Page 60 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 60
4
DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 140 ® DUMINICA 18 IULIE 1971
Rolul ştiinţei şi tehnicii Consfătuirea conducătorilor
în lumea contemporană organelor de planificare ale|
— Intervenţie românească la E. C. 0. S. 0. C. — ţărilor membre ale CAE.R..j
GENEVA 17 (Agerpres). — a rezoluţiei asupra rolului vat necesitatea ca acest stu MOSCOVA 17 (Agerpres).
In cadru) comitetului de ştiinţei şi tehnologiei moder diu să acorde o atenţie spe Conducătorii organelor de Ireprinderii urmează - si fie \
coordonare al E.C.O.S.O.C. a ne în dezvoltarea naţiunilor, cială incidenţelor economice planificare din Bulgaria, Ce de 10-12 milioane tone oţel ( date de microorga
anual.
început dezbaterea asupra precum şi necesitatea întări şi sociale pe termen lung ale hoslovacia, R. D. Germană, La lucrările consfălurii au I
punctului intitulat ,.„Rolul şti rii cooperării economice şi ştiinţei şi tehnologiei. El a Mongolia, Polonia, România, fost examinate, de asemenea, \ nisme otrăvitoare
inţei şi tehnicii". După cum tehnico-ştiinţifice între state. arătat, totodată, că în acest Ungaria şi U.R.SS. au sem propunerile preliminare pri- i
se ştie, această problemă a Vorbind despre studiul in studiu trebuie să se acorde un nat un protocol privind dez vînd construirea, cu pârtiei-' _
fost inclusă pe agenda se curs de elaborare de către loc de seamă atft aspectelor voltarea colaborării în pro parea ţârilor interesate, a u- \ {?? Pc*te doud săptamini,
siunii trecute a Adunării Ge secretarul general al O.N.U,, cu caracter prospectiv, cît şi ducţia de materii prime. nor combinate pentru produ-l echipe de voluntari din SI. /
nerale a O.N.U. în urma unei Părţile au examinat pro cerea celulozei şi azbestului.) ™ersburg, statul Honda, \
propuneri a României, adop ca urmare a rezoluţiei amin celor cu caracter aplicativ blemele legate de construcţia Conducătorii organelor cen- \ adună din apele goljului.
tată In unanimitate de Adu tite, delegatul român a rele ale ştiinţei şi tehnologiei. unui mare combinat siderur trale de planificare au exa- l Tampa clte 100 de tone de '
narea Generală. gic pe baza minereurilor de minat un program de colabo- / peşte putrezit pe zi. Ca ur-
In cursul dezbaterilor din fier ale anomaJieî magnetice rara, cuprinzînd probleme î mure a unei invazii de mi- ţ
comitelui de coordonare, re de la Kursk (din regiunea ale perfecţionării formelor şi \ croorganisme care otrăvesc .
prezentantul Franţei a decla centrală a R.S.FS.R). metodelor relaţiilor multila- ( vieţuitoarele marine, mili- i
rat, printre altele, că „meri Capacitatea prevăzută a în- tern le. , j oane de peşti intraţi in pu- ^
tul de a fi adus în atenţia Noul acord comercial între I . tre/acţie acoperă apele de ţ
Naţiunilor Unite această pro consta ale golfului pe o su- 1
prafaţă de 10 km lungime )
blemă de mare importanţă şi MOSCOVA 17 — Corespon în U.R.S.S., delegaţia condu-( şi 2 km lăţime. ţ
actualitate — care este coo România şi Canada ITALIA. In Italia continuă sfi ec desfăşoare o serie de greve şl dentul Agerpres, Laurenţîu să de tovarăşul loan Avram»
perarea ştiinţifică şi tehnică demonstraţii ale m u ncitorilor din diferite Ecctoare de activitate Duţă, transmite •. Intre 13 şi a vizitat uzina de nutomobi- j Autorităţile oraşului St. i
— aparţine guvernului ro p en tru m ărirea salariilor, p en tru Im bunătA ţlrea condiţiilor de 16 iulie, la Moscova a avut le din oraşul Togliatti, pe l Petersburg apreciau că nu- i
mân*', m uncă. loc o consfătuire a miniştrilor Volga, precum şi uzina d e . mai o furtună ar putea ri- ţ
Luînd cuvîntul, reprezen OTTAWA 17 (Agerpres). — Cu ocazia vizitei In Cana In fotografie : A spect de la dem onstraţia organizată de m eta industriei construcţiilor de automobile „Lihacîov" din ) si pi miliardele de microor- i
tantul ţârii noastre, Nicolae La Ottawa a fost semnat, la da, ministrul român a avut lu rg ic ii din Pom ezla p entru o nouă dezvoltare ind ustrială, un maşini din ţările membre ale Moscova. \ ganisme, numite Gytnno- 1
16 iulie, noul acord comer
diurn, din apele golfului, şi )
Dinu, a subliniat interesul cu cial între guvernul Republi convorbiri cu Mitchel Sharp, post de m uncă stabil şi calificat. D em onstraţia a avut loc după o C.A.E.R. şi din R.S.F. Iugo Totodată, delegaţia a avut in- ţ ameliora astfel situaţia. Fio- i
secretar de stat pentru aface
care este examinată proble cii Socialiste România şi gu rile externe, Edgar Benson, greva de cltevn zile a m uncitori lor m etalurglştl. slavia. Delegaţia din Româ trevederi cu A. Tarasov, mî-7 rida a cunoscut. însă,' fu J
ma ştiinţei şi tehnologiei în vernul Canadei, pentru peri ministrul finanţelor, Jean Luc nia a fost condusă de loan nistrul industriei de automo-1 ultimele zile două furtuni )
lumea contemporană, precum oada 1971-1973. Acordul a Pepin, ministrul industriei şi Avram, ministru] industriei bile al U.R.S S,, precum şi cu \ şi, deşi viatul a atins o vi- ^
şl preocuparea pentru lărgi fost semnat, din partea ro comerţului, precum şl cu construcţiilor de maşini. V. Krotov, prim-adjunct al l teză de peste 120 km pe *
rea cooperării internaţionale mână, de Florea Dumitrescu, John Greene. ministrul ener Cu această ocazie, a fost ministrului industriei con-,' oră. situaţia a rămas ace
în acest domeniu. El a ex-, ministrul finanţelor, iar din giei, minelor şl resurselor. încheiat un protocol în pro strucţiilor de maşini grele, e- ţ eaşi.
primat satisfacţia delegaţiei Puternice atacuri blema organizării, prin coo nergetice şi de transport al \ Din cauza mirosului de
române pentru adoptarea în partea canadiană de Jean Ministrul român a vizitat perare, a producţiei de auto U.R.S S. Au fost discutate ^ peşte intrat in putrefacţie,
cadrul celei de-a 25-a sesiuni Luc 'Pepin, ministrul indus unele obiective economice camioane de mare tonaj, sta- probleme privind relaţiile de . care se simte la zeci de ki
a Adunării Generale a O.N.U. triei Şi comerţului. din provincia Ontario. bllîndu-se caracteristicile teh colaborare şi cooperare in ■ lometri in jurul golfului,
a le 'fo rţe lo r patriotice nice operative ale modelelor domeniile respective între ţ toate hotelurile situate pe )
de bază ale autocamioanelor România şi Uniunea Sovie- t coastă sînt acum goale. Mii l
şi autotrenurilor de mare to ticâ. 7 de turişti au şi plecat în i
Conferinţa extraordinară a din Vietnam ul de sud naj, precum şi etapele de La 17 iulie, delegaţia con- \ \ alte localităţi. . 1
*
în
Incepind din 1844 şi pi- ^
pentru realizarea
lucru
cooperare a acestora. dusă de tovarăşul loan 1 na in prezent, apele Flori- L
dei au fost de 16 ori inva- 7
partidului laburist englez In cursul nopţii de joi spre precum şi in delta Mekongu- In perioada cît s-a aflat Avram a plecat spre patrie. ^ microorganisme otrăvitoare. I
SAIGON 17 (Agerpres). —
date de această specie de 1
lui.
vineri, forţele patriotice
din
Invazia nu a atins Insa ni- !
Vietnamul de sud au (lansat ciodatu asemenea proporţii, t
un puternic atac asupra u
LONDRA 17. Coresponden aderarea la Piaţa comună, favorabile ţării. Vorbitorul a încheierea conferinţei infernaţio* j Cercetătorii americani nu ^
tul Agerpres, Nicolae Plopea- Observatorii apreciază că vo subliniat necesitatea „salv nuia dintre cele mai mari de SAIGON 17 (Agerpres). — au găsit încă nici o c.rpli- i
nu, transmite : Conferinţa tul asupra acestui proiect de gardării intereselor britanice" pozite de muniţii ale trupe Atacurile lansate de forţele caţie invaziei şi nici un 1
extraordinară a Partidului rezoluţie nu exprimă rapor şi, totodată, hotărîrea sa „de lor americano-saîgoneze, am patriotice sud-vietnameze îm mijloc pentru a o combate, ţ
laburist din Marea Britanie, tul real de forţe între dele a apăra unitatea partidului*. plasat în provincia Quang potriva obiectivelor militare nale de ftiziologie de la Moscova J
care a avut loc sîmbătă, nu gaţii laburişti care sprijină şi Ca o concluzie, un comen Tri. Agenţiile de presă rela americano-saigoneze au fost Culorile in evitarea
a izbutit nici să dea un răspuns cei care sînt ostili ideii de tator al postului de televiziu tează că In această regiune concentrate, în ultimele 24 l
clar în legătură cu poziţia aderare la C.E.E., întrucît ne britanic releva că această s-au desfăşurat lupte violen de ore, în zona (Platourilor MOSCOVA 17 — Corespon precum şi reprezentanţi ai .
partidului privind aderarea mulţi dintre participanţii la cuvîntare a lui Wilson „i-a te între unităţile Frontului Înalte, relatează corespon dentul Agerpres, Laurenţiu O.M.S. 1 accidentelor
la Piaţa comună, nici să conferinţă au urmat consem încurajat mai mult pe adver Naţional de Eliberare şi efec denţii agenţiilor de presă. Cele Duţă, transm ite: La -Mosco In cele şase zile ale lucră- ^
strîngă rîndurile laburiştilor, nul fostului premier Harold sarii Pieţei comune decît pe tivele militare inamice. mai puternice ciocniri au fost va şi-a încheiat lucrările cea rilor conferinţei, oamenii de l pe căile ferate \
ca urmare a divergenţelor de VVUson, ca această reuniune partizanii aderării". In tim Ciocniri între detaşamente-, semnalate în apropiere de de-a 21-a conferinţă Interna ştiinţă participanţi au pre- ,
păreri manifestate între par să „îa notă" doar de diverse pul conferinţei, rţumeroşl le patrioţilor şi trupele ame- Kontum şl de Pleiku. Alte ţională de ftiziologie, Impor zentat un mare număr de co- S Societatea de stat a căi- J
ticipanţi pe această temă. De le păreri fără a exprima un manifestanţi au demonstrat lupte au avut loc la sud-vest tantă manifestare ştiinţifică municări privind profilaxia \ lor ferate din Suedia ur- '
fapt, lucrările conferinţei au vot decisiv asupra problemei în faţa Palatului Westmlnster rlcano-salgoneze au fost sem de Dak To, unde patrioţii au internaţională, la care au şi tratamentul tuberculozei, i măreşte să înlăture even- \
atins punctul culminant chiar aderării. împotriva aderării Marii Bri nalate, de asemenea, -în apro lansat un atac asupra bazei participat savanţi şi specia precum şi numeroase alte as- . tualele pericole de acciden- i
în prima jumătate de oră. Luînd cuvîntul în încheie tanii la Piaţa comună. pierea oraşului Da Nang, militare americane nr. 5. lişti din 80 de ţări ale lumii, pecte ştiinţifice şi sociale ale ) te pe căile ferate cu ajuto-
cînd un proiect de rezoluţie, rea dezbaterilor, liderul par luptei împotriva tuberculozei ^ i ul culorilor. Cercetările e- \
care sublinia că Partidul la tidului, Harold Wilson, a fă în lume. Un accent deosebit < fectuatc in laboratoarele t
burist trebuie să se opună cut un istoric al poziţiei la a fost pus pe colaborarea ’ societăţii au arătat că şi- 1
aderării în termenii acceptaţi buriste în legătură cu intra naţională — a adăugatei, va specialiştilor Sn cadrul unui 1 iiele vopsite in alb se in- \
de actualul guvern si să cea rea Marii Britanii în Piaţa guvernamentale şl unităţi program internaţional menit i călzesc mai puţin in tim- l
ră alegeri generale pentru ca comună. Pe de o parte, el a BELGRAD. — Preşe ale rezistenţei palestiniene. putea (fi depăşită numai pul verii şi, deci, nu se di- 7
poporul să aibă posibilitatea prezentat argumentele care dintele losip Broz Tito Vizitele ministrului de printr-un efort general". să ducă la eradicarea acestei < lată atit de mult, eliminîn- î
de a opla. a fost respins cu au determinat conducerea la l-a primit vineri la externe saudit, menţionează maladii. } du-se deformarea lor şi, î
2 624 000 voturi faţă de buristă, atunci cînd partidul Brioni pe Radomir To- agenţiile de presă, sînt în BERLIN. — Academicia Oamenii de ştiinţă şi spe- \ prin aceasta, pericolul de- 7
1 318 000. Un mare număr de se afla la putere, să ceară mici, senator chilian, U IM N legătură cu o încercare a nul llie Murgiuleecu, vice cialiştii români prezenţi la ^ raierilor. f,a început, proce- i
delegaţi au subliniat însă aderarea Ia C.E.E., iar, pe de aflat Intr-o vizită In Arabiei Saudite de a media preşedinte al Marii Adunări lucrările conferinţei au pre- i deul urmează să fie expe- \
consecinţele nefavorabile e altă parte, a menţionat că ac R.S.F. Iugoslavia. Cu a între oficialităţile iordanie- Naţionale a Republicii So zentat numeroase comuni- ’ rimentat numai pe o porţi- i
conomice, sociale şi politice tualele condiţii obţinute de cest prilej, menţionează ne şi forţele rezistenţei pa cialiste România, a făcut câri, care s-au bucurat de un \ unc. In cazul cînd cercetă- î
pe care le^ar aduce Angliei guvernul conservator sînt ne agenţia Taniug, a avut lestiniene. simbătă o vizită preşedinte viu interes. ‘Ei au participat, 1 iile din laborator vor fi \
loc o convorbiri prie lui Camerei Populare a Re totodată, la discutarea mul- 7 confirmate de practică, so- i
tenească. ISLAMABAD. — Zulfikar publicii Democrate Germa tor teme legate de preveni- \ cietatea suedeză
intenţio- '
CAIRO. — In localitatea Aii Bhutto, liderul Partidu ne, Gerald Gotting, cu care rea şi tratamentul tubercu- \ nează să extindă acest pro- }
Noi provocări ale elementelor Marsa Matruh din R.A.U, lui Pakistanez al Poporului a avut o convorbire prie lozei. ( cedeu. i
au continuat vineri, pentru
TEHERAN. — Iranul şi a treia zi consecutiv, con a avut vineri convorbiri cu tenească. Următoarea conferinţă in- J
Ule -Murgulescn face o vi
fasciste la Reggio Calabria Libanul au hotărit să-şi vorbirile secrete intre dele preşedintele Yahya Klian zită In R.D. Germană la in ternaţionalfi pentru proble- 1 Arestarea unui mare '
consacrate analizării proble
reia relaţiile
diplomatice,
după o întrerupere de a gaţiile egipteană, libiană, si mei transferării puterii po vitaţia Ministerului Învăţă mele tuberculozei va avea loc ţ
ROMA 17. — Coresponden mocratice, atacul împotriva proape 18 luni — a anun riană şi sudaneză. Cele pa litice în Pakistan unui gu mântului Superior şl a In la Tokio. ţ număr de mafiofi \
tul Agerpres, Nicolae Puicea, sediului Camerei de muncă, ţat un purtător de cuvint tru delegaţii sînt conduse vern civil, relatează agen stitutului superior pentru
transm ite: După atentatul incendierea unor automobile al Ministerului iranian al de preşedintele R.A.U., An- ţia U.P.I. chimie din Meseburg. ------------------------ l Vii număr de 40 de per- 4
criminal sâvîrşit zilele trecu aparţinînd primăriei din Reg- Afacerilor Exlerne. Relaţi war Sadat, de preşedintele După convorbire, Aii soane, bănuite de a fi mem
te la Reggio Calabria de că gio Calabria au ca scop sub Consiliului Comandamentu BRUXELLES. — Pierre Stare de urgenţă s bre ale Mafiei siciliene, au
tre elemente fasciste împo minarea instituţiilor democra ile dintre cele două ţâri fu lui Revoluţiei din Libia, Bhutto a declarat ziariştilor Marmel, ministrul afacerilor fost arestate cu prilejul li
seseră rupl« în anul
1969,
triva sediului federaţiei Par tice, oprirea cursului spre re ca urmare a refuzului gu Moamer El Gedafi, de vice că „întreaga naţiune pakis externe al Belgiei, a plecat nei vaste operaţiuni, extin
taneză va avea motive
să
tidului Socialist Italian, în forme economice şi sociale preşedintele sirian, Mah- sîmbătA într-o vizită oficia în Bolivia se pe întreg teritoriul ita
noaptea de vineri spre sîm- revendicate de oamenii mun vernului libanez de a-1 ex moud AJ Ayoub, şi, respec fie satisfăcută dacă întreve lă in Iordania. Ministrul lian, îndreptată împotriva
bâtă, o explozie a devastat cii. trăda pe generalul iranian tiv, de reprezentantul per derile cu preşedintele ţării belgian va vizita, de aseme i acestei organizaţii teroris
sediul secţiei „Archi* a Par Forţele democratice au con Teymour Bakhtiar, pus sub sonal al şefului statului su vor continua în atmosfera nea, Republica Burundi, LA PAZ 17 (Agerpres). — t te. Suspecţii, a căror iden
tidului Comunist Italian. For damnat cu tărie atentatele urmărire judiciară în ţara danez, Zein El Abedîn Ab- in care au Început.j Criza Ruanda şi Israelul. Adunarea populară bolivianâ ) titate nu a fost dezvăluită
ţele democratice au organizat huliganice organizate de ele sa. del Kaser. a proclamat starea de urgen- ^ cu scopul de a nu sttnjcni
o puternică demonstraţie de mentele profasciste şi au de ţâ In întreaga ţară în legâtu- 1 desfăşurarea operaţiunii în
protest, in cadrul căreia s-a clarat că îşi vor spori vigi ALGER. — Ministrul de BEIRUT. — Oinar Ei Sak- râ cu pericolul unei lovituri ) curs, au fost anchetaţi nu
subliniat că atentatele împo lenţa pentru a face să eşue externe algerian, Abdelaziz kaf, ministrul de exlerne al BERLIN. — După două zile de dezbateri. Ia Ros- de stat a cercurilor roacţio- ţ numai în Sicilia, ci şi în o
triva sediilor partidelor de ze acţiuni similare. Bouteflika, va efectua la Arabiei Saudite, aflat în- tock, R.D. Germană — s-au încheiat lucrările celei nare de dreapta, anunţă un ( raşe ca Roma, Milano şi
de vice- 7
comunicat semnat
începutul săptăminii viitoa tr-o vizită in Liban, a fost de-a 14-a Conferinţe internaţionale a muncitorilor preşedintele prezidiului adu- \ Na poli. Ei urmează să fie
re o vizită în R.P. Chineză, primit de preşedintele Su- din (ările baltice. Norvegia şi Islanda. Peste 500 de nării, Huberto Pabon. Reafir- l transferaţi în zilele urmă
prima etapă a unei călă leinian Frangieh. La sfirşi- delegaţi, reprezentind circa 111 milioane de membri mînd sprijinul pentru refor- 1 toare la Palermo pentru a
torii care va include, de tul convorbirilor, ministrul de sindicat, au discutat sarcinile ce revin sindicatelor melc economice şi sociale i- I fi puşi la dispoziţia jus
6reva feroviarilor americani asemenea, R.D. Vietnam şi r mdit a declarat că au fost în lupta pentru pace, securitate europeană şl progres nîţîate de guvernul bolivian l tiţiei. Acţiunea coincide cu
R.P.D. Coreeană, anunţă abordate probleme referi social. al preşedintelui Torres. per- . publicarea raportului Comi
săptăminalul „Revolution A- toare la situaţia din lumea In încheierea lucrărilor conferinţei, participanţii au siei parlamentare anti-Ma-
WASHINGTON 17 (Ager Conflictul din industria fe fricaine", organ de presă al arabă şi. îndeosebi, )a re sonalilâţile politice care au ) fia asupra activităţii, aces
creat acest for popular de- ţ
pres). — Conflictele sociale, roviară americană este al Frontului Eliberării Naţio centele incidente semnalate adoptat o declaraţie cu privire la pacea şi securitatea clară că vor mobiliza mase- i tei organizaţii teroriste.
care confruntă» actualmente treilea din ultimele şapte nale. în Iordania între trupele în Europa. le şi vor dejuca orice încer- 1
Statele Unite, s-au agravat luni. El a fost declanşat în care de a sc roinstaura un ţ
vineri prin declanşarea grevei semn de protest împotriva regim reacţionar. -
feroviarilor. In ciuda tutu înrăutăţirii condiţiilor de
ror eforturilor oficialîtâţiflor muncă, precum şi în spriji
guvernamentale de a preveni nul revendicărilor cu privi
au Declaraţia preşedintelui Daldera
declanşarea grevei, cei apro re la mărirea salariilor. Cele In cercurile politice de la şi nici la Bruxelles nu s-a darea bazelor de pe terito ele «au abordat o serie de
ximativ 200 000 de feroviari două conflicte anterioare Washington şi In cele mis luat vreo poziţie oficială fa rii străine. probleme interne.
au încetat vineri noaptea lu fost oprite în urma unor le litare din organismele in ţă de hotărîrea Islandei, d«ir In programul guvernului In ultimul timp, econo
crul. Deşi greva a fost decla gislaţii speciale adoptate de CARACAS 17 (Agerpres). prii. Comentind unele reac tegrate ale N.A.T.O. de la in presa occidentală au a- de coaliţie sînt cuprinse şi mia islandeză a trebuit sâ
rată numai la două companii congres. — 'Preşedintele Rafael Calde- ţii de presă din Washington, Bruxelles, din nou îngrijo pârut numeroase articole ca alte poziţii realiste faţă de facă faţă unor puternice
*— „Southern" şi „Union Paci Continuă, totodată, grevele ra a declarat. într-o confe potrivit cărora noua politică rare. După Malta, care cere re dezvăluie îngrijorarea principalele aspecte ale vie presiuni inflaţioniste. Pen
fic" — ea va afecta, potrivit celor 500 000 de lucrători din rinţă de presă, că ar fi injust petrolieră a Venezuelei ar fi cu insistentă Marii Britanii, cercurilor atlantice faţă de ţii internaţionale. printre tru a reduce efectele infla
observatorilor, aproape în sectorul telecomunicaţiilor, şi anacronic ca relaţiile din provocat o criză în relaţiile membră a N.A.T.O., revizui hotărîrea cabinetului de la care hotărîrea de a activa ţiei, coroana islandeză a
tregul sistem feroviar ameri precum şi cele ale docherilor tre Venezuela şi S.U.A. să acestei ţări cu S.U.A.. preşe rea acordurilor militare, la Reykjavik. pentru restabilirea dreptu- fost devalorizată în două
can. Se aşteaptă, după cum de pe coasta de vest a fie afectate de măsurile gu dintele a precizat că regimul cealaltă extremitate a A- rînduri. Serioase dificultăţi
transmite agenţia Reuter, ca vernului său vizind un mai petrolier venezuelean nu mai 1 ian Vei atlantice, în Islanda, au de întîmpinat islandezii
şi muncitorii de la celelalte S.U.A. şi din industria cu mare control al statului asu poa-te să fie cel de acum 40 guvernul a anunţat că unul tocmai în ramura de bază
companii să Intre în grevă. prului. pra bogăţiilor petrolifere pro- de ani. El a subliniat că Ve dintre principalele puncte a economiei ţârii lor, şi a
nezuela a acţionat în ca ale programului său II con nume industria pescuitului.
drul drepturilor sale su stituie revizuirea sau de RfALIST *1 Deşi Islanda ocupă locul p«n-
verane şi speră ca S.U.A. nunţarea acordului militar tru în Europa şi locul zece
să nu facă presiuni îm cu Statele Unite şi retrage în lume în materie de pes
potriva ţării sale pentru rea într-un interval de pa cuit, puternica concurenţă
a modifica noua politică pe tru ani a tuturor forţelor a externă, apărută în special
trolieră. „Dacă societăţile pe mericane staţionate la baza NOULUI GUVERN! M O ! în ultimii ani, a creat un
troliere străine consideră că de la Reykjavik. curent de opinie din ce în
interesele lor au fost violate, Deşi s-a precizat că Islan ce mai puternic, favorabil
ele pot să se adreseze orga da nu va cere retragerea angajării spre noi direcţii
nelor judiciare. Nu trebuie din N.A.T.O., faptul că ac de dezvoltare, pe planuri
sâ confundăm, a spus preşe tualul guvern şi-a anunţat multiple. In perspectivă mai
dintele Caldera, interesele ferm intenţia de a răspun Pe de altă parte, progra rîlor R. P. Chineze la Or largă, noul guvern islandez
firmelor petroliere cu intere de unui deziderat al opiniei mul guvernului islandez ganizaţia Naţiunilor Unite intenţionează .să încurajeze
sele poporului american. Ve publice din această ţară sprijină ideca unei confe şi pentru participarea celor diversificarea economiei na
nezuela, a continuat el, are privind retragerea bazelor rinţa privind securitatea două state germane la ţionale prin dezvoltarea a
dreptul să-şi definească in străine de pe «această insu europeană. Această adeziu O.N.U. griculturii, prin exploatarea
resurselor proprii, aslfel In
teresele sale potrivit realită lă nordică nu este lipsit de ne deschisă a cabinetului Aceste intenţii realiste cit economia ţării sâ nu de
ţilor naţionale şi conform le semnificaţii. lui Olafur Johannesson la i- din planul politicii externe pindă numai de induslrîa
gilor sale. Sîntem un popor Prezenţa militară ameri deea convocării unei aseme sînt dublate de anunţarea pescuitului.
mîndru, suveran şi indepen cană în Islanda este regle nea conferinţe, paralel cu unor măsuri în direcţia re
Acestea sînt raţiunile pen
dent". mentată printr-un acord în dorinţa de retragere a for zolvării unor probleme «acu tru care opinia publică is
După cum se ştie, Parla cheiat în 1951 în cadrul ţelor americane dîn ţară, se te economice şi sociale. De landeză a primit cu satis
partidelor
altfel, succesul
înscrie în cadrul acelui am
/ * > mentul venezuelean a hotărit N.A.T.O. Potrivit acestui a plu curent de opinie favo de opoziţie care a dus la facţie noul program al coa
ca la expirarea actualelor rabil unor consensuri poli alcătuirea coaliţiei formate liţiei guvernamentale. nş-
concesiuni acordate compani cord. Statele Unite întreţin teplînd, totodată, traducerea
GUINEEA. Conakry, capitala Guineei, se ;>flA pe o mică peninsulă scăldată de anele Atlanti ilor americane, în 1983, toate în prezent pe teritoriul Is- tice care să garanteze pa din Partidul Progresului.
cului şi mlncllatâ rtc briza tropicală. Capitala Guineei eslc Înconjurată dc terenuri cu zăcăminte landei aproximativ 3 000 de cea în Europa, precum şi Alianţa populară şi Parti lui efectivă în viaţă.
instalaţiile şi proprietăţile a unor măsuri efective de de dul stîngii liberale, se da-
dc (ier Şi bauxllâ. militari. Nici la Washington zarmare, printre care lichi- toreşte şi curajului cu care C. VARVARA
In fotografic : V edere din C onakry. cestora să revină statului fă
ră nici un fel de despăgubiri.
Redacţia el administraţia 2ia rulul i Deva, atr. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane nr. 1 23 37 şi 1 15 88. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva