele aspecte privind relaţiile persoana prinţului Juau .
xon de a vizita Republica cele două ţâri. precum şi un din S.U.A., care au partici sovieto-americane. Carfos de Bourbon. In leqe ’
Populară Chineză, premierul schimb de vederi asupra .pro se precizează că Juan Car- ‘
Ciu En-lai a adresat, în nu blemelor care interesează ce los va exercita funcţiunile ,
mele guvernului Republicii le două părţi. lui Franco, „in cazul ab
sentei acestuia de pe teri- \
★
Comunicatul intilnirii reprezen- j toriul spaniol sau în caz t
WASHINGTON 16 (Ager noastre In acest scop, am tri R r . CHINEZA. — Aceste vehicule, utilizate la sortarea buştenilor, slnt proiectate şl realizate de boală1'. '
pres). — Intr-o declaraţie te mis pe consilierul meu pen de muncitorii din zona forestieră Ylchun. Recentul decret reprezin- \
levizată. făcută în studiourile tru problemele securităţii na fanţilor opiniei publice sovietice! tă o completare a „Legii »
din Burbnnk (California) ale ţionale, Henry Kissinger, la oroniifce a statului" din 10 '
companiei NBC, preşedintele -Pekin, in cursul recentului noiembrie 1067, care pro- \
Nixon a relevat că, după său turneu in lume. pentru vedea eă prinţul Juan Car- »
cum a subliniat cu mai mul a avea convorbiri cu premi Orientul Apropiat şi americane los va deveni rege al Spa
in \
niei şi şef al statului
te prilejuri in ultimii trei erul Ciu En-lai. Am luat ho- ! D eclaraţia mlnls- j momentul in care Franco ţ
ani, nu poate exista în lu târlrea de a întreprinde a Irului afacerilor ! sc rrtraqc din funcţie sau ţ
me o pace stabilă şi durabi ceastă acţiune, a spus pre O d e l e g a ţ i e p a l e s t i n i a n a p a r l l c f p â l a c o n - MOSCOVA 16 (Agerpres). îmbunătăţirea climatului p o -: decedează. Chestiunea asi- .
lă fără participarea Repu şedintele Nixon în continua externe al Greciei s f f i l u l r e a d e l a M o r s a M a t r o u l i — După cum om mai anun Jitîc şi la soluţionarea pro- ) gurării exercitării interi- S
blicii Populare Chineze şi a re, datorită convingerii mele ţat, Ja Kiev a avut loc a şa blemelor în suspensie fintre l mare a atribuţiilor lui ^
poporului său de 750 milioa profunde că toate ţările vor a t e n a 16. — Coresponden CAIRO 16 (Agerpres). — O voluţiei din Llbta, vicepreşe sea fintilnire „Davtmouth" a cele două ţâri. Ei s-au pro- < Franco constituie elementul i
ne de oameni «De aceea, a avea de cîştigat de pe urma tul Agerpres, Alexandru Cin»- delegaţie palestiniană, alcă dintele Siriei şi un membru reprezentanţilor opiniei pu nunţat pentru normalizarea » complementar adus de .Je- *
spus el, am luat iniţiativa, în unei reduceri a încordărilor peanu, transmite : Intr-o con- tuită din Abou Iyyad, mem al Consiliului Comandamentu blice 60vletice şi americane comerţului dintre U.R.S S şi } qea specialân din 16 iulie. ^
ferinlA de presA pentru ziariş
citeva domenii, de a deschi şi a unor relaţii mai bune tii strAbil, subsecretarul de bru al Comandamentului or lui Revoluţiei sudaneze. (denumită astfel după locali S.U.A. prin anularea Jegisla-1
de uşa unor relaţii normale Intre Statele Unite şi Repu stat Ja Ministerul Afacerilor ganizaţiei „Al Fatah", şi Ha- In cursu-l reuniunii, preci tatea unde s-a desfăşurat ţiei şi practicilor care ridi-, Populaţia Austriei |
Greciei, Xantho-
Externe al
intre cele două ţâri ale blica Populară Chineză". { poulos-Palama?. Întrebat In yel Abdel Hamid, reprezen zează ziarul „Al Ahram", de prima manifestare de acest că bariere In calea schim- 1
: legAturA cu Informaţiile prl- tant al aceleiaşi organizaţii legaţia palestiniană a pre fel). Printre participanţii so burilor libere de mâr-^
i vln<1 o aproptalA intîlnire a la Cairo, a sosit în localita zentat un raport asupra evo Populaţia Austriei se ri- i
j primului ministru grec, Ghlor- tea Marea Matrouh, pentru a vietic! la întîlnlre, precizează furi nestrategice. Comunica- I dică la 7 433 809 locuitori ,
NAŢIUNILE UNITE 16 (A- că .acest eveniment este de j eh los Papadopoulos, cu pre- luţiei situaţiei din Iordania, agenţia TASS, s-au numărat tul relevă că există teme- . — s-a anunţai intr-un co- )
gerpres). — Referindu-se la bun augur nu numai pentru • mlerul ture, Nlhat Erlm, a participa la convorbirile ce unde se înregistrează noi Alexandr Korneiciuk, vice iuri pentru colaborarea pe \ munieat cu privire la re- i
| râspuns cA „orice este posl-
între
au
loc
preşedintele
vizita In Republica Populară relaţiile dintre cele două : Ml", dar ptnâ In prezent nu R.A.U., preşedintele Consi lupte între forţele guverna preşedinte al Comitetului so viitor a celor două ţâri în ^ zultatele rccensăminlului e- t
Chineză a preşedintelui S.U A., ţâri, ci şi pentru soarta vii i cxlstA In aceastA chestiune liului Comandamentului Re mentale şl unităţi ale rezis vietic pentru apărarea păcii, domeniul coordonării efortu- / fectuat la 12 mai a.c. In ul- )
tenţei palestiniene.
i fapte care sA pontA fi comcn-
secretarul general al O.N.U., i tate. Nikolai 'Blohin, preşedintele rilor in cadrul programului 1 tirnii zece am, populaţia ^
U Thant, a dat publicităţii o toare a Organizaţiei Naţiu C o n t a c t e s l r l o n o - l o r d a n l e n e Institutului pentru relaţii de studiere a Cosmosului. \ Austriei a crescut cu 5,2 i
declaraţie fin care a relevat nilor Unite". sovieto-americane, Gheorghi precum şi pentru participa-1 la sulă. i \
AMMAN -16 (Agerpres). — Potrivit postului de radio Arbatov, directorul Institutu rea activă a oamenilor de ’
O delegaţie militară siria Damasc, delegaţia este înso lui pentru S.U.A. al Acade ştiinţă sovietici şi americani \ 20 000 de locuinţe )
nă a sosit la Amman. anunţă ţită de un reprezentant al miei de Ştiinţe a U.R.S.S., la realizarea programelor in-1
surse oficiale din capitala mişcării palestiniene, Abou deputaţi fin Sovietul Suprem, ternationale de cercetări a t- , distruse de cutre- )
iordaniană. Se precizează că Jjhad, oameni de ştiinţă şi artă. mosferîce şi oceanografice. t murul din Chile )
această vizită are loc după Din partea americană au fost Participanţii la intîlnire au \ tn urma recentului cu- ;
o convorbire'telefonică dintre prezenţi senatorii Frank subliniat necesitatea încetă- 4 tremur, care s-a abătut a- >
generalul Mustafa Tlass, şe BEIRUT 16 (Agerpres). — Chureh şi Mark Hatfield. Da- rii cit mai grabnice a râzbo-/ supra a patru provincii \
ful de stat major a) armatei Siria a interzis forţelor pa vid Rockefeller. preşedintele chiliene, au fost distruse n- >
siriene, şi Wasfi Tall, primul lestiniene să lanseze atacuri iului din Vietnam, s-au pro- » proa)>e 20 000 de locuinţe ţ
ministru al Iordaniei, In le împolriva Iordaniei de pe te lui „Chase Manhattan Bank", nunţat pentru instaurarea t şuteşti, a declarat ministrul i
gătură cu noile incidente din ritoriul său, anunţă agenţia Milton Eisenhower. rectorul urgentă a unei păci trainice^ chilian al agriculturii, Jac- i
tre forţele guvernamentale Reuter, menţionînd surse ale Universităţii „John Hop- ques Chonciiol. Localităţile •
'iordaniene şl unităţi ale re mişcării palestiniene de re kins", Charles Yost, fost re in Orientul Apropiat şi au e-\ rurale cele mai afectate \
zistentei palestiniene. zistenţă. prezentant al S.U.A. la O N U., videnţiat Importanţa unor a-^
alte personalităţi politice şi corduri constructive, jndrep- ^ sint Petorca şi diferite eo- i
C o m a n d o u p a l e s t i n i a n d i s t r u s munc din apropiere de J
sociale. tate spre îmbunătăţirea citu-1 Santiago. Guvernul, a a- \
TEL AVIV 16 (Agerpres). France Presse. Cei şase mem Corminîealul comun dat a ţiei în Europa. nunţat Jacques Chonchnh i
Comandoul palestinian ca bri ai comandoului au fost publicităţii la 16 iulie, la în a luat măsuri de ajutorare !
re efectuase la 8 iulie un reperaţi de o patrulă In mo Părţile au relevat im por- prin credite a familiilor si- >
atac cu rachete asupra ora mentul în care, cu puţin îna cheierea întîlnirii, relevă tanţa coexistenţei paşnice a ' îiistrafe. Totodată, a fost l
şului Petach Tikva (situat la inte de miezul nopţii, se pre convingerea participanţilor statelor cu sisteme sociale ^ mobilizat un important nu- .
10 km de Tel Aviv) a fost in găteau să traverseze fluviul că dezvoltarea volumului co diferite şi a strânsei coopc ^ mâr dc arhitecţi şi studenţi S
terceptat şi distrus în noap Iordan la 2 km nord de Je- merţului sovieto-american şi pentru a ajuta la reenn- l
tea spre 15 iulie — a anunţat richo, pentru a se înapoia In rări internaţionale. \ st r neţ ia localităţilor dislru- ,
un purtător de cuvînt mili Iordania, a precizat purtăto a altor forme de cooperare se. )
tar israelian, citat dc agenţia rul de cuvînt. economică va contribui la
î............................................... T tat acest preţios minereu S e lărgesc relaţiile comer
! MOSCOVA. — La ! timp de 53 de ani.
LAOS. — In luna Iunie, forţele patriotice laoţlene au scor din luptA 900 de inamici, au dis | Moscova a luat sfîrşît j
trus 300 de nrme do diferite tip uri şl au doborlt 4 avioane ame rlcane. : joi cea de-a 11-a şe- j OSLO. — Potrivit relată ciale ale U . R . S . S. cu
Io fotografie: Soldaţi al forţelor patriotice laoţtene In acţiune pe plntoul Dolovcns. i dinţă a Comisiei inter- j rilor ziarului . Arbaiderbla-
: guvernamentale sovie- j de't". în Norvegia se înre
: to-po)oiie de colaborare j gistrează o lipsă cronică de ţările europene
i economică şi tehnico- ! învăţători şi cadre didacti
Guvernul britanic 0 misiune specială de anchetă a O M j ştiinţifică. Cu acest j ce pentru şcolile medii. Si
a- !
i prilej, informează
tuaţia este deosebit de difi
| g*nţia TASS, au fost : cilă în regiunile nordice, MOSCOVA 16 (Agerpres). nomice ale Uniunii Sovietice
Intr-un articol publicat
în
este dispus să va cerceta acţiunile militare portugheze ■ examinate ' rezultatele ; unde din cauza lipsei de ziarul „Izvcstia", Alexei cu ţările capitaliste din Eu
j convorbirilor privind j terne austriac, de la sfîrşi profesori, în şcoli predau Mandjulo, adjunct al minis ropa nu este un fenomen de
moment, subliniază A. Mnnd-
din Senegal şi Guineea Bissau i încheierea unui acord j tul celui de-al doilea răz persoane fără o pregătire trului comerţului exterior al julo. Acest lucru este ilustrat
trateze la nivel : comercial fintre cele j boi mondial. specială Uneori, cadrele ne U.R.S.S.. serie că desfăşura grăitor de acordurile comer
I două ţări pe următorii calificate constituie 30-40 la rea unei conferinţe general-
NEW YORK 16 (Agerpres). giune unde, potrivit plîngerli : cinci ani. | NnVV YORK. — Numărul sută din corpul didactic ciale |>e termen lung înche
ministerial cu — Consiliul de Securitate a formulate de către autorităţi inginerilor americani care, europenc in problemele secu iate eu multe dintre ţările a
hotârît joi seara, cu 13 vo le de la Dakar, forţele milita din cauza şomajului, nu-şi rităţii şi colaborării ar des mintite, precum, şi marile
turi pentru şi 2 abţineri (Sta re portugheze au pătruns pe pot utiliza cunoştinţele de SANTfAGO DE CHILE chide perspective mai largi contracte pe termen lung.
— Guvernul chilian a ac
premierul maltez tele Unite şi Marca Britanie), teritoriul Senegalului, prooe- BERLIN. — In cadrul vine din ce în ce mai im ţionai în judecată compa relaţiilor economice şi teh- Articolul aminteşte, totoda
nico-ştiinţifice între ţările de
trimiterea unei misiuni spe dînd la minarea unor zone „Săptâmînit Mării Baltice'1, presionant. Ameninţaţi de pe continent. Subliniind că tă, importanta pe care n
niile cuprifere nord-ameri-
ciale de anchetă în regiuni clin apropierea frontierei. joi s-a deschis Ia RostocU. creşterea şomajului în rîn- cane . Andes Cooper Co" şi cea mai intensă dezvoltare o avut-o pentru dezvoltarea eo-
inertului cu ţările capitaliste
I.ONDBA 16 (Agerpres) — le de frontieră dintre Sene Hotărînd trimiterea acestei în R.I) Germană, cea de-a durile lor. inginerii şi oa .Chile Exnloratîon Co". fi cunoaşte colaborarea comer- faptul că majoritatea aces
Primul ministru britanic, Ed- gal şi Guineea Bissau (teri misiuni, Consiliul de Securi M-a Conferinţă internaţio menii de ştiinţă americani liale ale firmei -Anaconda", cial-economicâ şi tehnîco-şti- tora au renunţat în relaţiile
ivard Heath, a anunţat joi toriu aflat parţial sub do tate a condamnat, totodată, nală a muncitorilor din ţă au creat un comitet pentru cerindu-le despăgubiri în intifică a Uniunii Sovietice cu cu U.R.S.S. la restricţiile în
In Camera Comunelor că a minaţia colonialiştilor portu „actele de violenţă şi de dis rile hal'ice, Norvegia şi is răspundere socială, menit să valoare de peste 0 milioane ţările socialiste, autorul men domeniul creditelor.
reînnoit invitaţia adresată ghezi). Misiunea, care va fi trugere ale forţelor portu landa La lucrări iau parte lc apere interesele grav a dolari. In actul de acuzare, ţionează că, aşa cum a demon Cu toate acestea, scrie ad
premierului maltez, Dom asistată de experţi mijilari, gheze din Guineea Bissau îm 500 de delegaţi. Participan fectate. prezentat de către Consiliul strat experienţa, lărgirea re junctul ministrului comerţu
Mintoff, de a veni personal urmează să se informeze asu potriva populaţiei şi a sate ţii la conferinţă dezbat sar Apărării de Stat. se arată laţiilor comerciale ale U.R.S.S. lui exterior al Uniunii Sovie
la Londra. în vederea regle pra situaţiei din această re lor din Sencgjl*. cinile cc revin sindicatelor GEORGETOWN. — Gu că. începînd din 1060. cînd cu ţările capitaliste din Eu tice. nu au fost încă înlătu
mentării chestiunilor rămase în lupta pentru pace, secu vernul Guyanci a anunţat a fost devalorizată moneda ropa are un rol important în rate toate piedicile în calea
în suspensie fintre cele două ritate europeană progres oficial naţionalizarea mine naţională, cele două compa procesul actual de slăbire a lărgirii comerţului reciproc
ţâri, în specia! eventuala re social. lor de bauxilâ aparlinînd încordării şi de însânâtătoşi- avantajos între Uniunea So
vizuire a acordurilor de apă firmei canadiene „Demerara nii au frustrat statul chilian re a situaţiei pe continentul vietică şi ţările Europei occi
rate şi asistenţă financiară PARIS. — Tn capitala liauxite C o". Compania ca de 5 003 000 şi. respectiv, noslru. dentale. în specia) cu acelea
anglo-malteze. încheiate In Franţei s-a anunţat că Mau- nadiană in cauză a exploa 1 069 965 dolari. Comerţul Uniunii Sovietice care fac parle din grupări c-
1964 pentru o perioadă de rice Schuniann. ministrul ru o scrie de state capitaliste, conomicc închise. Uniunea
10 ani. afacerilor externe, va face o se arată în articolul din „Iz- Sovietică se pronunţă pentru
In şedinţa de joi a Came vizită oficială în Danemar j ■ BONN. — O puternică demonstraţie de protest îm- : ; vestia". se ridică la sume im lichidarea tuturor barierelor
rei Comunelor, secretarul ca. Suedia şi Norvegia, în i potriva unei adunări neonazist^ a avut loc în oraşul j portante şi manifestă tendin vamale protecţioniste şi de
Foreign Office-ului, Alee tre 19 şi 24 iulie. I vost-german Pforzhcim, din iniţiativa P.C. German, a j ţe de creştere. In ultimii cinci altă natură Este un lucru de
Douglas-Home, a subliniat, ani a crescut de peste două la sine înţeles că dacă ţările
in cursul depoziţiei sale, că ROMA. — Ministrul de [ Uniunii germane pentru pace din R.F.G.. a sindicate- j ori volumul comerţului U Europei occidentale vor pro
lor şi a altor organizaţii democratice. Demonstranţii,
guvernul britanic este dispus externe al Austriei, RudolI | [ purlind pancarte şi lozinci, s-au îndreptat spre locul j ; niunii Sovietice cu Italia, ceda la o înlăturare a restric
R F.G., Franţa, ţările Bcnc-
ţiilor vamale, a contingcntări-
să negocieze la nivel ministe Kirscblaeger, a sosit joi
scara la Roma într-o vizită | de adunare a neonaziştilor unde rostea o euvîntare A- i luxului. Suedia. Dc asemenea, lor şi restricţiilor de altă na
rial în scopul ajungerii la un | dolf von Thadden, preşedintele P N D Participanţii i
acord satisfăcător pentru am oficială, informează agen | la demonstraţie au cerut interzicerea tuturor partide- ; s-au înregistrat progrese în tură la importurile din
bele părţi. El a reamintit, ţia Associated Press. Aceas : lor şi grupărilor neofasciste din R.F. a Germaniei. j comerţul cu Finlanda, Anglia. U.R.S.S., acest lucru va fi în
ta este prima vizită în Ita
totodată, dorinţa exprimată Austria. Lărgirea volumului avantajul ambelor părţi, sene
lia a unui ministru de ex-
de premierul maltez ca noile legăturilor comerciale şi eco în încheiere A. Mandjulo.
tratative să sc încheie îna
inte de sfirşîtul lunii în curs
Un vast program
de invesii{ii tn Algera
NEW YORK TIMES: ALGER 16. — Corespon realizat în 1970 un vast pro
dentul Agerpres, Constantin gram de prospecţiuni. Astfel,
Benga, transmite: Consiliul în cadrul lucrărilor desfăşu
„Sfîrşitul războiului Revoluţiei şi guvernul algeri- rate de Societatea naţională
an au examinat, în şedinţe de hidrocarburi „Sonatrach"
comune, rapoartele privind au fost descoperite şî puse
poate să devină Îndeplinirea sarcinilor in pri în exploatare noi zăcăminte
ma perioadă-(1970) a planului de petrol la Oued-Noumer,
o realitate" cvndriennl d^ dezvoltare a Guellala, Amassak. Stah şi
Ait-Keeir.
Potrivit
ţârii — 1970-1973.
comunicatului dat publicită De asemenea, au fost ob
WASHINGTON 16 (Ager S.U.A. — Dezvăluirile documentelor secrete ale Pentagonului ţii, pe ansamblul economiei ţinute succese în industria si
pres) — Noua iniţiativă a nu zguduit profund cnnţliinţa ont Omni $1 au contribuit la sporirea nivelul realizării diferitelor derurgică ; în acest domeniu
Guvernului Revoluţionar Pro nuntArului color care ccr cu Ins LstcnţA retragerea cil mai grab programe de investiţii pe a au fost investite 600 milioa
vizoriu al Republicii Vieina- nic* a tuturor trupelor americane din Indocliina. nul 1970 corespunde cu pre ne dinari. Două mari com
mului de Sud continuă să Reprezentanţii guvernului revoluţionar provr/nriii (lin Vietna vederile iniţiale, suma tota plexe, unul In El Hadjar şi
stîrnească un larg ecou în mul (Ic sud au prezentat la uit ima sesiune a Conferinţei de lă a investiţiilor ridicindu-se altul la Ghazaouet, prelu
Statele Unite ale Americit. pace de la Paris propuneri iu $a ptc puncte pentru retragerea tru la 6.2 miliarde dinari, cu 1,7 crează importante cantităţi
„Pentru prima dată, în trei pelor americane din Vietnam şi eliberarea prizonierilor americani miliarde mai mult deoît în de fier şi zinc. La El Hadjar
ani de convorbiri, scrie „New capturaţi de trupele Armatei de Eliberare din Vietnamul de sud. 1969 se află intr-un stadiu foarte
York Times", sfîrşitul războ Opinia public* din lumea InlreagA a apreciat aşa cum se cuvine Printre altele, sc arată că, avansat construcţiile a două
iului poate să devină o rea noua încercare dc restabilire a plicii tn Imlochina şl prin de în cursul anului 1970. au in noi oţelârii şi a două lami
litate". „Nu dorim, scrie la monstraţii $1 luArl de atitudine in prcsA, prcseazA conducerea trat io funcţiune 30 de noi u- noare. Au fost deschise, în
rîndul său „New Vork Post", S.U.A. sA anunţe o dat* exact* » retragerii trupelor americane. nitâţi industriale, care asi acelaşi an. şantiere de con
ca peste cinci ani să citim al O carlcMnrA In legAturA cu arhivele secrete ale Pentagonu gură diferitelor ramuri in strucţii a unor importante
lui a fost publicat* de „Interna (ionnl Herald Tribune". Senarul complexe metalurgice, de R.D.G. — La Bat Gottleuba s-a obţinui o cic.ştcrc considerabil* a producţiei de nutreţ, dniop-
te documente care să ne de dustriale §i agriculturii ma
cu istoricul Vietnamului conţine un cadavru. Foarte candid, arhi construcţii de maşini şi in (A unei noi metode folosite In prelucrarea nutreţului verde. Acesta este ţinut pe ciinp (lupA coM-
monstreze ce şansă importan şinile şî produsele nedesare
varul Intreah* dac* vizitatorul mal doreşte şi alic materiale... stalaţii electrice — principa re pin* la uscarea în aer liber, dup * care este transportai la Instalaţia de uscare dc la Colla.
tă pentru realizarea păcii a dar nccsla din urm* dc-abia se mal fine pe picioare dc groav.A şi Intr-una din cele mai im lele obiective ale programu In fotografic : Instalaţia dc uscare a nutreţului dc la Cotta, Bnd Gottleuba.
fost irosită în vara anului stupoare. portante ramuri ale economi lui de dezvoltare industrială
ei — hidrocarburile — a fost a ţârii.
1971".
IRedactîa sl administraţia zla nilul i Deva. str. Dr. Petru Groza. nr. 35. Telefoane nr. 12317 si 1 15 88. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva