Page 59 - Drumul_socialismului_1971_07

, '«nu . wuilm
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 140 ® DUMINICA 18 IULIE 1971
E B C H M n

In adunările generale ale salariaţilor 10,70 Telejurnalul dc scară;
Din îtod : „Miniieh- 20,00 Repurta Iul săpfăminli :
„Şaizeci de mii" (Acel
nlcus" în camping oameni rare gindrsc n a ­
vele) ;
Afirmare pEenară democratis­ lea Zamului. intr-un loc de DUMINICA 20,20 1’reniieiA pc (ară : „Tă­
Azi sc deschide pc Va­
ia ieşire" ;
21,53 Divertisment ;
un pitoresc cuceritor, cca 8.30 Spori ql sAnAuiir. Tema 22,50 Telejurnalul dc noapte.
Spori.
dc-a treia ediţie n taberei
mului, exigentei, combativităţii dc pionieri „Minilehnicus" VIO Matineu duminieal p e n ­ LUNI
emisiunii: Uruim-lin ;
tru enpii. naiada lilnuem
Suh conduce­
din Deva
rea profesorului Ionel Ga­ — speri.icni de pAptişI
pre/.rnlat de elevii Lieru­
ma, 2f> de pionieri şi şco­ lui nr. 3 din Şam Atare. 13,00 Cmtă corul ansamblului
şi responsabilităţii tehnice, elevi la şcolile ge­ 10.00 Viaţa salului; )8,I5 Lcran. Emisiune de Infor­
Fiul mA"ii — film serial;
„Rapsodia" din Bucureşti;
lari. membri ai cercurilor
11.IA Concert ne eilioven;
maţie şl critică cinemato­
i.şi
nerale din municipiu,
grafică ;
vor petrece nici zile pline I2.nii r)e strajă patriei ; 18,45 Stop-cadru;
I2,:i0 In reluare, la cererea te-
muncitoreşti «Ic farmecul trăirii in na­ 11.00 Emisiune In limba m a ­ IO.20 1001 dc seri ;
IcNpcrtatnrilnr. „La po a­
13,15 1‘ubllcltatc ;
lele Scmcnicului41;
tură, al activităţilor gos­
13,30 Telejurnalul de searA;
podăreşti implicate dc via­
ţa in camping. Programul ghiară ; 20.10 Satlroieraplc. Un film de
11.10 Pnsimerldian. Spori: Te­ Valentin Silvestru despre
taberei cuprinde numeroa­ nis dc rimp (Rom.'inia — expoziţia pc (Ară a gnze-
Zilele \irmatoare, In între­ tul realităţilor concrete şl a) fice de materii prime, mate­ se Jocuri distractive şi spor­ it.F.G. din cadrul Cupei ieloip do perete s.ilirlre;
prinderile industriale de con­ problemelor practice care riale, combustibil şi energie. tive, concmstiri in aer li­ Davls). Concurs Inlcrnn- 20,23 Roman foileton „Roşu şl
(ional dc gimnastică ar-
negru" — produc|ic frau-
strucţii, transporturi, comerţ, preocupă flecare colectiv de Este necesar să se stabileas­ ber. excursii în împreju­ listlr.V Cnmplnnattlc m on ­ co-iiallană;
prestări dc servicii şi in in­ muncă. Comun însă pentru că măsuri eficiente pentru rimi. iar farmecul fiecărei diale de slalom nautic; 21.10 Dansuri populare romă-
Telcvacanţa. Magazin :
stitutele de proiectare şi cer­ tonte adunările generale ale creşterea productivităţii mun­ zile dc tabără va fi sporit de neşil ;
cetare urmează să se desfă­ salariaţilor trebuie să fie e- cii, perfecţionarea organi­ focul dc tabără ce nu va 1 8 . 1 0 l’lanein giganţilor — (ilm 21.25 „Aici a fost etndvn un
serlnl pentru tineret ;
golf" ;
şoare adunările generale ale xamînnrea critică şi autocri­ zării şi conducerii producţi­ lipsi in nici o seară. Expe­ 21.10 Rabin CiXSnls. Klapcle vie­
salariaţilor care vor analiza tică a activităţii desfăşurate ei, folosirea mai bună a rienţa anilor trecuţi asigu­ 13.00 Vetre folelnrlrp (Inlcrvi- ţii acesiill mare artist
■/.iunr).
I'rnjrram realiza!
mersul îndeplinirii s a rc in ilo r în primul semestru, sublini- timpului de lucru, întărirea ră acestei ediţii îmhina- eu concursul ansamblu- progresist, antifascist;
de plan. angajamentelor şi indu-se neajunsurile, cauzele disciplinei în muncă, pentru roa recreativului cu edu­ lul folcloric din contnna 22,05 Hccitn! Doina Badea;
prevederile contraotului co­ care au generat acestg stări scurtarea duratei de execuţie cativul, acţiunile ce se D.Mşnara ; 22.25 Telejurnalul dc noapte;
lectiv pe acest prim an al de lucruri, modul în care co­ şi de realizare a parametrilor vor întreprinde fiind pc 10,20 1001 de sert ; 22,3$ Telesport.
noului cincinal, vor dezbate mitetele de direcţie şi con­ proiectaţi al investiţiilor. In ait de complexe pe atit
prevederile planului pe anul siliile de administraţie, (îm­ acelaşi plan major trebuie Dell» DunArll 1371. Grupuri de turişti pe braţul Sullaa. de utile şi plăcute.
1972, măsurile tehnice şi or­ preună cu sindicatele şi sub să 6tea preocuparea pentru
ganizatorice ce se Impun îndrumarea organizaţiilor de îmbunătăţirea condiţiilor de
pentru asigurarea 'înfăptuirii partid, s-au preocupat de asi­ lucru ale salariaţilor, respecta­ O.C.L. produse industriale Deva
exemplare, la un înalt nivel gurarea tuturor condiţiilor rea normelor de tehnica secu­
calitativ, a acestor sarcini. tehnice, materiale, organizn- rităţii şi igiena muncii.
Dezbaterea problemelor ma­ torice şi sociale necesare în­ Asigurarea succesului de­ Se aduce la cunoştinţa populaţiei că în
jore legale de dezvoltarea şi deplinirii exemplare a pre­ plin al actualelor adunări ge­ perioada de vară se poate aproviziona cu
progresul accelerat al eco­ vederilor primului semestru nerale ale salariaţilor de­
nomiei naţionale în această al noului cincinal. pinde hotârîtor de seriozita­ cantităţile de combustibili necesare. De­
perioadă de puternică emu­ Caracterul analitic, lucra­ tea şi răspunderea cu care
laţi#» creatoare şi avlnt poli­ tiv, laborios al adunărilor ge­ comitetele de direcţie, consi­ înd certitudinea punerii în muri şi alte obiective de in­ pozitele de desfacere din judeţul Hune­
tic şi patriotic, generate de nerale ale salariaţilor nu liile de administraţie şi sin­ funcţiune cu mult înainte teres economic şi social-cul- doara dispun de stocuri însemnate de lem­
propunerile şi expunerea to­ trebuie să se limiteze la e­ dicatele, sub îndrumarea di­ de termen a acestui impor­ tural. Datorită lor, s-au ,pus
varăşului Nicolae Ceauşescu, valuarea carenţelor manifes­ rectă a organizaţiilor de par­ tant obiectiv energetic. Pa în funcţiune obiective a că­ ne de foc şi cărbuni, puţind satisface soli­
privind educarea comunistă a tate în primul semestru. Dim­ tid. pregătesc desfăşurarea a- tele trasate de partid între­ schelele din cetatea meta­ ror valoare întrece 600 mi­
membrilor de partid, a între­ potrivă, este imperios necesar dunârilor, creează în cadrul gii economii naţionale — lului fierbinte, rodnicia lioane lei, iar in oraşele şi citările în condiţii bune, evitîndu-se aglo­
gului popor, conferă adunări­ să se asigure adoptarea tu­ lor un climat propice anali­ coordonatele ritmurilor înal­ muncii atinge cote demne centrele muncitoreşti ale merările din sezonul rece.
lor generale ale salariaţilor o turor măsurilor pentru înde­ zei temeinice, dezbaterii pro­ te. ale calităţii şi eficienţei. de toată consideraţia. Fur­ Judeţului s-au predat în fo­ fl40)
însemnătate şi semnificaţie plinirea şi depăşirea preve­ blemelor majore ale între­ Constructorii de la Mintia, nalul nr. 9, obiectiv de ma­ losinţă oamenilor muncii
deosebite pentru toţi crea­ derilor planului pe anul în prinderilor, centralelor şl co­ re importanţă al siderurgiei 1 530 apartamente şi 450
torii bunarilor materiale din curs şl a angajamentelor a­ lectivelor de salariaţi. Măsu­ în frunte cu comuniştii, româneşti în actualul cin­ locuri în cămine muncito­
s-au întrecut pe sine pen­
patria noastră. In acest stră­ sumate ca răspuns la chema­ rile ce se vor întreprinde în tru pregătirea înainte de cinal, a demarat dînamlo reşti.
lucit cadru, forurile colective rea Consiliului Naţional al acest sens trebuie să deter­ termen a ultimei premiere spre înălţimi, în timp ce Minunaţii meşteri al mis­
de conducere muncitorească Frontului Unităţii Socialiste. mine ca în adunările gene­ energetice de la marea ter­ la refacerea capitală a cup­ triei. excavatorului şi ma­ Uzina de reparaţii auto
din unităţile economice de stat $i. de bună seamă, în unită­ rale ale salariaţilor din toa­ mocentrală. Astăzi, de .Zi­ torului nr. 1 de la oţelâria caralei, toţi cei care prin
6înb chemate să afirme mai ţile restanţiere Judecata şi te unităţile economice de ua constructorului" ei ra­ Martin lî, constructori:, prezenţa lor diurnă pe ma­
mult ca oricînd largul de­ gindirea colectivă trebuie să stat să se afirme plenar de­ montoriî şi instalatorii au rile schele şi-au făcut un Tecuci, judeţul Oalaţi,
mocratism al întregii noastre acţioneze pentru recuperarea mocratismul. exigenţa. com­ portează Intrarea în faza crez de viaţă din nobila în­
orinduirl, Înaltul spirit de restantelor şi îmbunătăţirea bativitatea şl responsabilita­ finală a lucrărilor la grupul realizat un admirabil exem deletnicire de constructor,
combativitate revoluţionară activităţii în toate sectoare­ tea muncitorească. nr. 4 de 210 megawaţi, ere- piu de abnegaţie, dăruire şl sînt la înălţimea misiunii
responsabilitate
muncito­
şi responsabilitate al tuturor le. încredinţate de partid, pă­ str. 23 August, nr. 140
oamenilor muncii în ealita- In lumina Indicaţiilor con­ rească. Cu adevărat la înăl­ şesc mîndrl şi demni -In
tea lor de producători şi pro­ ducerii partidului, personal ţime. prin hărnicie şl dă­ primele rîndurl ale eroicei
ruire.
sînt şi constructorii
prietari al bunurilor materi­ ale tovarăşului N l c o î a e noastre clase muncitoare, execută cu preţuri legale pentru
ale, forţa, vitalitatea şl efi­ Ceauşescu, cu privire la noilor obiective miniere din în lupta pentru înălţarea
cienţa controlului muncito­ îmbunătăţirea prevederilor „Cupa Constructorul11 Valea Jiului, cei de pe şan­ grandiosului edificiu socia­ unităţile socialiste
resc asupra activităţii econo­ planului cincinal, adunările Pe arena de popice din Deva, timp de două zile. tierele de locuinţe, de dru­ list pe pâmîntul patriei.
mice. Dările de geamă şl generale ale salariaţilor stnţ s-a desfăşurat „Cupa Constructorul" la care au par­
dezbaterile, prin caracterul chemate să adopte măsuri şi ticipat echipele I.P.R, Rîrcca, Energia Deva, Institu­ prelate auto pentru toate tipurile
lor de matură competenţă, propuneri de îmbunătăţire a tul Judeţean de proiectări şi Constructorul Deva.
chibzuinţă şi exigenţă mun­ sarcinilor de plan pe 1972. Competiţia s-a bucurat de succes, atît ca partici­ de autovehicule
citorească, trebuie să consti­ In mod deosebit trebuie să se pare, cît şi din partea spectatorilor, care au umplut educative
tuie In fiecare unitate eco­ pună accentul pe creşterea arena, osistînd la întreceri viu disputate.
nomică un prilej de intensi­ producţiei marfă care nre întrecerile s-au desfăşurat numai pe echipe, în- «o (143)
ficare a educării oamenilor desfacerea asigurată, folosi­ registrîndu-se următoarele rezultate : Institutul Jude­ reeru
muncii în spiritul politicii rea mai bună a capacităţilor ţean de proiectări — I.P.R. Dircca 982-936 puncte ;
partidului, ai cunoaşterii şi şi suprafeţelor de producţie, Energia Deva — Constructorul Deva 1 199-1 071 punc­
respectării legilor statului, generalizarea schimbului II te. La terminarea concursului, intr-o atmosferă fes­
pentru ridicarea conştiinţei şi extinderea schimbului III, tivă, a avut loc inmînarea „Cupei Constructorul" e- „La revedere tabără dra­ tuirea noului. Prezenţa, la
socialiste, de creştere a vigi­ realizarea strictă a progra­ chipci care a totalizat numărul cel mai mare de gă !" — un refren drag tu­ închiderea taberei, a tovară­
lenţei politice şi a combati­ melor de reparaţii, revizii şl punclc. ea fiind Energia Deva, urmată de Construc­ turor celor care la vîrsta co­ şului Ion Săvulescu, inspec­
vităţii revoluţionare, împo­ întreţineri a utilajelor şi in­ torul Deva, Institutul de proiectări şi I.P.B. Bîrcea. pilăriei ţi adolescenţei şi-au tor general tn Ministerul
triva manifestărilor de auto- stalaţiilor din dotare. O a- IOAN JURA petrecut zile plăcute, de Învăţământului, care le-a
mulţumire, indisciplină şi su­ tentie deosebită trebuie acor­ iieuitat tn tabere. Ecourile clarificat modul de înţelege­
perficialitate în îndeplinirea dată creşterii producţiei şi e- lui, cu inflexiuni de regret, re a actualelor măsuri de
sarcinilor. pentru cultivarea ficienţel exportului, reduce­ mulţumire şi nostalgie şi-au îmbunătăţire a activităţii
răsptndit vineri seara
re­
datoriei de a munci pentru rii Importului de materii pri­ verberaţiile peste staţiunea politico-ideologice, educati­
ve, a constituit un evident
înălţarea patriei. me, materiale şl utilaje. De Geoaglu, devenită de La în­ ciştig. consum Orosfie
Desigur, problemele fiecă­ asemenea, se va urmări re­ Mîoa publicitate ceputul lunii iulie şi tabără
rei unităţi economice sînt ducerea cheltuielilor mate­ a elevilor utecişii. Prima se­ Clipe de relaxare, dar Şi
specifice şi se impune să fie riale de producţie prin opti­ rie din acest an a ţinut ca cu profunde semnificaţii e­
analizate ca atare, în spiri­ mizarea consumurilor speci­ VI.VD SEPARATOR DE LAP­ VlND PIAN „LIRA", Mlhăl- la despărţire să cuprindă in ducative. In cele 14 zile au ANGAJEAZA
TE. Hunedoara, atr. Carol Dn- lă Cornel, OrAstle, «tr. Berlu- spectacolul prezentat cit mai fost învăţate minunate etn-
lui, 14.
vUla, 12. multe din lucrurile învăţate tece şi poezii patriotice ca­
seriile I-II („Republica"); LU- ☆ in zilele de tabără. Îşi vor a­ re vor fi duse in şcoli, care ® REVIZOR DE GESTIUNE PRINCI­
PENI; Soarele alb al pustiu­ VIND MOTOR DE TAlAT au dat măreţie spectacolului
CINEMA lui („Cultural"); Omul din VtND SKODA 1000 M. B., LEMNE, perfectă atare — Hu­ duce aminte cu egală plăce­ prezentat în ultima zi de ta­ PAL cu un salariu lunar de 1 640 lei.
Sicrra („Muncitoresc-4) ;
re de ziua de muncă la co­
LO-
N’EA: Ultima relicvă („Mi­ Deva. telefon 1132S, nedoara, Romanilor, 83. operativa agricolă din Geoa- bără completat de evoluţiile
nerul") ; ANINOASA : „33* apreciate ale soliştilor de
(„Muncitoresc") ; PAROŞENI ! giu ca şi dc întrecerile spor­ muzică populară şi uşoară, © MAGAZINER cu un salariu lunar
DEVA 1 O floare $1 rtol Gră­ Cu dirijabilul spre Polul Nord tive in care mulţi şi-au a- gimnaştilor şi dansatorilor,
dinari — seriile 1-11 („Pairln"); („Energia"); PETRILA: Lu­ firmat calităţile cucerite de feericul carnaval pornit de 1 170 lei.
Ultimul mohican |,,Artn") ; poaica („Muncitoresc") ; URI- ploaie, vintul va sufla potri­ prin muncă perseverentă. la lumina lunii şi neonului.
S I M E R I A : Inire nni CANî: Unghiul de cAdere — vii diu noi‘U-C3t. Temperatura
(„Mureşul*) ; HUNEDOARA : seriile I-II („7 Noiembrie"); VREMEA va fi cuprinsă ziua între 27 şi Dezbaterile organizate tn ta­ Predarea drapelului trico­ Condiţiile de stagiu şi studii conform
Bălălta de pe Neretva — se- UARBAt e n i : Departe de lu­ :tn grade, Iar noaptea între 3 bără pe marginea propune­ lor, ce i-a străjuit 14 zile.
rliio 1-11 („Shlci'iirRlstul") : mea dezlănţuită („6 August"); şi 12 grade. rilor de măsuri şi expunerii H.C.M. 914/1968.
Mihaî Viteazul — serii) e I-D ORAŞTIE: Haiducii Iul Sapte- fn activităţile lor plăcute şi
(,,Constructorul") ; Adclbrld cal („Flacăra"): C eOa g i u - PENTRU URMĂTOARELE tovarăşului Nicolae Ceauşescu instructive, a însemnat pri­
(„Arta"); CALAN: Cinci pen­ DAI; „Z”; HAŢEG: Ora bntA- lejul unei sincere angajări
tru Infern („tl Iunie"); TE- vlloare („Popular"); BRAD: PENTRU 24 ORE 2 ZILE le-au dat sentimentul put INFORMAŢII SE PRIMESC LA SE­
L1UC; Acţiunea „Vulturul11 Domiciliul conjugal („Steaua ternicei ancorări in viaţa la a-i spori, prin conduita
(„Minerul"); GHULAR: O nun­ rnslc") ; GURABARZA : King- Vreme frumoasă şl călduroa­ Vremea se men|!ne frumoa­ lor, măreţia, la a se arăta DIUL UNITĂŢII, TELEFON 133.
tă curo n-a mal fost („Mine­ Knng evadează („Minerul") ; să, cu cerul variabil. Izolat, să si călduroasă, cu corul mal social-politică a ţării, a par­ întotdeauna demni de cin­
rul"); PETROŞANI: Esop („7 1LIA: Ultimul samurai („Lu­ tn regiunile de deal $1 munte, mult senin. Temperatura — (H2)
Noiembrie") : Ccalltovskl — mina"). vor cădea averse slabe dc staţionară. ticipării conştiente la infăp- stea de a-l fi păstrat.
R s m s o n k s G i a H m
150 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI VASILE ALECSAWDRI speciile colindă, cîntec de întreprinderea de
leagăn, cîntec de nuntă, joc
de copii, bocet Urmărim o
imagine etnografică comple­ gospodărie comunală şi
tă. Alecsandri prefigurează
Culegerea poeziilor ore ase rom ani- prin amănunte fişa de infor­ iocativă Călan
mare pe care
o întocmeşte
etnomuzicologul contemporan.
Este preocupat de circulaţia
internaţională e unor subiec­
lor - opera magistrala o bordului potrio te şi motive poetice. Caută str. Furnalistului, nr. 25
însă în primul rînd să facă
cunoscut întregii lumi, prin ANGAJEAZA URGENI
traducerea în limbi străine de
Contactul „bardului de la iau 8ă o scoată la lumină. In vins că descoperise o adevă­ mâneşti. Alecsandri descope­ Alecsandri a făcut numeroa­ largă circulaţie a culegerilor ® UN PLANIFICATOR-şef birou plan
Mireeşti" cu folclorul româ­ scrisoarea adresată lui Ubî- rată „comoară" ascunsă în ră în acelaşi timp latura ar­ se observaţii referitoare Ja o­ sale, universul spiritual al organizarea muncii
nesc nu a fost, după Infor­ cini, un prieten francez, fol­ sînul poporului, care nu nu­ tistică a folclorului, pe care riginea poeziilor populare, a compatrioţilor săi care veacuri
maţiile pe care le avem, nici clorist, Alecsandri afirma în mai că era frumoasă, că în­ o abordează la fel ca şi A- dat definiţii multor specii şi în şir au şoptit amarul şi bu­ O CONDUCĂTORI AUTO cu vechime
Sntîmplâtor şi nici nepregă­ 1856 : ....Filonul minei o dată truchipa geniul poetic al nea­ lecu Russo, împreună cu ca­ a surprins felul cum ele se curia în frunza din păduri şi
tit. întoarcerea de la studii găsit, eu mă gîmteam la o mului, dar că poeziile popu­ re a făcut culegeri, afirmînd desfăşoară. O sensibilitate în fluiere de cireş El făcea pentru transportul în comun ;
din străinătate îi prilejuieşte operă scumpă şi pioasă ; Ia lare aveau şi o importanţă în repetate rînduri superiori­ înnăscută pentru muzică îi o- cunoscut lumii simţâmîntul, ® ZIDARI.
cunoaşterea interesului to-t adunarea poeziilor populare politică naţională. De aceea, tatea estetică a acestora faţă ferâ o bună ilustrare a meca­ poporului român prin creaţii
mai susţinut pentru creaţia ale ţării mele, în care scop se hotărăşte să întocmească de ceea ce se făcea pe atunci, nismului sincretic al artei ca­ nemuritoare ca Mioriţa, To-
populară (prezent de altfel la parcursei munţii şi cimpiile, o colecţie care să cuprindă şi în bună parte, în literatura re l-a învăţat pe Alecsandri ma Alimoş, Mihu Copilul. Salarizarea se face conform H.C.M.
scara întregului continent) ce m& amestecai cu ţăranii în alte genuri de poezie lirică, noastră — o poezie savantă să discearnâ o dată cu sub­ Stejarul şi cornul, Movila Iui 914/1968.
venea din partea unor cărtu­ iarmaroace, intrîiul cu ei bu­ adunată şi ea din părţile şi străină de popor Pornind tilităţile versurilor şi pe ace­ Burcel etc., iar nouă, genera­
rari ca Asachi, I Rosetti, Ni­ curos în cîrciumi. asistînd la Moldovei ori ale Transilva­ de aici. Alecsandri solicită o- lea ale muzicii ţărăneşti. Fără ţiilor de azi, ne-a lăsat ace­ 031)
colae Pfluletti, Bălcescu, Bol- horele din sale. câţărindu-mă niei. Aşa a fost alcătuită co­ rienlnrea literaturii în spirit a aduce un cuvlnt hotârîtor le ....comori nepreţuite de
linc, A. Mureşianti, N. FiIi- pc vîrfurile munţilor ca să lecţia de „Poezii populare ale naţional, prin poezia popu­ în vreo sistematizare, a reu­ simţiri duioase, de idei înalte,
mon, Timotei Cîpariu şi mnî găsesc ciobani-trubaduri, a- românilor'*-186D Fa apărea lară. El însuşi, subjugat de şit primul să distingă genu­ de notiţe şi crezări istorice,
ales Alecu Russo, I. Negruzzi jungînd la ruinele castelului într-o epocă do. mare interes frumuseţea acestor creaţii, rile şi categoriile importan­ de datini strămoşeşti şi mai
şi Kogâlntceanu, promotori Neamţ, frecventînd mănăsti­ pentru popor şi viaţa lui su­ sene în spirit popular, des­ te ale muzicii noastre popu­ cu seamă de frumuseţi poeti­
ai curentului istoric-populnr. rile. ascultind povestea bas­ fletească, urmărind să con­ coperind în acelaşi timp na­ lare. La prima împărţire fă­ ce pline de originalitate şi
tura.
cută „Poesii poporale" (1852)
fără seamăn
în literaturile
Mai adine şi mai temeinic melor populare, a legendelor stituie un argument în plus De-a lungul multor ani de în cînfece bâtrîneşti sau ba­ străine...". întreprinderea de industrie
decit toţi contemporanii săi, fantastice etc., stcnografiînd faţă de cele isţorîee. pentru activitate folclorică, Vasile lade, doine şi hore îi adaugă M. BODEA
Alecsandri înţelege tot ceea tot ce-mi ajungea la ure­ unitatea şi renaşterea naţio­
ce putea oferi creaţia popu­ che...'*. nală.
lară unei literaturi culte ce Studiind folclorul, Alecsnn- In articolul care ar fi tre­ locală Deva
năzuia. în împrejurări istori­ dri are revelaţia ideii naţio­ buit să slujească de prefaţă, 2
ce concrete, să devină cu n- nale ce caracterizează creaţia Dimitrie Bolintineanu semna­
devârat naţională, scrisă în populară. De aceea,,el publică lează că : Pînâ în ziua ANGAJEAZA DE URGENJA
limba vorbită de popor, „ca­ culegeri «atît din Moldova (Ho­ cînd dl. Vasile Alecsandri avu hoksu ruvi i u d ;
re este. preciza cl, tezaurul rele româneşti-) 850) cît şi din fericita idee de a culege a- — STRUNGARI categoria 4-6 cu vechime
cel mai preţios pe cnrc-l Transilvania, Banat şi Valahia cesle cintecc, ele, ca şi tor ce AI.K HOMÂSidilK SDV-uri ;
moştenesc copiii de la părinţi, (în Suplimentul nr. 1-3 ni re­ era naţional, erau uitate, dis­ — FREZORI categoria 4-6 specializat în
depozitul ccl mai sacru lăsat vistei România literarâ-inăâ). preţuite toate de societatea o
de generaţiile trecute şi care FI este ccl dintîi care q afir­ legantă. Cîte lupte, cîte sacri­ SDV-uri ;
merită să fie păstrat cu sfin­ mat unitalca specifică a fol­ ficii au trebuit ca să le des - MATRIJER1 categoria 4-6 ;
ţenie de generaţiile re-l pri­ clorului românesc peste gra­ chidă uşele saloanelor". - TRASATORI MATRITE ;
mesc. Ea este cartea de noble­ niţele vremelnice ale slale- Si în concepţiei creatorului - EXCAVATORIŞTI; L
ţe. tcslimoniul de naţionalita­ lor, iar publicarea culegerii piliiot şi naţional. poeziile
te al unui neam. semnul ca­ sale sc dovedeşte un ari re­ populare sînt documente - MUNCITORI NECALlFICAţl pentru trans-
racteristic prin care membrii voluţionar prin care se urmă­ vechi, dar documente vii şi porturi.
aceleiaşi familii se recunosc rea realizarea unei opere pa- utile renaşterii naţionale po­
în maica diversitate n popoa­ triolire şi naţionale, într-un litice. El voia ca prin cule­ Salarizarea conform H.C.M. 914/1968 • infor-
relor din lume". El simte ca momcnl riinl lipsa ci deveni gerile sale să pună în faţn
nimeni altul că in folclor se su e.vlrcm de a rufă. lumii europene vechimea ţi­ maţii la sediul întreprinderii din str. Dr. Petru
află nu numai un ..izvor de Ecoul stîrnit dc cric două nui popor, care avea drepiul Coperta iiitriicoră a primei r- Groza nr. 20, biroul personal.
inspiraţie" ei şi un model, volume dc „Balade" popu­ la libertate şi independenţă. 111; li a rnlcrţiei liti Vasile /Uee- inii n
poezia cu adevărat româneas­ lare (1852-185')) este deosebit Studiind şi întocmind cule­ samlri, Malaili:**, partea I. 1832. Salonul casei poetului dc la Mireeşti.
că pe care cu toţii se strădu­ dc puternic. Podul era con­ gerea de cinleee populare ro­