Page 6 - Drumul_socialismului_1971_07

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 127 • SIMBATA 3 IULIE 1971

LITERATURA

A R T A ‘

M li ia

Partid C e n a c lu l „Ritmuri" — D e v a

Tu eşti târlo noastrâ, o tuturor, deplina,
Atotcuprinzătoare, atotînălţotoare.
Ce ne inundă fruntea şi inima cu soare Aderenţă Păstorii
Clnd ţara urcă trepte de aur in lumină.

Hotoritor şi spornic n/-e pasul E-un timp cu stele care pling infringerî, Păstorii sub zăpezi in adormire,
peste vreme.
Statornice şi limpezi şl tinere sint aste Pe care-l limitam o vreme-n noi, Din somnul cu Izvor tinguitor,
înalte orizonturi, ce le străbatem, vaste, Spre-nnobi/are-n omeneşti atingeri, Işi cheamă turma-n fluierul subţire.
Desăvîrşlnd in piatră superbele poeme. a
Redindu-I Iul cu potenţări mai noi. Alcătuind ponoare-n dorul lor. S A R G E T I A - V I I I
Tu eşti lumina Jnsâşl, eşti piscul Timpului meu m-asimilez şl dărui, Păstorii sub zăpezi zvonesc m munte, 99
in lumină
Crescut din noi, puternic, ca munţii Şi-l prelungesc in mine condensat, Cu ochi de cer tirziu, a sfiiciune...
Periodicul editat de Muzeul crări presupun, pe de o par­ cîteva constatări de natură
din cimpie, Prin Izgonirea - a tot ce-l vid de faptă, ...Din doina lor, p rin stelele mărunte, judeţean Hunedoara demon­ te, o foarte amănunţită şi critică.
Eşti inima cu nume de fora - Românie I strează şi în ultima sa apari­ profundă cunoaştere a fapte­ Unele lucrări, ale istorici­
Din timpu-acest cu fapte ozonat. Culeg iubire-flaut de tăciune.
Partid, eşti biruinţă a omului, deplină I ţie — a VlII-a — maturitatea lor, deci o documentare te­ lor din generaţia mai tînâ-
cercetătorilor din cadrul a­ meinică, pe de altă parte, o ră, plătesc încă tribut lipsei
TRAIAN FIIIMON ION ClOCLEI EUGEN EVU cestei instituţii şi a colabora­ analiză minuţioasă a subiec­ de autoexigenţă. Este cazul
torilor care şi-au cîştigat o tului ancorat în contextul is­ articolului „Noi monumente
îndreptăţită apreciere şi pres­ toric. sculpturale în colecţia mu­
tigiu în lumea specialiştilor Greva generală din anul zeului din Deva" de I. P.
din ţară şî de peste hotare, 1920, crearea VP.C.R., greva Albu, sau „Casa de păstrare
minerilor de la Lupeni
din
„ZILELE MIHAIEMINESCU" ca şi in rîndul iubitorilor şti­ portanţă în istoria mişcării Petroşani” de Vasile Ionaş.
1929, evenimente de mare im­
inţei istorici.
Mai arătam la început că au­
De fapt, atributul esenţial
al „Sargetiei" este caracterul muncitoreşti din România a­ torii îşi bazează lucrarea pe
un bogat material faptic şi
de permanenţă al volumului trag în permanenţă atenţia documentar. Se abuzează în­
Din viitoarea comemorări­ şi Emil Mânu etc. Consistenţa tate de Emineseu. $1 toate şi tocmai acest motiv de­ istoricilor. Profesorii Maria
lor acestui an, „Zilele Mihal şi contribuţia ştiinţifică a a­ ni s-au părut de cînd lumea termină şl asigură, peste ani, Creţu şi Mircea Valea se o- să de multe cifre şi date, ca­
Emineseu" au venit să întim- cestor comunicări sint indu­ aceleaşi. Copleşiţi, am avut valoarea acestei publicaţii. cupâ de aceste teme în Pa­ re deşi interesante („Contri­
pine apolinica umbră a ma­ bitabile. constituind un real­ revelaţia cosmogonică emi­ Semnatarii studiilor şi ar­ gini din istoria luptelor revo­ buţia Frontului plugarilor la
gului poeziei româneşti. Des­ mente pas înainte spre desă­ nesciană, cerul, pâmintul şi ticolelor din „Sargetia-VITI", luţionare ale muncitorimii înfăptuirea reformei agrare
prins o clipă din eternitate, vârşirea cunoaşterii vieţii şi marea îmbrâcind o clipă sprijiniţi pe un aparat critic hunedorene, reuşind să confi­ din 1945", de I Avram) şi în
el veni din nou prin codrii operei Iui Emineseu. veşmîntul demiurgic al veş­ şi bibliografic foarte bogat, gureze o succintă sinteză a­ bună parte inedite („Docu­
de aramă sâ-mpartă lumina-i Cu nimic mai prejos s-au niciei. aduc în paginile volumului supra unei etape istorice im­ mente privind istoria tnvâţâ-
luciferică Intr-un timp me­ situat cele două concursuri Intr-un tirziu, întorcindu-ne aspecte inedite din istoria portante din istoria Româ­ mîntului din Ţara Haţegului
reu altul oamenilor mereu de recitare a poeziei emines­ în sat, în pragul casei-mu- meleagurilor hunedorene, elu- niei. între anii 1850-1860”, de Ioa­
alţii. Ipoteştii şi Botoşanii ciene. cel a) artiştilor profe­ zeu, l-am intîlnît Sntr-un cidind unele probleme mai Un alt grup de probleme că­ na Botezări) lasă uneori im­
s-au limpezit a floare albas­ sionişti şi cel al amatorilor. grup de oameni pe Gheorghe puţin cunoscute pînâ acum. rora li se acordă o atenţie presia câ nu autorul este a­
tră şi parcă dealurile in a­ De notat faptul că aici, hune- Emineseu, cel din urmă des­ Autoexigenţă in selectarea corespunzătoare sînt cele de cela care domină materialul
murg au prins să buciume dorenii şi-au înscris o pre­ cendent al familiei. Dezin­ şi cercetarea principalelor as­ arheologiei Sînt de remarcat documentar, ci invers.
deodată ca o simfonie cosmică, zenţă de prestigiu. In urma volt, dar modest, povestea ce­ pecte ale temelor meticulo­ studiile semnate de Ioan An- Indiferent însă de aceste
sub bagheta magică a stelei a doi actori botoşâneni, ac­ lor din Jur o sumedenie de zitatea unor autori în ceea ce driţoiu — Topoare de cupru observaţii, „Sargetia-VIlI" —
singurătăţii. S-au aşternut la triţa Ruxandra Petru, de la amintiri legate de cei din priveşte relatarea şi interpre­ cu braţele „în cruce" in co­ contribuţie de seamă la cu­
drum pelerini spre satul Teatrul „Valea Jiului" din neamul lui. tarea faptelor în funcţie de lecţia muzeului din Deva —, noaşterea istoriei ţinutului
sfînt, spre locurile durerii Petroşani, a ocupat un ono­ Ajunsă la apogeu, tensiu­ particularităţile social-politi- Gheorghe Lazin — Un tezaur hunedorean — reprezintă Lin
născătoare de poezie, acolo rabil loc III cu montajul ce şi economice ale perioadei de monede romane in colec­ nou succes în palmaresul şti­
unde geniul izbucni sacerdo­ „Mai suna-vei dulce corn". nea momentului s-a revărsat abordate, contribuţia adusă ţia muzeului din Deva — sau inţific al cercetătorilor istorici
tal din frâmîntata ţărînâ de Meritoriu mi s-a părut, deşi ca o linişte de fluviu, scâl- la progresul cercetării ştiin­ articolul cercetătorilor Sever hunedorene şi. fără îndoială,
obşte. înaltul magic semn îşî ocolit de premiu, recitalul lui dind meleagul de granit al ţifice, la progresul istoriogra­ Dumitraşcu (Oradea) şî Liviu se va bucura de interes din
fiei româneşti, în general, re­
Mărghitan (Deva) — Aşezări
îndemnă zefirul prin frunziş Victor Niţâ. Revin în o re­ unei fraze călineseiene de­ prezintă de asemenea crite­ şi descoperiri dacice din ves­ parlea specialiştilor, profeso­
de tei şi, parcă ireal, totul marca nota proprie, prospe­ spre Emineseu r „Ape vor rii sigure de apreciere. In a ­ tul şi nord-vcstul României rilor. studenţilor, cît şi din
se porni Intr-un apoteotic ţimea şi gingăşia recitării Ru- seca în albie, şi peste locul cest sens, consemnăm studiul din secolul III î.c.n. — II e. n. partea celorlalte categorii de
dans beethovenian. xandrei Petru. Printr-o inten­ îngropării sale va răsări pă­ înfiinţarea organizaţiei Fron­ Perioadei evului mediu îi cititori.
S-a cuprins în aceste cite- să trăire a versului erotic e­ dure sau cetate, şi cile o tul plugarilor şi primii ani sînt dedicate studiile lui Mi­ C,.,pROZD
va zile un şirag de manifes­ minescian, actriţa noastrâ a stea va vesteji pe cer In de­ de activitate (1933-1935), sem­ hai Cerghedean — Circum­
tări omagiale. . Somităţi ale conturat, aproape hieratic-, i- părtări, pînâ cînd acest pâ- nat de M Valea, Aspecte ale scripţia tirbarială de la 1785
culturii româneşti contempo­ mnginea Bâlâucâî. mînt să-şi strîngă toate sevele participării muncitorilor de în Ţara Haţegului — şi ale
rane, scriitori, pictori, critici In premieră pe ţară, spec­ Ia minele de aur aparţinătoa­ lui losif Jivan — Mişcările
de artă, actori s-au adunat tacolul cu „Veroniea Mi- şi să le ridice în ţeava sub­ re Societăţii „Mica” din Brad ţărăneşti de pe domeniul Rîu „Pe sub soare j
Jn anume fel să îneunwnc pe ele" de Claudia Milian-Minu- ţire a altui crin de tăria par- Ia greva generală din octom­ de Mori (Tara Haţegului) in
cel mai mare rodit' vreodată lescu, piesă montată de tea­ fumurilor sale". brie 1920, de M. Crcţu. Pre­ secolele XV-XVI.
din pâmintul acestei ţări. Va­ trul botoşânean. apoi expo­ fectura judeţului Hunedoara, Recenzarea lucrării „Sarge- numai floare1* |
rietatea de conţinut, aborda­ ziţiile de grafică şi pioturâ AUREUAN SIRBU de I. Frâţilâ etc. Aceste lu­ tin-VIII" prilejuieşte Insă şi
tă la un înalt prag valoric, ale Ligiei Macovei şi Măriei
a stat perpetuu in atenţia a- Duma, inspirate din scrierile Printre preocupările lite­
lît a organizatorilor cit şî a eminesciene, au întregit at­ rare ale unor cadre didac­
celor care în mod direct au mosfera festivnlâ. LIVIU MARGHITAN
contribuit la reuşita eveni­ La Ipoteşti am pătruns în- tice hunedorene se înscriu
mentului. DintV-o suită în­ tr-un spaţiu aproape de vis. şi cele privind universul
treagă de manifestări, e greu In autocare, în microbuze, mirific al lumii copiilor. In
să dai prioritate uncia sau de-a lungul şoselei plutea o acest sens, consemnăm cu
alteia. Grandoarea şi inedi­ linişte de taină eovîrşitoare. „Cercetări arheologice pe vatra oraşului. Deua“
tul lor solicitau aproape pînâ Cred că nimeni în preajma satisfacţie apariţia în li­
peste puteri pe oricare pre­ colinelor acestui sat de di­ brării a delicatei plachc'e
zent acolo Colocviile ştiinţi­ mensiuni mitologice, ca spa- Recenta lucrare a cercetă­ cupări pentru ' valorificarea aşa cum procedează îndeobşte -Pe sub soare numai floa­
fice s-au ţinut lanţ în pre­ lin spiritual, n-a simţit alt­ torului Liviu Mărghitan, apă­ vestigiilor străvechii noastre istoricii — aparatul critic al re" — semnată de profeso­
zenţa unui public entuziast, fel decît dintotdeaunn cum rută sub egida Comitetului istorii. lucrării fiind pus la punct
care a umplut sălile teatrelor imensa flamă a poeziei sc pentru cultură şi artă al ju­ Cele cinci capitole tratea­ intr-un mod demn de sublini­ rul Ion Marinescu din sa­
din Botoşani şi Dorohoi pî­ contopeşte cu transcendenta­ deţului Hunedoara şi a Mu­ ză evoluţia istorică a dezvol­ at. , tul Chitici Tipărită in E­
nâ la refuz. Dintre cei care lul. Am colindat cu poetul zeului judeţean, înmănunchea­ tării materiale în etapele ei Preţioasă prin informaţie şi ditura .Ion Creangă", pla­
nu susţinui comunicări, i-am Victor Niţâ satul cu oame­ ză în paginile ei rezultatul şi succesive, începînd de la pe­ accesibilă prin claritate, lu­ cheta reprezintă o culege­
remarcat pe acad Mihai Be- nii lui de azi, dîndu-le „bu­ concluziile * obtînute în urma rioada de trecere de la epoca crarea .Cercetări arheologice
niuc, acad. Al. Graur. pe nă ziua" altcum decît obiş­ săpăturilor Arheologice între­ pietrei şi pînă la vestigiile ul­ pe vatra oraşului Deva" se re de versuri — definiţii
prof. univ Aug. Z. N. Pop, nuit. ne-am abundat în codru, prinse în anii precedenţi şi în­ terioare secolului III e n. Au­ impune ca o contribuţie mar­ pentru flori, scrisă înlr-o
Gh. Bulgăr şî Georgc Paseu. răniînd Incul şi prisaea copi­ seamnă pentru autorul ei do­ torul oferă totodată o biblio­ cantă în istoriografia hune- îngrijită manieră folclorică.
pe prof. Dimltrie Murâraşu lăriei ca de basm. atît cîn- vada unei aprofundate preo­ grafie foarte cuprinzătoare — doreanâ. Completată fericit de dese­
nele în pastel ale Dorinei ;
A Steurer, fără îndoială, cu- i
„După unele aparenţe, un bim, bucuria a fost unanimă
caz de delicvenţâ juvenilă. cînd ai văzut-o in mină cu legerea va constitui o Icc- ;
Deocamdată doar aparenţe, N T R E B A R E C O N T I N U A certificatul de bacalaureat tură agreabilă şi totodată j
fără o pondere prea mare — sau de maturitate, cum se zi­ instructivă pentru cei mai !
meditâ Mircea Banu. Puţini cea pe atunci, maturitate pe mici cititori.
delicvenţi tineri am avut aici. buie s-o recunosc, am şi ne­ sau puţoi ? Cred câ totuşi care ea a luat-o cu media
Puţini pentru că sintem o n- glijat, uneori am uitat com­ puşti, dar, oricum, n-are im­ am încercat vreodată să în­ care mâ face sâ mâ opresc re şi privesc chiar în urmă, cinci zero opt... Şi acum un­
şezare omogenă. Nu există ai.i plet de ei, ne vedem atît de ţelegem ce-i place, ce vrea, acum Sn faţa sfatului raional ca din intîmplare ? Am făcu­ de te afli şi ce ai realizat
portanţă. e la fel de grav pen­
acea populaţie fluctuantă, puţin... Dar chiar dacă aş fi tru el. „Are sâ te dezamăgeas­ ce-l pasionează, daeâ-1 pasio­ şi să-mi aprind pipa, deşi t-o deja de trei ori. . Nu, n-o tovarăşe procuror? Ce ai rea­
suburbană, de origine rurală, avut intenţia să intervin, cum nează intr-adevăr ceva ? Cînd n-am poftă de fumat, mi-e mai iubesc, măcar mie pot lizat, bineînţeles, în afară de
că, veţi ajunge la facultate şi
dai' neinlegrută (încă mediului <iş fi putut s-o fac, ce sâ-i fi te va ancora la marginea era mic ştiu câ voia sâ se fa­ gura arsă, dar o fac totuşi să-mi spun adevărul verde, cariera ta pentru care n-ai
citadin. Cei pe care i-am în- spus, cum să-l apropii ? La trotuarului, iar eo va pleca că pompier... Asta era pe. vre­ pentru a-mi crea un pretext nici ideea câ e mama copilu­ acceptat niciodată sâ faci Posta
tîlnit eu airi proveneau de mea cînd avea patru, cinci spre a mâ putea opri sâ deli­ lui meu nu mâ mai solicită, concesii şi s-o aşezi cumva
vîrsta lui orice dădăceală, mai departe cu un student din ani. Presupun câ de atunci a berez : e aproape trei, îes şi dimpotrivă, mai mult mâ iri­
obicei din familii dezagrega­ orice sfat se ponte întoarce anul patru. De tine sînt fe­ mai evoluat, dar nu ştiu ce­ ei de la serviciu peste eîte- tă conştiinţa, din ce în ce pe un plan consecutiv în im­
te şi eu părinţi vicioşi, une­ împotriva ta, poţi să strici to­ tişcanele dintr-a noua, a ze­ va în plus despre el în a- va minute, ce-ar fi sâ urc, s-o mai insistentă, câ e totuşi vul­ portanţă familiei, propriei ta­ 7
ori ei înşişi — părinţii — tul cu un cuvînt. El a sesizat cea...'’ I-am făcut zob orgoliul farâ de faptul câ acum are aştept şi apoi să pornim îm­ gară, cu lacune mari în cul­ ie familii ?“
cu cazier. Cui i-ar fi trecut probabil relaţiile dintre mi­ lui de adolescent, nu mi-am nevoie de bani de buzunar şi preună spre casă, gîngurind tură pe care n-a reuşit sâ şl Bariera era lăsată şl Mir­
prin cap câ şi în propria mea ne şi ca, distanţarea dintre dat seama atunci şi cu asta că are un număr mai mare la ca doi porumbei ? Nu e pri­ Ie înlăture, câ e lipsită de un cea Banu trebui sâ aştepte literară
familie ?... Poate e însă o în­ noi, faptul că ea s-a înstrăi­ l-am pierdut. Ia să-mi amintesc ma dată câ mâ opresc aşa, anumit simţ care poate fi nu­ îndelung pînâ îşi termină ma­
grijorare inutilă şi nu există nat de casâ. Şi cum sâ-i de­ unele lucruri... De pildă, cînd talie şi la pantofi? Cit despre mit sensibilitate sau tandre­ nevra un tren încărcat cu
nici o relaţie reală între Mi­ Milena.. ne am evitat reciproc niciodată Insă n-am urcat ci, cherestea care mirosea puter­
monstrez lui câ nu e adevă­ i-am cumpărat ultima dată ce­ şi cu deferenţâ ; pe Mihai, aşa cum fac şi acum, por­ ţe sau poale chiar bun simţ...
hai şj povestea asta utilă. Nu rat, cînd şi impresia mea e va Milenei, un cadou, o aten­ sub aspectul cel mai impor- nesc mai departe t’râglnd din Şi ca sâ le constat toate as­ nic a răşină. De cîteva ori Ioan Lazăr — Ormindcn.
poate fi vorba decît de un aceeaşi, cînd... mai ştiu eu ce ţie ? Imposibil de stabilit... ipipâ, ca şi cum într-adevâr tea mi au trebuit aproape do­ privi iar în urmă, în direcţia Foarte interesante rîndurile
chiul banal de la şcoală. De­ să cred, oare nu sîntem, iată, Bani, da, bani i-am dat ori- numai pentru asta m-am o- uăzeci de ani, idiot, eşti un din care venise. Milena nu se despre acel Ioan Stoica, pre­
şi tipul ăla. Jim sau Ben sau şi noi o familie dezorganiza­ cînd şi oricît mi-a cerut şi prît, ca să-mi aprind pipa... bălîdîn aiurit şi Idiot care vedea, deşi, cum venise el, cursor al aviaţiei, originar
cum naiba îşi zice, e un lîp tă sau pe cale de a se ?„. Da­ chiar cînd nu mi-a cerut, Niciodată de atunci n-am mai timp de douăzeci de ani şi-a încet, şi de cînd stătea aici din satul dumneavoastră
dubios, după cum îmi amin­ că stau sâ mâ gîndesc, şi de dar asta poate constitui oare FRAGMENT urcat... M-am simţit atunci distrus căsnicia şi acum stă la barieră, se făcuse trei şi Poezia „Copilul Aurel Vlaieu
tesc eu. vag, după cîte spune mine s-a înstrăinat în ulti­ o scuză ? Din punctul meu înconjurat de solicitudinea e- şi îşi contemplă isprava... A- ■jumătate şi în mod normal Ia Ormîndea” pe care aţi scri­
Vlad Nu, totuşi, e imposibil mul timp. Asta mi se pare câ de vedere poate câ da, într-o xageratâ a celorlalte secreta­ tuncî, acum douăzeci de ani, ea trebuia sâ-1 fi ajuns din s-o pentru Ziua aviaţiei a so­
ca Mihai... Asta e însă o mi se trage din seara aceea anumită măsură, dintr-al ei re, a „fetelor", cum zicea ea, erai ttnâr, te-a zăpăcit Sn pri­ urmă. In sfîrşit, trenul Intră sit prea tirziu la redacţie.
aserţiune sentimentală, de ce cînd a venit tîrziu acasă şi însă foarte probabil câ nu. A­ tnnt al existenţei lui, l-am m-am simţit ca un bâtrîn măvara aceea trupul ei, vizi­ pe poarta fabricii împins din Aurel Manta — Hunedoara
ignorat, iar pe ea am evita­
ar fi chiar atît de imposi­ Milena s-a apucat sâ ţipe la şadar am ajuns la două punc­ t-o, ca şi ea pe mine de alt­ unchi, puţin cam pisălog, ve­ bil In toate amănuntele prin urmă de o locomotivă încea­ „Cugetînd pe valuri" are Irei
bil ? Doar pentru câ e vor­ el în maniera ei isterică. Fi­ te de vedere diferite acolo un­ fel şi asta a început din a- nit să-şi vadă nepoata. „Bi­ rochia mulată, din mât’ase tă, de tip vechi, cu roţile strofe şi o reproducem pe cea
ba de fiul meu. fiul procu­ reşte, el a făcut pe catârul, de, firesc, nu trebuia sâ exis­ ccl moment în care am avut, ne aţi venit pe la noi ! Lu­ sintetică înflorată, vulgară şi roşii. Mireasma de răşină a din mijloc. „Ades pe tine te
gâsesc/Oriunde-aş dn cu o-
rorului 7 Adică fiul meu un n-a vrut să spună nimic şi te decît1 unul. Apoi în ceea fără sâ ne-o mărturisim, cer­ aţi loc, tovarăşe procuror... asta, acum îţi dai seama, a­ seîndurilor noi fu înlocuită chiî/Şi prin copacii ce foş-
asasin ? Asasin nu, pentru câ s-a retras în camera lui. Pes­ ce-l priveşte pe el, pe Mihai... titudinea rupturii dintre noi. Vine şi Milena imediat, e nu­ tunci ziceaj câ e pitorească şi cu mirosul fumului dens de nese/De tirje dau cu ochii/”.
la ora crimei se afla acasă, te vre-un ceas am intervenit Ce vrea sâ devină fiul meu In fond, fiecare ştim câ nu mai aici, cu nişte dosare, la îţi plăcea pentru câ ti relie­ cărbune. Era într-adevâr un Nimeni nu vă împiedică In
dar complice la asasinat, în- eu, am intrat la el cu inten­ care e în clasa a douăspre­ mai sîntem ceea ce am fost, o secţie... S-o chemăm?" Şi fa pînâ la indecenţă sinii grei cartier păcătos aoesta, cu vacanţă să daţi cu ochii prin
tr-o măsură oarecare, e po­ ţia de a discuta deschis, ca zecea şi-l mai despart doar dar continuăm sâ ne facem a tot timpul cît am stat acolo şi tari şi coapsele puternice fum, cu praf, cu ţipăt de fie­ cărţite de şcoală. Mai ales câ
sibil Dar care e mobilul, ce-i intre bărbaţi, ceea ce se pa­ ctteva luni de examenul de nu şti, ne mistificăm viaţa şi pînâ a venit ea, apn avut im­ şi întregu-î trup te ameţea răstraie şi zgomot de trenuri acestea foşnesc cu folos.
lipseşte. ce l-a determinat? re câ am şi reuşit foarte bi­ admitere ? Dascăl de româ­ urmăm sâ trăim ca şi cum presia penibilă câ îşi arun­ cu mireasma lui de femeie şi cu drumul veşnic desfun­ Porthos — Simeria. Poezii
Arc de toate, pînâ şi camera ne pînâ la un punct'. Pînâ la nească. ■ Dar stai puţin, ne­ nimic nu s-ar fj întîmplat. că ochiade complice şi zîm- care munceşte mult şl greu şi dat de camioanele cu buşteni. plate şi prea anemice pentru
lui separată şi bani de buzu­ punctul în care el mi-a spus rod bătrin ! Eşti convins câ Rezultatul este un eşec pe ca­ bete codificate peste capul întotdeauna puţin asudată, Poate câ şi aici se vădise dez­ un asemenea vajnic spadasin.
nar. Cu învăţătura nu-] tero­ sincer câ s-a plimbat cu fa­ asta e intr-adevăr vocaţia lui? re. de asemenea, ne îneâpâ- meu. Apoi una dintre ele a chiar şi după ce se spală Da, interesul lui pentru probleme­ Dedicate dulcinee! o vor face
rizez nici eu, nici Milena, ta asta a lui Pâtraşcu şi câ Ba nu-s convins de loc şi da­ ţînâtn să-1 ignorăm şi copi­ ieşit, probabil ca s-o averti­ erai tînâr şi Iţi închipuiai că le familiale căci de ani de zi­ sâ caşte de plictis şi sâ-şi
pentru câ, fără să străluceas­ e îndrăgostit de ea Da, aici. că stau iar sâ privesc în ur­ lul âsla rămas fără bu­ zeze, căci cînd s-a întors ea, liceul, pe care tu însuţi o vei le Milena îl ruga sâ obţină caute urgent un muşchetar în
că, se menţine la un nivel o­ ca un idiot bătrin, am făcut mă, acolo unde n-am privit solă.. Şi de ce, mâ rog ? a mimat surpriza şi bucuria ajuta să şi-l termine, va un nou apartament in cealal­ ale poeziei ceva mai di gran-
norabil, nu coboară sub o a­ gafa aceea care a stricat to­ nici eu. nici Milena atunci Din laşitate, numai din prea exagerat, bătător la schimba totul şi câ după a­ tă parte, curată şi liniştită, a da...
numită limită. Merge deci în tul. . i-am rîs în nas, bineîn­ cînd trebuia, descopăr câ o­ teama asta mic-burghezâ de ochi pentru oricine, ca dile­ ceea va urma chiar o facul­ oraşului şi el de ani de zile Curcă Aristică — Hunedoa­
voia lui E drept că de Mi- ţeles cu superioritatea tată­ morul ăsta pentru filologie a nu-mi schimba modul de tanţii care mai sînt şi neta­ tate, cu sau fără frecvenţă, e­ promitea sâ se ocupe de asta ra. Dintre toate poeziile,
lcna s-a cam înstrăinat, exis­ lui, atotştiutorului... „Fata lui s-a născut cam deodată cu vi:iţâ care-mf permite sn lu­ lentaţi şi vor totuşi sâ-i imi­ rai dispus la orice sacrificii, pentru ca o dotă ieşit pe uşa ne-au reţinut atenţia cele cu
tă un fel de ostilitate mocni­ Pâtraşcu e Julieta ?, am rîs. amorul penlru Dana sau De- crez atît de bine, din frica te pe actori, fără sâ-şi dea şi orice diferenţă dintre voi blocului sâ uite candid şi cu subiect istoric. In general,
tă între ei. ceea ce iar e o Dar aia e cu mult mai matu­ Jia asta a doctorului Pâtraşcu, de a nu mi se spulbera li­ seama câ nu realizează decît va dispare Dar liceul, da, li­ dcsâvîrşire Da. în fond, poa­ dacă în primele versuri se în­
treabă urîfă şi anormală : os­ ră decît' tine, e aproape o fe­ care sint sigur câ se pregă­ niştea mea călduţă, numai o caricatură jenantă. Si de ceul l-ai făcut mai mult tu, te câ şi e) era vinovat că ea trevede o undă de lirism,
tilitate între fiu şi mamă. meie în adevăratul înţeles al ce acum. o dată ce n-am ur­ cu relaţiile tale. cu interven­ nu devenise ceea ce voise a­ mai departe transcrieţi cu­
minte o teză de istorie tip
N-am intervenit insă pentru cuvântului, tu eşti puşti pe teşte pentru filologie. Dar pe din cauza asia accept situa­ cat’ şi am pornit mai depar­ ţiile. întotdenuiyi umilitoare, tunci, în primăvara aceea de clasa a VIII-a. Mai trimiteţi.
câ socoteam câ e o criză de lingă ea, căruia abia i-au dat el, pe Mihai, pe singurul nos­ ţia penibilă a acestui soi de te spre casă. de ce merg to­ care tc scîrbeau treptat, iar acum douăzeci de ani...
Petru Bobiacov
,vîrstă, ceva trecător, apoi, tre- t u l e i e l e P u ş t i i-am spus tru copil, l-am întrebat sau boba-oarbâ... Aceeaşi laşitate tuşi încet, ca intr-o plimba­ de facultate... ce sâ mai vor­ RADU CIOBANU Deocamdată, nu. — Haţeg.
Red.