Page 57 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 57
w • , i i/H tfrrrrtrrttfn
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! 3
fa Rolul ştiinţei şi tehnicii
în lumea contemporană
— Intervenţie românească la
E.C.O.S.O.C.—
n Consfătuirea conducători
lor organelor de planificare
ale ţărilor membre ale
C.A.E.R.
m Cadran, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5,40 DUMINICA 18 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
ZIUA CONSTRUCTORULUI Sesiunea comemorativă din Capitală
Substanţiale
economii de
OMAGIU OMULUI materii prime consacrată poetului Vasiie Alecsandri
Cultivînd
Iul Vasiie
cu
consecvenţă
Despre teatrul
dragostea şi preţuirea pentru
marile valori ale culturii ro Alecsandri a vorbit prof. dr,
doc. ion Zamfircscu de la U
şi materiale
Bucureşti.
din
niversitatea
mâneşti, poporul nostru cin
DE PE SCHELE Sld*:rurgi5(li hiincdorcni des steşte, în aceste zile, prin nu Prof. dr. Zoe Dumitrescu-Bu-
meroase manifestări, desfăşu
şulenga, vicepreşedinte al A
făşoară In acest prim an
al
rinei naiului ample acţiuni rate In întreaga ţară, pe ma cademiei de ştiinţe sociale şi
pentru reducerea consumurilor rele poet şi patriot Vasiie A- politice, a prezentat apoi co
specifice dc maieril prime şl lecsandri, de la a cărui naş municarea „Vasiie Alecsandri,
materiale. Suh conducerea o r
ganizaţiilor de partid, lurnalls- tere se împlineşte un veac şi prozator".
Cei ce ctitoresc măre nelor uzine şi fabrici, pen til, ofclavli şl l/imlnatoril In jumătate. In comunicarea sa, „V. A-
frunte cu comuniştii, nu între
ţia citadelelor industriale tru ridicarea sutelor de mii prins o scamft dc mAsuri e- In semn de omagiu. Acade lecsandri, militant politic",
şi frumuseţea modernelor de apartamente şi edificii ficlcnte pentru perfecţionarea mia de ştiinţe sociale şi po prof. univ. George Ivaşcu,
oraşe, ziditorii uzinelor şi social-culturale, pentru a fa tehnologiilor, ImbunAiAprea ca litice şi Uniunea Scriitorilor membru al Academiei de şti
metalului,
lităţii
reducerea
hidrocentralelor, caselor şi ce mai viguros, mai min- rebuturilor, gospodărirea judi au organizat, simbătă dimi inţe sociale şi politice, a tre
şcolilor, detaşamentul eroic dru şi mai plin de frumu cioasă a materiilor prime sl neaţa. la Ateneul Român, o cut în revistă principalele
al constructorilor care s-au seţe chipul patriei materialelor. sesiune ştiinţifică. momente din activitatea so-
Acţiunea patriotică de redu
înfrăţit cu schelele, adu- Oamenii schelelor hune- cere a consumurilor specifice Au participat tovarăşii Ma cial-politicâ a scriitorului.
cindu-şi contribuţia la înăl dorene sint înregimentaţi s-a soldat tn primul semestru nea Mânescu, Dumitru Popa. In încheiere a luat cuvTn-
ţarea grandiosului edificiu total cu talentul şi expe cu rezultate demne dc toată Miron Constantinescu, Miu tul prof. univ^ Miron Con-
lauda.
Alături dc furnallştl.
a) socialismului în Româ rienţa, pasiunea şi dăruirea care au economisit 3 26ti lono Dobrescu, Dumitru Ghişe, vi slantinescu, preşedintele Aca
nia. primesc astăzi salutul in acest impresionant efort dc cocs. ntetarii şi lamtnaiorll cepreşedinte al Comitetului demiei de ştiinţe sociale şi
sub
au înregistrat economii
sărbătoresc al întregului naţional. Colectivele con stanţiale la toate materiile şl de Stat pentru Cultură şi Ar politice care a adus un cald
popor. structorilor de la Termo materialele folosite in proce tă. acad Zaharia Staneu, pre omagiu operei şi activităţii
Mai mult ca oricind, în a centrala Mintia, întreprin sul de producţie. In otelărll, şedintele Uniunii Scriitorilor, lui Vasiie Alecsandri, subli
cest an „Ziua constructoru derea de construcţii side Doi dintre veteranii şantierelor Devei : zugravul Petre Maria şl zidarul loan AdascAlulul. In spre exemplu, s-au realizat e personalităţi ale vieţii cultu niind, printre altele, că con
conomii efective de aproape
lui" capătă preţ şi strălu rurgice Hunedoara. Trus cei mai bine de 17 ani de clnd lucreazA pe şantierele de construcţii, el şl-au clştigat un meritat 1 400 tone metal. 3 3în tone că rale — academicieni, scriitori, structorii socialismului tn ţa
istorici şi critici literari —
prestigiu. Acum ei lucreazll la ridicarea pe verticala a noului cartier ,,Dacia'*.
cire. impune admiraţie şi tul de construcţii Deva, rămizi refractare, 630 tone fe numeroşi oameni ai muncii ra noastră cinstesc memoria
roaliaje Şl 82S tone utilaj dc
respect pentru munca plină T.C.MM. şi „Hidro" Valea Foto: v. OXOIU turnare, in timp ce la lami acestui mare Înaintaş care, a-
de abnegaţie a oamenilor Jiului, toate şantierele hu- noare economia de metal se din întreprinderi şi institu lâturî de alţi reprezentanţi ai
ridică In peste 1 000 tone. Pe
schelelor. Este preţul şi nedorene au adus in primul Pe şantierele ansamblul combinatului side ţii. studenţi şi elevi. glorioasei sale generaţii, a
strălucirea ce-şi au piatra semestru contribuţia hotă Adunări festive consacrate rurgic s-au mai economisit In deschiderea sesiunii, a croit drumul afirmării po
de temelie in ceJ mai im râtoare la realizarea în Ju 58 500 tone combustibil con cad. Zaharia Staneu a pre porului nostru ca naţiune
venţional si 28,8 milioane ktt'h
punător şi mai dndrâzneţ deţ a primului miliard de de energie electrică. zentat comunicarea „Poezia conştientă şi suverană.
program constructiv prin ca lei din cele peste 13 miliar magistralelor lui Vasiie Alecsandri". (Agerpres)
re partidul nostru comunist de de lei investiţi pe care Zilei constructorului
cheamă marea colectivitate conducerea partidului şi sta
a constructorilor să-l înfăp tului le acordă în acest cin feroviare
tuiască Sn acest nou cinci cinal pentru dezvoltarea e Sărbătorirea „Zilei constructorului", devenită tradiţio in aceste zile, pe ogoare, se desfăşoară cu intensitate
nal. Volumul de 470 mili nală, a fost marcată în judeţul nostru şi prin însufleţite a-
arde de lei investiţi ce tre conomică şi socială a jude dttnări festive. Acestea au constituit un bun prilej de tre Şantierele de pc magis
buie realizat in acest cin ţului. cere în revistă a succeselor obţinute sub conducerea tralele feroviare, ale judeţu
cinal — aproape egalul in Traiectoria activităţii con organizaţii tor «le partid de cei care durează in oţel, beton, lui nostru cunosc in aceas
vestiţiilor din ultimii 10 structorilor Sc înscrie în cărămida sau sticla măreţele edificii industriale şi social- tă perioadă o activitate e Bătălia finala p e n t r u
ani — reprezintă o uriaşă mod fructuos pe coordona- culturatc ale cincinalului. Eîe s-au desfăşurat sub semnul fervescentă. Constructorii
parte din avuţia naţiunii, şi exprimarea deplină a aprobării amplului program de din acest sector execută
pe care partidul o încredin îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi (le educare intens lucrările pregătitoa
re în vederea electrificării
marxist-Icnînistă a maselor dc oameni ai muncii, cuprins
ţează constructorilor pentru liniei ferate Filiaşi-Simeria- recoltarea g r iu lu i
(C ontinuare, in p a g ii t ţ 3*o) in propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul ge
înălţarea marilor şi moder neral al Comitetului Centrat at Partidului Comunist Român. Mintia. Se află în stadiu
înaintat lucrările la tune-
La adunarea organizată ta grădina de vară a între Iele de la Crivadia, Dealul Acum fiecare zi de muncă Costca, membri dc partid şî ha La baza de recepţie s-au
prinderii dc construcţii siderurgice Hunedoara au luat par • Frunzelor şi altele urmînd pe ogoare.,se măsoară în hec ulecişti^ ..recoltează zilnic. în ^transportat 50 000 kg griu şl
te peste 2 000 de constructori de ţie şantierele din Hune a fi încheiate pînâ (a fine tarele de griu recoltate, in tre 15 000 şi 17 000 kg / de ”30 600 'kg orz.
doara, Câlan şi Simcria. Inginer Gheorghe Moldt, directo le anului şi sc fac pregătiri tunele de boabe obţinute de griu. Asemenea lor muncesc In toate cele trei coopera
TENI S rul general at întreprinderii, a înfăţişat celor prezenţi im pentru începerea construc pe fiecare suprafaţă, în hec şi mecanizatorii Cornel Beca. tive din raza comunei Geoa
Tineri la muncă portanţa acestei sărbători şi bilanţul bogat în realizări ob ţiei tunelului de la Băni- tarele arate şi însâmînţale cu Ion Buda, Gheorghe Zapo- giu — spunea secretarul co
România— R.F.6.3-0 ţinute in prima jumătate a anului. A luat apoi cuvintul to (a. Tot în acest an se vor porumb furajer. Cooperato dean. precum şi Traian Rin- mitetului comunal de partid
varăşul Gheorghe Ordcan, secretar al Comitetului munici termina operaţiile dc cen rii şi mecanizatorii, toate zar, care treieră mazărea. — munca este bine organi
Simbătă, pe terenurile clu
patriotică bului Progresul din Capitală, pal Hunedoara al PC.R. care i-a felicitat călduros pe con tralizare clectrodinamicâ a forţele şi mijloacele sint an Tovarăşii Ioan Buciuman, zată şi se desfăşoară înti-un
a continuat InUInlrea Interna structori, urîndu-le noi succese în activitatea de viitor pen staţiilor C F.R. iUcrişor, Ba- gajate în acţiunea de slrin- secretarul comitetului comu ritm susţinut. Acest lucru
ţională de tenis dintre echipe tru a-şi aduce din plin contribuţia la transpunerea în fapte ru Marc. Călan, Călan-Băi gere la timp şi fără pierderi nal de partid, şi Aurel Pera. l-am constatat şi noi la fata
le României şl R. F. a Germa a măreţului program de dezvoltare a economici noastre so n recoltei Munca este inten preşedintele cooperativei, pe locului. In tarlaua din Luncă,
nici, contind ca finala grupei cialiste. Formaţiile artistice «Ic amatori ale clubului „Con şi altele. să şi se desfăşoară cu avint care i-am întîlnit pc tarlale la C.A.P. Aurel Vlaicu, lucrau
In
staţia Simeria-trîaj
n (zona europeană) a ,,Cupei
Mîndria DavJs". In proba dc dublu llic structorul" şi fanfara clubului „Sidcrurgistu)1' au prezentat se execută montatul stîlpi- în toate unităţile agricole so le unde yrîul se secera de Ia recoltat mecanizatorii Sa
Năstasc şi Ion Tiriac au în
vins, după aproximativ 2 orc. un bogat program cultural-artistic. tor necesari instalării liniei cialiste din zori şi pînâ în zor, ne-au relatat că pînâ în bin Bucur. Traian Popa. Io
pe I. Fassbcndcr şl M. Poh- Adunarea festivă care a avut loc ieri după-amia/.ă în sala electrice La Simevia-că’ă- seară. ziua de 16 iulie au lucrat cu nel losif. losif Herţa. Simion
niann (H. F. a Germanici) cu „Arta" din Deva a întrunit sule dc muncitori, maiştri, ingi tori a început sistematiza Anul Ircrut — ne spunea fi combine la recoltarea celor Trosan şi Nicolae Dumbra
realizărilor acarul de 8-6. 6-4. C--I. Iu urma neri .şî tehnicieni de l>e şantierul Centralei termoelectrice rea staţiei, fiind prevăzute Roman Suciu. şeful secţiei 310 ha cu griu. iar din 17 iu vă. cooperatorii Maria Teo-
acestei victorii, echipa Romă-
nicl conduce cu .1-0 şi este vir Mintia, dc la unităţile de construcţii aparţinătoare Consiliu de mecanizare de la C.A.P. lie vor avea 10 combine. Zil doreseu, Aurica Mermezan.
tual calificată pentru semifi lui popular Judeţean şi dc )a alte unităţi de construcţii şi a se construi două peroane nic se vor putea recolta pes- Valeria Dînşorean, Silvia La-
Geoagiu — am lucrat cinci
nalele competiţiei. Tcnlsmcuii întreprinderi din municipiu Participanţii au ascultat cu late şî pasaje subterane de 6âptâmini pentru a recolta 25 le 30 ha. Pînâ acum griul a zăr, Lucreţia Tira. Maria
români urinează să iniilncască
colective la începutul lunii august echi viu interes o amplă expunere făcută de tovarăşul Gheorghe trecere a călătorilor, pre vagoane de griu. Producţia a fost secerat de pe mai bine Blaga, Maria Mareş LinM
pa Indici, Ia Nctv Delhl.
★ Hoşorogan, vicepreşedinte al Consiliului popular municipal cum şi un pasaj de legătu fost slabă. Acum realizăm 25 de 100 ha Producţia medie Dînşorean, Sofiţa Mareş, Va
Astăzi dc la ora 14,30 au loc Deva. Ei au fost felicitaţi de tovarăşul Snsif Nelega, secre de vagoane in trei zile. A este de 3 300 kg la hectar, leria Tira şi Râdulescu Vio
E t\| treilea an in care ln- tar a! comitetului municipal dc partid In încheiere, a ur ră peste liniile ferate care
copcrca vacanţei şcolare a ultimele două probe de sim vem o producţie deosebit de faţă de 2 000 cît s-a planifi rica, la combine. Ton Brîndan,
coincis, pentru elevii Liceului plu ale meciului România — mat un bogat program artistic prezentat dc formaţiile de să unească cele tlouă părţi cat. Şi la orz — care a fost Vasiie Indriş. Ion Mariş, Va-
R. F. a Germanici.
din Haţeg, cu deschiderea şan amatori ale clubului sindicatelor din localitate. ale oraşului. bogată. Mecanizatorii Ion cultivat pe 90 ha — produc sile Marîş, Gavrilâ Indriş,
tierului de munca patrioticii (Agerpres)
de Ia pepiniera centrau Itcla. A. Rusu, Gligor Trif, Cornel ţia m’edîe realizată este de Sabin Cibîan. Gheorghe Filîp,
Departajaţi in cinci scrii de peste 3 200 kg la ha Dînşil Iosîf Nîcşa, Nicolae Vaideanu
cite 12 zile. °cuprinzlnd cite 50
de brigadieri fiecare, elevii e- au ţinut sâ sublinieze sîrgu- şi Nicolae lancu, la transport.
In discuţia purtată aici cu
fectucazA lucrări la pltvltuj Inţa cu care muneeşte Ion tovarăşii Toii Făgădaru. in
brigăzile de muncă patriotică. UN EDUCATOR NEÎNTRECUT-MUNCA mecanizare, pentru a asigura şi Ton Viorel. şeful secţiei de
gorun,
paltin,
culturilor dc
Boakţi, mecanicul secţiei de
molid şl pin. S-a încetăţenit,
ginerul şef al cooperativei,
In acest şantier, tradiţia unei
buna funcţionare a tractoa
Intre
permanente competiţii
La includerea şantierului, su relor şi maşinilor agricole, mecanizare, am aflat câ or
prafaţa şl calitatea lucrărilor tractoriştii Petru Perla, Toa- zul cultivat pe 65 ha a dat
efectuate de fiecare brigadă der Romulus şi Traian To- o producţie medie de peste
concură la stabilirea frunta lin aceste zile ogoarele, a modest în felul lui de a fi, in cuvintele lor simple. ,,E spunea tovarăşul Ceauşescu de agitatori. Ne-am convins
şilor care vor primi drept re ceste cîmpuri ale plinii, cu dc a vorbi despre profesia dea. la balotat, Ion Rusu ca 2 500 kg la hectar Griul s-a
compensă o excursie In ţară. pîinco noastră". Recunoşti c'a trebuie să fim mai com singuri câ-s folositoare. A re a arat 25 ha şi a insâ- recoltat dc pe mai mult de
Plnă acum rezultatele obţinute nosc animaţia vie a secerişu lui. Nu aminteşte că a recol în adevărul lor izvorul idei bativi, să nu trecem pe Ungă fost pus, acuma nu de mult, mînţat 15, precum şi coope fiO ha din 189, iar producţia
de brigada seriei a doua, con lui in care oamenii — ţăra tat şi 18 300 kg de griu in lor cc au stat la baza propu lipsuri, ci să le dezvăluim şi la gazeta de perete Ştef Du
dusă de profesorii Ion Glodca- nii cooperatori sau mecani ratoarele Silvia Zerbea, Ma medie depăşeşte 3 100 kg Ln
nu şl Teorii Prejban, o pla tr-o zi, nici cum a ajuns la nerilor secretarului general să le înlăturăm”. Ioan Diâ- mitru că a luat vreo doi saci ria Crişan. Maria Tira, Ma hectar. Paiele au fost balo
sează pe nefasta in fruntea zatorii — s-au angajat cu această realizare. In schimb al partidului care, dind pre gan, secretarul organizaţiei cu lucernă. Nu s-a văzut o
elasamcntulul. Dar, plnă in 28 toate forţele, cu toată pute işi dezvăluie concepţia lui ţuirea ce i se euvine muncii, ria Bulbucan, Elisabeta Ada- tate şi transportate de pc fiO
august, clnd sc va închide şan de bază de partid din coo mul de ruşine. Şi agitatorii mescu, Maria Murg. Marin ha, au fost arate 25 ha şi în-
tierul, hărnicia celor ce prin rea lor de muncă. Şi, e în despic viaţă, despre muncă. hărniciei, a Învederat ne perativă citează exemple, do ne sint de mare folos. Ii Popa, Maria Finişan, Maria sămînţate cu porumb furajer
munca lor entuziastă contri lanuri atita voie bună, pe „Totul depinde de mecaniza cinstea, viaţa parazitară, trăită vadă că a pătruns esenţa ex avem pe Petru Voina, Nico
buie la prefigurarea unor vi care numai munca, belşugul Romcea. Elena Ardean, Ele 15 ha. O asemenea activitate
itoare zone Împădurite- va pu tor. Nu ajunge să te urci la fără rost. Şi, aceia care se punerii, a noilor măsuri a lae Oţelea, Ana Bâcilâ, Vio na Drâgoî, de pe combine, rodnică se desfăşoară şi la
tea modifica ordinea priorită ei ţi-o pot da. Pentru că volan. Maşina trebuie întreţi dăruiesc muncii învâţînd ne doptate, că ştie ce are de fă rica Strâuţ şi Cornelia Junie
ţilor. Iu aceste zile clnd la peste tot, in fiecare coopera nută, îngrijită. Ci-t am realizat contenit de la acest neintre- Ioan Cherecheş. Nicolae Lu C A P. Cîgmâu. unde s-au re
C.A.P. Haţeg este In toi cam cut şi el şi comuniştii. „Am care le citesc cooperatorilor pii, şoferi. Curuţ losif şi Ni coltat 35 din 82 ha cultivate
pania dc recoltare a fasolei, tivă, pe fiecare tarla acolo in cîmp, în timp ce se colae, tractoriştii care lucrea cu griu.
tinerii brigadieri vor părăsi •unde combinele parcă plutesc ia masă, documentele care
pentru potvu zile pepiniera „cu toate pinzele sus”, oame ză cu camioanele şi remorci Areste rezultate bune stnt
urmlnd să recolteze fasole de apar în ziar, mobilizează coo le cooperativei la -transpor
pc aproximativ S hectare. nii sint voioşi. „Piine ca în De vorbă cu membrii cooperatori şi mecanizatori despre peratorii la lucru. Şi rezulta tul recoltei. rodul strădaniei şi hărniciei
acest an n-am mai avut. Ţi tele se văd Oamenii au ve cu caic muncesc cooperato
se umple inima cind vezi a- nit în acest an la lucru ca In această unitate trans rii si mecanizatorii, în frun
tîta bogăţie" — spunea coo- programul de educare marxist-leninistă a maselor niciodată. Au cunoscut mă portul baloţilor de paie se te cu comuniştii, pentru strîn-
Simultan ceilalţi utociştl al peratoarea Maria Romcea de face dimineaţa de ta ora 5 ş! gerea grabnică şi fără pier
oraşului Halog desfăşoară ac surile luate de partid pen pînâ intră combinele în lan.
ţiuni dc muncă patriotică la ]a Geoagiu. Vezi în hărnicia tru îmbunătăţirea condiţiilor deri a bogatei recolte din a
pista dc atletism a stadionu oamenilor cooperatori şi me Au fost eliberate de paie 00 cest an.
lui, Ih amenajarea ştrandului. încă nu-i mult. Să n-am de cut educator au înţeles cu avut şi noi aici un caz. Un lor de viaţă şi au înţeles că
Lucrările dc amenajare a ba canizatori exemplul viu, plas cine munceşte este ctştigat în
zei sportive din cadru! ştran tic, a ceea ce spunea secreta fecţiuni şi să avem saci, că vintele secretarului general băiat de vreo 17 ani a furat
dului — obiective efectuate in rul general al partidu se poate mai mult. Griul e al partidului. Tînârul Sabin un aparat de radio, apoi toate. Experienţa asta tre
majoritate prin muncă patrio tare frumos şi mult". Cele Bucur este unul dintre ei. împreună cu alţii şi-au bă buie s-o folosim mereu, sâ
tică — se află Ia Jumătate. La lui nostru, tovarăşul Nicolae educăm oamenii in spiritul In şase luni—venituri de peste j
toate acestea, săptăminal pot Ceauşescu, în recenta expu două cooperatoare aflate pc „Nu înţeleg cum unii pot tut joc de u n bâtrîn. Părin
f| lutllniţl peste. 200 de tineri nere referindu-se la creşterea combina ce strîngea recolta trăi fără să muncească, să ţii lui au ştiut, dar au negat. dragostei de muncă, s ă i în
veniţi să contribuie, prin mun- respectului pentru muncă. alături de altele pe o tarla bată trotuarele prin (oraş ori Cind a fost dus în faţa ma văţăm sâ apere avutul coo 650 0 0 0 lei din zootehnie
ra lor la înzestrarea oraşului „Am Jnciat şi ca buldozerist a cooperativei agricole din să se tolănească ia umbră şi mei lui i-a spus-o româneş perativei".
cu noi şi utile 'obiective. He- Aurel VJaicu — Maria Todo- să trăiască pe spatele părin te : tu m-ai învăţat să mint, Ce expresie concretă au
zullalclor concrete ale muncii la Cugir şi ca mecanic la îescu şi Aurelia Mermezan ţilor. Adică cum ?/ Să tră să nu spun că am furat a- îmbrăcat, intr-un timp atit Cooperativa agricolă din tovarăşele Eleonora Bcilea,
lor 11 sc adaugă valenţele e- IF. Orâştie. A fost bine, nu — sint intr-un gînd cu trac ieşti ca o cioară, să ciugu pnratul. Asta pentru că nici de scurt, ideile de o deosebi-’ Boz are prevăzut să reali Cătălina Florea, Victoria
dueatlvc, patriotice ale acţiu zic, dar îmi place mai mult toristul. „Trebuie să ne gră leşti de ici de colo, din mun băiatul, nici mama n-au a tâ valoare expuse de cel maî zeze în acest an din zo Rusu, membre de partid,
nilor întreprinse, mindrla de în agricultură. E meseria ca altuia ? Ce fel de viaţâ-i vut curajul răspunderii, pen iubit fiu al poporului nostru, otehnie o producţie globală precum şi utccistcîc Le-
a sc regăsi, in ani. prin reali mea, pe care eu mi-am ales-o, bim, să strîngem boabele asta ?" Ducîndu-i mai de tru că tînărului nu-i prea tovarăşul Nicolae Ceauşescu. 1 tn valoare de 1 276 388 lei. tiţia Bcdca şi Aurica
zările muncii colective. pe care e respect". Tînârul pînă-i timpul frumos şi parte gîndurile, un alt me place să muncească. Dacă Tocmai cuvintele simple în In primul semestru s-au li Lucaci. care se ocupă Hc
Sabin Bucur, abia coborît de griul in picioare să nu se canizator, Viorel Ioan, re ar munci, ar şti să preţuias- care oamenii şi-au spus pă vrat pentru export 66 ca creşterea tineretului bovin.
I. BRADEANU rerea despre munca lor, de pete tineret bovin, fată de Ele realizează cîştiguri lu
pe tractorul ce tracta o com piardă câ-i munca noastră, ii marca : „Ar putea veni aici câ munca. Aici, alături de spre ceea ce au de făcut, 50 planificat, iar la intern n are— în bănişi în natură
bină, avea ceva mindru şi plinea noastră". Cit respect cu noi în timp, ne-ar da o noi ar avea multe de învă sint un argument de necon 42 capete în loc dc 15 cît — cuprinse între 1 500-1 COfl
mină de ajutor şi tinerii. La ţat". Şi. gîndindu-se la acti s-a prevăzut în plan Dc a Ici şi primesc in plus 80
încărcat remorcile, la trans vitatea viitoare, la ce au de testat al clarviziunii şi realis semenea, s-au vîndut 22 vi lei pentru fiecare vitei pre
portul baloţilor ca să elibe făcut comuniştii, Ioan Drâ- mului ideilor de o deosebită ţele de reproducţie C.A.P dat la export la vîrsta de
răm terenul, să putem intra gan :a recunoscut deschis valoare teoretică şi practică din Roşcani. S-au onorat sar 8-9 luni Davitl Cizmar. Lo-
P a g i n a a l l - a cu plugul Ne-ar fi de folos, „Nu prea ne-am ocupat de ce străbat expunerea secreta cinile de plan la lapte dc ghin Ursa şi Letiţia Ma
rului
general al partidului,
se
educaţia oamenilor. Trebuie
şi-ar ajuta părinţii. Dar,
vacă,
bovine,
de
carne
pare că Ie prieşte mai mult ca în adunările generale să propunerile sale adoptate de brînză dc oi, lină şt alte nca. ingrîjitori-mulgători,
depăşiri
obţin însemnate
bufetul din sal. (-am văzut dezbatem şi asemenea pro Comitetul Executiv al Comi produse animaliere, livrin- dc plan şi realizează cişti-
într-o seară cind mă întor bleme de viaţă, să analizăm tetului Central al partidului. tlti-se în plus cantităţi în guri cuprinse intre I 800 şi
ceam cu remorca. De ce n-or Şi, din tot ce au spus oame semnate. Astfel, valoarea 2 000 lei lunar La realiză
fi învâţînd de la părinţii lor, munca fiecăruia dintre noi. nii. din cuvintele lor se des producţiei globale realizate rile amintite şi-au adus o
Tovarăşul Ceauşescu vorbea prind ca o chemare acelea
de la noi cei mai în vîrstâ ?“ se ridică la C56 404 lei. contribuţie deosebită me
® Rubrica : Cc este nou în viaţa dumneavoastră ? ® Citito Erau în vorbele lui şi necaz de sarcini concrete fiecărui care se referă la şcoala mun O contribuţie importantă dicul veterinar Magdalena
rii ne scriu... Ce le răspundeţi ? ® Turism : Defileul Mureşului şi şi regret. comunist, de reactivizarea u cii, la acest neîntrecut educa in obţinerea acestor rezul Murcşan, şeful fermei, pre
aduc, ală
tate bune şi-o
nor forme de propagandă la tor ce formează adevăratele cum şi Adam Ncgrilâ, aju
sudul munţilor Zarand.® Caleidoscop judeţean ©Informaţii ® Note In altă cooperativă, Ja Pri- care am renunţat. Trebuie sâ caractere, oamenii capabili sâ turi de ceilalţi cooperatori
caz, oamenii vorbeau tot de vedem de echipele de artişti se dăruiască muncii. care lucrează in zootehnic, torul şefului de fermă.
spre asemenea lucruri. „Bine amatori, de gazeta de perete, SIMION POP L J