Page 61 - Drumul_socialismului_1971_07

w y ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! Şedinţe comune
» »
ale comitetelor de partid

şi colegiilor ministeriale

In aceste zile au avut loc ducere, stilul lor de muncă,
şedinţe comune ale colegiilor şi au manifestat exigentă cri­
ministerelor, ale instituţiilor tică faţă de lipsurile existen­
centrale şi comitetelor de te în activitatea depusă în
partid, care, în lumina recen­ perioada care a trecut de la
tei şedinţe a Comitetului E- începutul anului. Pe baza
xeculiv al C.C- al PC.R. Şi propunerilor făcute au fost
a Consiliului de Miniştri, n- recomandate măsuri concrete
nalizeazâ activitatea desfă­ care - vizează fiecare centrală
şurată pentru îndeplinirea şi Întreprindere. A fost sub­
planului dc stat de dezvolta­ liniată necesitatea ca. în lu­
re a economici naţionale po mina indicaţiilor tovarăşului
primul semestru ol anului şi Nieolae Ceauşescu la consfă­
stabilesc măsurile cc trebuie tuirea cu activul din dome­
luate în continuare în vede­ niul ideologici, să fie luate
rea realizării şi depăşirii sar­ măsurile politice cele mai e­
cinilor prevăzute pe cel dc-nl ficiente pentru ca lupta pen­
doilea semestru al acestui nn, tru înfăptuirea sarcinilor e­
precum şi pregătirea condiţi­ conomice să se desfăşoare pe
ANUL XXIII. Nr. 5 141 MARTI 20 IULIE 1971
4 PA G IN I - 30 BANI ilor pentru înfăptuirea pla­ baza unei vii şi multilaterale
nului pe .1972. munci politico-idcole^'ice şi
Totodată, au fost dezbătu­ educative, pentru creşterea
te pe larg. în spirit critic, conştiinţei socialiste, a spiri­
sarcinile izvorîte din propu­ tului răspunderii sociale.
nerile de măsuri prezentate de Participanţii la şedinţa Mi­
tovarăşul Nicoiac Ceauşescu nisterului Industriei Metalur­
ACTIVITATEA POUTICO-IDEOLOGICĂ Şl EDUCATIVĂ SOLICIŢI şi adoptate in unanimitate dc gice s-au angajat cel de-a)
să depă­
şească planul pc
Comitetul Executiv al CC. al
PC.R
Şi din expunerea se­
să obţină peste realizările de
W A cretarului general al partidu­ doilea semestru al anului si
lui Ia consfătuirea de lucru pină acum o producţie în
PREOCUPAREA COLECTIVA I ÎNTREGULUI cu activul dc partid din do­ valoare de 500 milioane lei,
să realizeze în plus noi mărci
meniul ideologici şi al activi­
tăţii politice şi cultural-edu- dc oteluri aliate şi speciale,
entive privind îmbunătăţirea destinate industriei construc­
Ne .pregătim intens pen­ lităţi colective şi întărirea explicaţii, de a răspunde la de lucru a comisiei pentru activităţii politico-idcologico toare dc maşini, energetice şi
tru dezbaterea în adunările spiritului partinic, revoluţio­ întrebările comuniştilor şi problemele de propagandă, şi de educare marxist-lcni- altor ramuri ale economiei,
generale ale organizaţiilor nar în munca de educaţie ale celorlalţi oameni ai învâţâmînt, ştiinţă şi cultu­ nistă n membrilor de partid, să asigure punerea în funcţi­
de partid a magistralului comunistă constituie în muncii. ră a comitetului orăşenesc, a tuturor oamenilor muncii. une la termen a obiectivelor
program de educaţie comu­ prezent o preocupare cen­ In viziunea biroului co­ la care vor participa res­ La şedinţe au participat şi prevăzute pentru semestrul
nistă* a poporului cuprins în trală a biroului comi­ mitetului orăşenesc de par­ ponsabilii comisiilor de pro­ în încheierea discuţiilor au doi.
propunerile şi expunerea to­ tetului nostru orăşenesc tid, dezbaterile din adunări­ pagandă ale comitetelor de luat cuvîntul membri ai Co­ Ministerul Industriei Uşoa­
varăşului Nicoloe Ceauşescu Pentru a transpune în le generale, măsurile ce se partid subordonate, cei ai mitetului Executiv al CC. al re a stabilit măsuri pentru
şi, totodată, acţionăm pentru viaţă acest deziderat, a­ iau şi se vor lua pe linia comisiilor care se ocupă de PC.R. menţinerea ritmului ridicat)
aplicarea prevederilor lui. ceastă raţiune majoră a mă­ îmbunătăţirii activităţii po- problemele educaţiei dc la Aceste şedinţe au prilejuit Tii producţie în primul se­
Acest puternic impuls im­ surilor preconizate de con­ litico-ideologice, de educaţie consiliul orăşenesc al sindi­ largi dezbateri în cadrul că­ mestru şi pentru a asigura în
primat muncii care se adre­ ducerea partidului, am con- marxîst-leninistă a membri- catelor şi comitetul orăşe­ rora cadre cu munci de răs­ semestrul II un volum supli­
sează conştiinţei oamenilor nesc al U.T.C., responsabilii pundere din ministere s< in­ mentar de produse în valoare
de cca 700 milioane lei. In
stituţii centrale, membri
ai
societăţii noastre aduce la colectivelor de redacţie ale comitetelor de partid au a­ atenţia colegiului a stat. de
ordinea zilei responsabili­ Preocupări intense pentru transpunerea gazetelor de perete, cores­ nalizat cu un înalt spirit de asemenea, problema îmbună­
tatea colectivă a organelor pondenţii şi colaboratorii răspundere rezultatele obţi­ tăţirii calităţii produselor;
şi organizaţiilor de partid in viaţă a programului de educare ziarului ..Muncitorul miner". nute. sarcinile cc Ic revin în s-au stabil'it măsuri 'pentru
fată de întreaga activitate comunistă a maselor De fapt, in planul dc activi, sectoarele lor dc activitate mai buna lor finisare şi o
politico-ideologică şi edu­ taţi pe trimestrul Iii este pentru îndeplinirea planului largă diversificare a acestora
cativă. prevăzută pentru 29 iulie o dc producţie Totodată. au Jn vederea satisfacerii, în
siderat necesar să ne con­ lor de partid, a tuturor oa­
Poate la fel ca şi în altă plenară a comitetului orăşe­ fost scoase in evidentă noi condiţii corespunzătoare. a
parte, in multe organizaţii centrăm atenţia, în primul menilor muncii, trebuie, în nesc cu tema : Stilul şi me­ posibilităţi şi au fost luate cererilor populaţiei şi ale be­
de partid din oraşul Brad rlnd, spre a ajuta comuniş­ cazul nostru, canalizate in todele de muncă alP orga­ noi angajamente pentru de­
tii să studieze temeinic pro­ următoarele direcţii : neficiarilor externi.
munca de propagandă era nelor şi organizaţiilor dc păşirea planului primului an Colegiul Ministerului Mi­
lăsată pe seama unui singur punerile şi expunerea se­ — intensificarea muncii partid, de masă şi obşteşti al actualului cincinal lu toti nelor. Petrolului şi Geologiei
membru al comitetului sau cretarului general. Cum ac­ politice de masă, a muncii privind educarea membrilor indicatorii, pentru creşterea a stabilit măsuri care să con­
ţionăm ? In unităţile econo­ de la om la om, care răs­
biroului — cel numit să răs­ de partid şi a celorlalţi oa­ eficientei întregii activităţi e- tribuie la depăşirea planului
pundă de ea — şi a propa­ mice şi instituţiile unde se punde cel mai eficient atil meni ai muncii in vederea eonomice. Vorbitorii au luat pe actualul semestru la pro­
gandiştilor (uneori şi res­ ţine la o oră fixă pauza de ca operativitate cit şi con­ respectării hotărîrilor de Specialistul Alexandru Qhenrg Itc rtln cadrul serviciului «le me­ în discuţie modul în care au ducţia globală cu 80 de mili­
ponsabilul cu propaganda masă are loc prelucrarea diţiilor de dispersare a oa­ partid şi a legi lor statului. teorologie de Ia C. S. Hunedoara cxecutA repararea unui «lebitme- lucrat colegiile ministerelor, oane lei, pentru punerea în
mai „pasa" sarcinile altora). zilnică a cîte unui grup de menilor din sectorul minier Două colective, formate din eru. Foto i V. o n o r : ca organe colective de con- funcţiune la termen a obiec­
Comitetele de partid, birou­ prevederi ; lectorii şi propa­ şi transporturi ; membrii comisiei de propa­ tivelor prevăzute pentru acest
rile organizaţiilor de bază gandiştii care expun arată — găsirea unor forme de gandă, lectori si propagan­ an, să ia toate măsurile pen­
se interesau de învâlămîn- şi deficienţele din organiza­ propagandă şi de muncă de dişti, condusă de membri ai tru realizarea exemplară şi a
tu] de partid, de propagan­ ţia de partid respectivă, din educaţie adecvate fiecărei biroului orăşenesc, au con­ in acţiunea de mecanizare a muncii în planului pe anul viitor.
da prin conferinţe, de for­ munca de propagandă. de organizaţii de partid (cu mi­ trolat aceste aspecte şi dau Ministerul Energiei Electri­
mele de educare a tineretu­ educaţie. La l.M, Barza, nerii am acceptat pînă a­ în continuare, ajutor organi­ ce şi-a propus să îmbunătă­
lui doar la deschiderea anu­ I M. Tebeu, autobaza T A. cum situaţia că lucrează în zaţiilor de partid, în spiritul ţească funcţionarea sistemu­
lui de învătâmînt şi la în­ s-a indicat studiul indivi­ subteran. la ieşirea din noilor documente. abatajeie Văii Jiuîui lui energetic naţional, care
chidere sau cu prilejul vre­ dual. cu consultaţii săptă- schimb sînt legaţi de mij­ Comitetul orăşenesc de in această perioadă va trebui
unei analize. Este o realita­ minale Şi răspunsuri la în­ loacele de transport şi doar partid va milita cu fermita­ să facă faţă cererilor sporite
te care se datoreşte şi fap­ trebări De asemenea, au dacă poţi să le ţii o confe­ te pentru transpunerea în de energie electrică, datorită
tului că organul orăşenesc fost pregătiţi lectorii, propa­ rinţă — ceea ce este însă viaţă a sarcinilor ce ne re­ depăşirilor sarcinilor planului
de partid nu a reuşit să im­ gandiştii şi agitatorii, în ma­ prea puţ in) ; vin ■ din programul partidu­ Obiectivele proptise si tiu de producţie în celelalte ra­
prime răspunderea. colecti­ joritatea organizaţiilor de — sporirea rolului organi­ lui de educaţie conteinfsL'i a muri ale economici naţionale.
vă. pînă la cea mai mică or­ partid, cu problemele de zaţiilor de masă (sindicat, poporului. In acest scop va fi scurtat
ganizaţie de bază, pentru conţinut cuprinse în propu­ L’.T.C.) în educarea salaria­ termenul de punere în func­
buna organizare şi desfăşu­ nerile şi expunerea tovară­ ţilor. ŞTEFAN ŞERBAN ţiune cu circa o lună de zile
rare a acestei activităţi. şului Nieolae Ceauşescu, pen­ Aceste idei orientative le secretar al Comitetului rămînă doar simple deziderate a ultimelor două grupuri de
173 MW de la hidrocentrala
Crearea unei responsabi­ tru a fi în măsură de a da vom dezbate într-o şedinţă orăşenesc Brad al PC.R. Porţile de Fier şi cu circa 20
de zile a grupului de 210 MW
de la termocentrala Mintia.
In ulumii ani " Ia minele ţia mare a grosimii seratelor, te în evidenţă o serie de ur­ Planul anual al producţiei
Văii Jiului s-au făcut paşi înclinarea lor, precum şi tec­ mări nedorite care grevează globale industriale va fi de­
importanţi pc linia ridicării tonica foarte complicată a asupra asigurării unor condi­ păşit cu circa 143 milioane
0 entuziastă manifestare gradului dc mecanizare a tă­ stmtelor. De asemenea, un ţii optime de lucru la utila­ lei. In hotârîrea elaborată de
jele de tăiere. La E.M. Vul­
ierii cărbunelui în abatajele
rol important îl are şi natu­
ra rocilor -înconjurătoare ca­
frontale. Acest lucru a fost
tiv de tăiere reprezintă doar
înlesnit în mare măsură şi dc racterizate printr-o rezistenţă can de exemplu timpul efec­ colegiul şi comitetul de par­
tid al Ministerului Industriei
în comparaţie
28,3 In sută din timpul to­
relativ slabă,
pătrunderea pc o scară tot
dragostei faţă de muncă, mai largă în aceste locuri do cu căi bunele, care este în tal productiv, iar «la E M. Chimice s-au stabilit măsuri
condiţiilor
crearea
pentru
Luponi în urma cronomctră-
general tare şi conţine nu­
muncă a susţinerii metalice
cu stilpi hidraulici, care a meroase intercalaţii sterile şi rilor efectuate a rezultat că
permis utilizarea unor trans­ intruziuni dure dc sferoside- timpul neproductiv reprezin­
bucuriei pentru viaţa nouă re se face fără demontare des- ntă. Practica a dovedit că în tă 36,3 la sută. pe cînd tim­ (Continuo*# in p o g . a 4 -oţ
portoare grele a căror muta­
aceste condiţii este deosebit
pul pierdut datorat defecţiu­
de eficientă folosirea Io tă­
chizîndu-se astfel calea spre
sută.
Dc asemenea, la cete
cu tobe
iere <\ combinelor
mecanizarea eficientă a ope­ pentru diferite grosimi de nilor tehnice este de 53 la
două exploatări se semnalea­
raţiilor de tăiere şi încărca­
pe care o trăim re. — La aprecierea justă a strat. indicatorii ză dese ruperi de cuţite şi
Urmărind însă
tăietor
blocarea
organului
nivelului în care s-a ajuns în concentrării producţiei, care datorită .suprasolicitărilor în Acţiuni
momentul de faţă — ne spu­ sînt evident intr-un continuu zonele cu intercalaţii sterile,
Pentru a s ă r b ă t o r i şi oma­ l ă c ă t u ş A u r e l N e a c ş u , c a r e nea ing. Gheorglic Cliwclcn. progres, producţia medie zil­ nefiind respectată nici adîn- comemorative —
nică şi avansarea medie lu­ cimea maximă de tăiere.
gia o p e r a şi p a s i u n e a b r a ­ a l ă t u r i d e a l ţ i c o n s t r u c t o r i director tehnic în cadrul nară pot fi apreciate ca ne-
v u l u i d e t a ş a m e n t a l c o n ­ h u n e d o r e n i au r i d i c a t un Centralei cărbunelui Petro­ O imagine clară asupra mo­ Vasile AlecsandrI
sutisfăcâtoare, de aici şi ran­ dului de folosire a utilajelor
s t r u c t o r i l o r ■, s - a a l e s o d u ­ p p h a r d e v i n p e n t r u t r ă i n i ­ şani — trebuie avute în ve­ damentele în unele abataje
m i n i c a d i n m i j l o c u l v e r i i , c ia s u c c e s e l o r v i i t o a r e . dere in prunul rînd condiţiile de tăiere în abatajele fron­
In tre . harnicele miinclinare ale F.F.A. Viscoza «lin Lupenl se frontale mecanizate sînt mult tale derivă din studierea in­ In aceste zile, în aşeză-
p e r i o a d ă d e a p o g e u fn m u n ­ T o t ;>e S t r e i , la S i m c r i a de zâcămînt cu totul deose- diminuate in comparaţie cu mintele culturale aie Ju­
c a c e l o r c e c t i t o r e s c m ă r e ­ V e c h e , au f o s t p r e z e n ţ i î n c ă nmtiAr.1 şl Laboril Itiliana din sec(ÎA de răsucii. IaI- o In fotografia bilc în Valea Jiului. Mă re­ dicatorilor dm planul tehnic
«le faţA controlliul cu atenţie bobinele de inAiase anifidalA. „vîrfurile" înregistrate ia mi­ realizaţi pe primul semestru deţului au Ioc manifestări
ţ ia c e n t r e l o r i n d u s t r i a l e . a d i n p r i m e l e o r e a l e d i m i n e ­ fer în primul rînd In facto­ na Imperii. Cauzele caic frî- dedicate aniversarii a 150
n r o ş e l o r , u z i n e l o r şi h i d r o ­ ţi i c o n s t r u c t o r i i d i n D e v a , rii naturali cum sint varia- nează obţinerea unor indica­ a| anului. Pe total baziin in­ de ani de Ia naşterea ma­
c e n t r a l e l o r , a ş c o l i l o r şi. a - c a r e l u c r e a z ă p e m a r e l e tori calitativi superiori sînt dicatorul de tăiere mecanică
ş c z ă m i n t e l o r c u l t u r a l e . zl- ş a n t i e r a l T e r m o c e n t r a l e i d c puse în primul rînd pe sea­ esle îndeplinit în proporţie relui scriitor şi patriot Va­
ceoVrî z i c o i n c i d e i n f i e c a r e la M i n t i a , c e i c a r e î n a l ţ ă ma organizării necorespunză- de 98,3 la sută, cele mai sla­ sile Alecsandri. Cu acest
a n c u u n î n c e p u t , p e n t r u că be rezultate la acest capitol prilej, celor prezenţi le-a
b l o c u r i l e d e l o c u i n ţ e şi c o n ­ tonre a lucrului în aceste lo­
in f i e c a r e zi. a a n u l u i s e p u n s t r u i e s c d r u m u r i şi a l t e O- curi de muncă, o influenţă obţinîndu-le E. M. Aninoasn fost înfăţişată viata şi ope­
n o i p i e t r e d e t e m e l i e la u n şi s o c i a l - c u l t u r a l . A i c i , c o n ­ Atenţie sporită stt şi depo­ unde planul de tăiere meca­ ra bardului de ta Mireeşti,
b i c e l i v e d e i n t e r e s e c o n o m i c
negativă avînd-o şi ncrezolva*
m a r e ş a n t i e r j ş c o a l ă , s a u c a ­ rea unor procese auxiliare. nică este realizat doar în pro­ cel care prin opera sa a
s a ţ ă r ă n e a s c ă . porţie de 22,8 la sută. De cc pus bazete literaturii româ­
s t r u c t o r i i ş i - a u e t a l a t m ă i e s ­ — Un alt aspect al acestei
Z i u a c o n s t r u c t o r u l u i — o­ t r i a s p o r t i v ă şi. c a l i t ă ţ i l e u ­ această situaţie ? Răspun.sul ne moderne, a cintat as­
m a g i a t ă in f i e c a r e a n d e î n ­ n o r b u n i a r t i ş t i a m a t o r i . zitării in cele mai hune comliţiuni situaţii — ne informa ing. E- poate să-l dea numai condu­ piraţiile poporului ca ni­
merie Mogyoroşi, şeful servi­
t r e g u l p o p o r — este. p r i n î n ­ P e n t r u c ei p r e z e n ţ i a i c i , a ciului metode din cadrul cen­ cerea minei care în ultimele meni altul. Astfel, ta Ha­
s u ş i n u m e l e e i o zi a m u n ­ luni a manifestat delăsare în ţeg. a fost organizată o sea­
f o s t p u s ă p r i n u n i t ă ţ i l e d e tralei — trebuie căutat în
cii. Ş i d u m i n i c ă c a şi in c e ­ a l i m e n t a ţ i e p u b l i c ă o l a r ­ sensul rezolvării unor proble­ ră literară intitulată .Va­
l e l a l t e z i l e c o n s t r u c t o r i i a u neacomodarea brigăzilor cu me, de ele depînzînd punerea sile Alecsandri — patrio­
g ă g a m ă d e p r o d u s e a l i ­ noua tehnologie, acestea păs-
u r c a t p e s c h e l e , au c o n t i ­ a tuturor surselor de furaje in funcţiune a celor două tul", In localităţile Mestea­
m e n t a r e . L - a m i n l i l n i t a l ă ­
n u a t s ă t r a n s p u n ă î n f a p t trînd în linii mari modul de combine existente care stau căn şi Ţărâţ/el, Biblioteca
t u r i d e f a m i l i e p e m a i s t r u l organizare adecvat vechii teh­
t o t c e e a ce. a v e m d e î n f ă p ­ nefolosite de aproape 3 luni. orăşene.scă din Brad a pre­
p r i n c i p a l A v r a m T o m u ş , ş e ­ nologii, precum şi în aplica­
t u i t i n a n i i a c t u a l u l u i , c i n c i ­ Mai mult, specialiştii minei zentat simpozionul „Vasile
f u l l o t u l u i nr. 12 a l Ş a n t i e ­
n a l — c e l m a i î n d r ă z n e ţ Tot fînul de trifoi şi lucernâ rea extensivă a procedeului s-au împotmolit în soluţiona- Alecsandri — poet şi pa­
r u l u i d e c o n s t r u c ţ i i n r . 1
p r o g r a m c o n s t r u c t i v p r i n rezultat de pe cele 83 ha cul­ cu un excedent de linie de triot", iar la Casa de cul­
D e v a , c a r e n e - a d e c l a r a t : front.
c a r e p a r t i d u l n o s t r u c h e a ­ Asigurarea miei ba2e furajere bogate şi variate pen­ tivate a fost transportat şi tură din Orăştie a fost or­
m ă m a r e a c o l e c t i v i t a t e a „Sînf î m p r e u n ă c u n u m e ­ tru întreg efectivul de animale din fermele zootehnice ate depozitat in şire. De aseme­ Dm studierea inconvenien­ ganizat medalionul literar
c o n s t r u c t o r i l o r s ă - l î n f ă p t u ­ r o ş i m u n c i t o r i d i n c a d r u l unităţilor agricole socialiste trebuie să stea in atenţia or­ nea, s-au cosit şi cele 26 ba telor care derivă din aspec­ (C ontinuo?# in p a g i a 2 * a| ,,Vasile Alecsandri".
i a s c ă . l o t u l u i n o s t r u , In c i n s t e a ganizaţiilor de partid din C.A.P., a consiliilor de condu­ finaţuri naturale şi s-n trans­ tele semnalate, se pot scoa­
L a H u n e d o a r a — d u p ă z i l e i n o a s t r e , a c o n s t r u c t o r i ­ cere, a tuturor specialiştilor. Sint multe unităţi agricole portat finul de pe 13 ha.
lo r , a m m u n c i t b i n e , d o v a ­
c u m n e i n f o r m a t o v a r ă ş u l socialiste care şi-au organizat în aşa fel munca îneît, pa­ Avem depozitate pînă acum
l o a n M a r d a l e — c o n s t r u c t o ­ d ă f i i n d ş i r e z u l t a t e l e o b ţ i ­ ratei cu activitatea ce se desfăşoară pentru secerişul şi 1100 tone de fînuri.
rii au l u c r a t i n t e n s la r e ­ n u t e c o n c r e t i z a t e î n 103 a­ treierişul cerealelor, se munceşte intens la recoltarea, Şi la C A P Bretea Mure- In pagina
p a r a r e a f u r n a l u l u i n r . 7. In p a r t a m e n t e p r e d a t e p e s t e strîngerea şi depozitarea furajelor. şanâ nutreţurile obţinute de 150 de ani de la naşterea lui Vasile Alecsandri
f r u n t e a l o r s - a a f l a t ş e f u l s a r c i n i l e d e p l a n la zi". In raidul întreprins prin mai multe cooperative agri­ pe 34 ha trifoi şi 47 ha fina­
e c h i p e i d e 2 i d a r i ş a m o t o n I n t r - o a t m o s f e r ă s i m i l a r ă cole de producţie am întîlnil, pe tingă aspectele pozilive ţuri naturale au fost strînse a lll-a
l u l i u C o v a c i c a r e î m p r e u ­ d e b u n ă v o i e şi v e s e l i e , c o n ­ şi unele neajunsuri, in special de natură organizatorică. şi depozitate. Asemenea e- CTITORUL TEATRULUI ROMANESC
n ă c u o r t a c i i s ă i a e x e c u ­ s t r u c t o r i i d i n c a d r u l T r u s ­ xcmple pozitive se întilnesc
t a t u n i m p o r t a n t v o l u m d c t u l u i d e c o n s t r u c ţ i i şi m o n ­ şi la cooperativele din Tur-
l u c r ă r i , d i n d d o v a d ă d c un t a j m i n i e r P e t r o ş a n i şi a l da.ş. Spini, Pricaz, Lăpuşnîc
a d m i r a b i l e x e m p l u d e a b n e - g r u p u l u i d e ş a n t i e r e d i n V a ­ In unităţile unde s-a ma­ oameni la co/isâ. In 4-5 zile şi altele.
o a ţ i e şi r e s n o n s a b i l i t a t c le a J i u l u i a u s ă r b ă t o r i t la nifestat interes şi preocupa­ se termină coasa şi la fin.
muncitorească. P e ş a n t i e r u l re din partea tuturor factori­ Membri ai consiliului de O situaţie nesalisfăcătonre
r e s t a u r a n t u l G a m b r i n us"
.. S t e l e i " d c p e M u r e ş s-u lor de răspundere întreaga am intilnil la C A P Ohaba
d i n P e t r o ş a n i şi la c l u b u r i ­ conducere, brigadieri: şi şe­
l u c r a t i n t e n s la d e f i n i t i v a ­ din comuna Lâpugiu dc Jos.
le m u n c i t o r e ş t i d i n P r l r i l a producţie de furaje se află ful fermei zootehnice sc o­
r e a u n o r l u c r ă r i la t u r b i n a şi. V u l c a n o ri p e v a l v a pîrtu- acum strîns.i şi depozitată în cupă permanent pentru ca Aici. deşi sursa principală de
g r u p u l u i n r. 4 şi la c o n d u c ­ condiţii corespunzătoare. Un întreaga recoltă de furaje să furaje o constituie finul na­
l u i B r ă i f a s e r i a s u c c e s e l o r
t e l e d e a l i m e n t a r e c u g a z . exemplu bun in această pri­ tural. nu s-au cosit deeît Iflfl
o b ţ i n u t e in r e a l i z a r e a n o i l o r fie slrinsâ la timp. Transpor­
T o t d u m i n i c ă , p e s t e 3 1)00 vinţă îl constituie C.A.P tul finului natural se face cu ha din ceie 202 cîte arc n-
o b i e c t i v e m i n i e r e . b l o c u r i d e
d e c o n s t r u c t o r i h u n e d o r e m i Geongiu. Aici trifoiul şi lu­ censtă unitate. Albu Lucian,
l o c u i n ţ e o r i a a l t o r o b i e c t i ­ atelajele şi mijloacele meca­
î m p r e u n ă c\t f a m i l i i l e ş i - a u inginerul şef al acestei uni­
v e s o c i a l - c u l l u r a l e . cerna — care ocupă o supra­ nice dimineaţa. înainte dc a
d a t i n t î l n i r e la P e l r e n i p e faţă de 150 ha — au fost co­ intra cu combinele în lanuri tăţi. spunea că oamenii sint
P r e t u t i n d e n i , p r i n p r e z e n ­
m a l u l S t r e i u l u i la o o r i g i ­ Concluzia ce se desprinde es­ zilnic la coasă. Sînt însă nu
ta l o r . c o n s t r u c t o r i i . a c e i site, balotate, transportate şi
n a l ă s e r b a r e r î m p e n e a s c ă .
t r a n s f o r m a t o r i ai i d e i i in depozitate în şire la grajdu­ te că acolo unde munca e în număr suficient, iar trans­
la c a r e a u fo s t p < c z e n t e şi
f a p t ă cu p u t e r e a m i n ţ i i şi rile fermei zuolehnire. Din bine organizată şi rezultate­ portul nu-i organizat cum tre­
f a n f a r a m i n e r i l o r d i n C h c -
n b r a ţ e l o r , ş i - a u m a n i f e s t a t cele l>0 ha de finaţun natu­ le sint bune. buie. Dînsul spunea că aş­
l a r . p r e c u m şi t a r a f u l d e
î n c r e d e r e a d e p l i n ă în p o l i t i c a rale — ne spunea tovarăşul Anul acesta — ne inform i
m u z i c ă p o p u l a r ă al h'.t re - teaptă să fie cosit tot fînul
p r i n d e r i i d e c o n s t r u c ( i i s i ­ p a r t i d u l u i şi s t a l u l u i n o s t r u , Aurel Peru, preşedintele coo­ inginerul şef al C A P. Aurel .şi apoi începe şi transportul.
d e r u r g i c e H u n e d o a r a - P r i n ­ u n g a j x n d u - s e s ă t r a n s p u n ă perativei — am recoltat 40 Vlaicu. tovarăşul lonn Fâgă- Or, această acţiune trebuie
t r e c e i p r e z e n ţ i a i c i i - n m in f a p t m ă r e ţ u l p r o g r a m d e ha N'c-am organizai şi rc- daru — vrem să ne asigurăm
r e m a r c a t p e e l e c t r i c i a n u l e d i f i c a r e a s o r i e t ă ţ i i s o c i a ­ ixirlizai în aşa fel forţele in­ înlrcgul de nutreţuri
V a i e r M n n c s c u , p a r c h c t a r u l l i s t e c e s t ă in f a ţ a î n t r e g u ­ cit, deşi ne aflăm în plină fibroase din surse proprii. In
T e o d o r M i t r a n şi m a i s t r u l . lu i n o s t r u p o p o r . campanie de recoltare a ce­ acest srop cosim ţoale ierbu­ (Cofrtlnuor# In fţeg. a 2*o)
realelor, avem zilnic 23-30 de rile şi le transformăm in fin.