Page 62 - Drumul_socialismului_1971_07

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5141 O MARŢI 20 IULIE 1971
2

DIN EXPERIENŢA O RGAN IZAŢIILOR SINDICALE
Climat tam abil iniţiativei, fante­

Exigenţă sporită faţă de manifestările
ziei şi responsabilităţii pioniereşti
d@ Biidisoipiana ale onor salariaţi

Anul 1971 se înscrie în ac­ nor discuţii şi opinii matu­ se. Munca responsabilă a
In luna aprilie — ne spu­ să înţeleagă că asemenea întotdeauna, mustrarea ori tivitatea organizaţiei de pio­ re, desfăşurate sub auspici­ Consiliului munici-pal al Or­
nea tovarăşul Sabin Morarii, manifestări nu le fac cinste, sancţiunea sînţ pe măsura nieri sub semnul unui profund ile unui prezidiu format din ganizaţiei pionierilor din De­
organizatorul grupei sindica­ că produc greutăţi secţiei, că faptei. Orice exagerare poa­ reviriment determinat de re­ pionieri. Intr-o atmosferă de va. in cadrul celor 89 de de­
le din secţia premo de In abaterile au urmări ete. Ne te avea efecte contrare. Să centele măsuri de îmbunătă­ dezbatere, copiii au venit cu taşamente şi 6 unităţi, a fost
reliefată şi prin
procentul
1 r.B. Deva — n-<am avut străduim, atil’ prin discuţii fim severi, exigenţi şi into­ ţire a activităţii politieo-ideo- propuneri referitoare la noul mare de şcolari cuprinşi în
lipsuri nemotivate de In ser­ individuale, cît şi In adună­ leranţi faţă de orice act de logice şi cultural-educative statut, la munca de organiza­ organizaţie (de la 78 la sută
ţie, ca atare, şi de îmbunătă­
viciu şi nici acte deosebite indisciplină şi dezordine, dar prezentate de secretarul ge­ ţire a activităţii pioniereşti în 1966 la 92 la sută în pre­
de indisciplină la locul dc rile grupei sindicale, să-j de­ drepţi. neral al partidului, tovarăşul In municipiul Deva. zent), creştere care a «atras
muncă. Din luna mai insă terminăm să fie oameni con- Procedind în acest fel — Nloolae Ceauşescu. Călăuzită Participarea responsabilă după sine sporirea preocupă­
de îndrumarul de preţ ofe­
avem unii muncitori care au spunea tovarăşul Sabin Mo­ rit de recentele măsuri ale la dezbateri a pionierilor Da­ rii elevilor pentru învăţătu­
ineepuţ să facă absenţe ne- rarii — am reuşit' să aducem conducerii noastre de partid, na Răican, Ileana Chichirez ră, a comandamentelor şi co­
motivalc. ,,De pildă, Tudor pe calea cea bună pe mulţi Conferinţa Naţională a Or­ (Şcoala generală nc I), Lu­ lectivelor de conducere pen­
Dumitru — remarca maistrul din cei certaţi cu disciplina. ganizaţiei Pionierilor care ur­ cian Stîngă (Şcoala generală tru întărirea disciplinei. înca­
Gheorghe Moldovnn — s-n la secţia premo Cornel Baboie s-a dat, cum mează să aibă loc va repre­ n r 2). Antoaneta Măndiţă, drarea pionierilor în diferîle
angajat In noi în data de se obişnuieşte să se spună la zenta o dezbatere de presti­ Vnlcria Popescu, Nona Stan forme de activităţi perma­
12 mai, dar pînă la 1 iunie noi, pe brazdă. Gheorghe giu destinată analizei mun­ (Şcoala generală nr. 4). Li- nente. Corolarul acestor stră­
n-a venit la serviciu. In ziua a I.PJ. Deva Ciobanu s-n îndreptat şi el- cii din. ultimii ani. jalonării, liann Anghcl (Şcoala genera­ danii il confirmă azi cele 2
de 22 iunie a telefonat că Mai avem încă necazuri cu în lumina actualelor măsuri, lă Crislur). Angcla Rotarii unităţi şi 12 detaşamente de
nu poate veni la lucru. Nici S. Rusu şi V. Vlnicu, care a activităţii viitoare. Acest (Liceul pedagogic), Virgil pionieri posesoare ale diplome­
în 23 iunie nu era la muncă. mai lipsesc uneorj nemotivnt eveniment e întîmpinat prin Borza, Dorin Stănculca (Li­ lor dc fruntaş şi cei peste
Fiul său, Aurel Tudor, ca să ştiincîoşi şi disciplinaţi. U­ Multă bătaie dc cap ne dau manifestări multiple, pc prim ceul nr. 2) şi a multor alto­ 1 200 dc purtători ai cravate­
nu rămînâ mai prejos, a fă­ nele manifestări şi abateri insă T. Dumitru şi Aurel, loc situîndu-se adunările de ra s-a concretizat în propu­ lor roşii deţinători de distinc­
cut şi el în luna iunie trei le satirizăm prin caricaturi tatăl şi fiul, dar pînă la ur­ detaşamente şi unităţi, dez­ neri pc caic copiii le-au ţii pioniereşti. II confirmă
absenţe nemotivate. Unii pe care le afişăm la gazeta mă o scoatem noi la capăt baterile din secţiunile f>cntru considerat demne de a fi tre­ cele 51 de cercuri de diferite
muncitori, mai puţin conşti­ de perete a secţiei. şi cu ei. copii care «au precedat confe­ cute în proiectul de statut. profiluri — ponderea deţin în -
d-o cele tehnice — în care
enţi, îşi spun poate că nu se Eforturile făcute în vede­ Acenst'ă hotârîi'e, exprima­ rinţele organizaţiei pionieri­ Iată cîteva : activează aproape 1 300 de
intimplă nimic că lipsesc şi rea întăririi disciplinei şi tă de organizatorul grupei lor. in care s-a dezbătut pro­ — Pionierii să poarte uni­
ci o zi-douâ. Or, lucrurile ordinii 5n producţie au dat sindicale, are deplin temei. iectul de statut al unităţilor forma nu numai la momen­ pionieri.
nu stau de loc aşa. Absenţele rezultate bune. Fxîgenţa ma­ In această secţie, sub condu­ şi detaşamentelor de pio­ te festive, ei şi o perioadă de Dar, poate, nu atît succe­
timp de la primirea lor în
sele cît dorinţa de a îmbu­
nemotivale creează neajunsuri, nifestată faţă de orice fel de cerea organizaţiei de partid, nieri. organizaţie. Cînd sînt în u­ nătăţi activitatea pioniereas­
duc la dezorganizarea pro­ abatere a avut darul de a se acţionează într-un front In secţiunea pentru copii niforme. purtătorii cravatelor că a dominat lucrurile confe­
ducţiei. Fiecare om îşi are pune pe gîndurî pe cei cer­ comun pentru întărirea disci­ care a precedat conferinţa roşii să se salute cu salutul rinţei. Idcea cultivării la co­
locul său bine stabilit in pro­ taţi cu disciplina. Această plinei şi răspunderii în mun­ municipală a Organizaţiei pionieresc. pii a spiritului dc creativita­
cesul de producţie şi sarcini activitate de întărire a disci­ că. pentru ridicarea conştiin­ Secţia «le mase plastice a Fa bricii chimice OrAşdc. Operatorul pionierilor din Deva am în­ — Ziua pionierilor să se te, inovaţie şi, mai ales. pro­
concrete de îndeplinit". plinei muncii presupune o ţei întregii mase de salariaţi. Aurel Tomu|a executA un nou reper destinat instalaţiilor «Ic puri­ cercat sentimentul creditului sărbătorească în ultima du­ blema perfecţionării cadrelor
„Avem oameni care ne fac muncă permanentă, stăruitoa­ ficare a apel. Foto : V. ONOIU moral ce li se acordă purtă­ minică înainte de încheierea au suscitat, prin cuvîntul pro­
cinste. Secţia noastră — spu­ re cu oamenii. N. BADIU torilor cravatelor roşii, dar, cursurilor şi nu după. cum fesorului Ovidiu Vlnd, un in­
mai ales, am fost martorii u-
nea ing. Iosif Gaza, şeful sec­ prevede proiectul noului sta­ teres deosebit. Propunerea sa
ţiei — a întîmpinat unele tut. privind reciclarea simultană
greutăţi. S-a trecut la fabri­ — La sancţionarea pionie­ a cadrelor didactice — atît
carea unor produse noi. Prin rului să se meargă — unde în probleme de învăţămint
eforturi comune, am reuşit să Ţărani cooperatori e caz.uI — pînă la ridicarea cît şi de pionierie şi de cul­
trecem peste greutăţi, să ne cravatei. La aplicarea sanc­ tură — a avut un larg ecou.
ţiunii să fie prezent şi pă-
însuşim tehnologiile noi şi să la tratament în staţiuni / rintelr pionierului. Cultivarea la copii a dragos­
ne îndeplinim sarcinile de plan — Să se constituie — la tei faţă de muncă, de locul
pe acest semestru. Sint însă * nivel de oraş, municipiu, ju­ tn care trăiesc (prof. Zoe Zn-
unii care nu pun umărul tn Recentele hotărîri ale Boz. Toleşti, Sîrbi şi Săi- : deţ. ţară — comandamente haria), îmbinarea armonioasă
a activităţilor pioniereşti din
suficientă măsură la muncă. Echipajul Sargedeva J", partidului şi statului cu civa se află la tratament în ; focmntc din copii, paralel cu clasele mari cu cele pc linie
Aşa sint Stoica Rusu, Gheor­ formal din 5 băieţi fi 5 fete, fi etnografii echipajului ma­ rea cărora fi-a procurat fil­ privire Ia imbunătăţirea staţiunile balneoclimaterice j consiliile pioniereşti. de U.T.C. pentru a nu se ivi
ghe Ciobanu şi Victor Vlalcu elevi in clasa a Vll-a, la re, efectuarea marcajelor fil­ me fi diapozitive, a confec­ condiţiilor de muncă şi din (ară, trimişi cu bilete i — Uniforma şcolară să fie o ruptură între acestea (prof.
tre Prislop fi Şurianu fi
care lipsesc nemotivat de la Şcoala generală din Orăşli- explorarea Peşterii Bodii din ţionat fcpcile echipajului, viaţă ale ţăranilor coope­ de către cooperativele a- j prevăzută cu epoleţi pentru Lucia Iaeoboni), urmărirea şi
serviciu, iar alţii, cum e oara dc Sus, cinci dintre ei Valea Rea. In final, echipa­ simbolic, albastre, cu bandă j ratori «levin realitate, gricole «le producţie. Cea j n se puica purta, zilnic, tre­ dirijarea de către profesor a
galbenă fi cozoroc rofu. cu
începînd «lin dala «lc 10
Cornel Baboie, nu execută cuceritori ai Busolei dc nur. jul mare va analiza răspun­ numărul fi i’inblcma echipa­ «le a doua serie va pleca la j sele, distincţiile pioniereşti. iniţiativei şi «activităţii copi­
dispoziţiile maistrului, caută s-n întors victorios din ex­ surile celor mici, stabilind, ju lu i— un S tăiat de un ur j iulie o primă serie «Ic ţă­ tratament începînd «lin 2 j — Pionierii distinşi în mod lului în aşa fel ca acesta să-şi
să se tîrguîască spunînd : o­ pediţie. După 10 zile pline rn funcţie de îndeplinirea de busolă, a „angajai" im rani cooperatori din C.A.P. august. ! deosebit să fie invitaţi la se­ simtă prioritatea (prof. Ilea­
peraţia asta o fac, pe cealaltă de descoperiri istorice, et­ misiunii expediţiei, dacă e­ măgăruş, ajutor nepreţuit in diul revistei „Cutezătorii", na Jurcă). orientarea copiilor
nu. Avem şi ciţiva — ca Ion nografice, dc surprizele tra­ chipajul c demn sd primeas­ traversarea cu bagaje a cul­ să sc poarte discuţii care să spre diferite cercuri (prof.
Andriţescu şi Ioon Drăgoi — seului enigmă, care era a­ că ştafeta ciftigătorilor Bu­ milor munţilor. în cei pe­ fie consemnate in paginile a- Marin Rişcuţa), evitarea pa­
care poartă discuţii neprinci­ nunţat in dimineaţa fiecărei solei de aur. ste 200 km străbătuţi. Strîngerea şi eesteia. ralelismului în munca cu
piale, se iau la harţă şi nu-şi zile. de către comandantul Pentru „Sarqedava 1" ex­ Jurnalul, oglindă comple­ — Să se revizuiască regu­ pionierii (prof. Cristinn A­
văd de treabă. Pentru a cla­ echipajului, profesorul Vio- pediţia enigmă a însemnat xă a expediţiei, cuprinzind, lamentul dc acordare a dis­ vram), posibilitatea alegerii în­
rifica aceste probleme, pen­ rel Manolescu, ca temă de prilejul unui fir de bucurii alături dc consemnările spe­ tincţiilor pioniereşti în avan­ văţătorului de la clasele I-IV
tru a-i lămuri se pierde mult orientare ţi conducere, „cu­ adinei: descoperirea a cinci depozitarea furajelor tajul acelora care nu pot ob­ în calitate de comandant,
timp. care ar putea fi folo­ tezătorii" Orăştioarei s-au puncte dacice necunoscute, cu cifice desfăşurării expediţi­ ţine medii foarte bune la dis­ pentru a se evita neregulile
sit mai util de inginer, mais­ întors, lăsînd drumul des­ bogate argumentări in cera­ ei, un glosar de „perle" — glu­ cipline ce presupun anumite existente în prezent (înv. Lu­
tru, organizator de grupă chis echipajului mic „Sar- mică, studierea etnografiei me fi momente deosebite — Mihaî Cazacincu căuta să ne înclinaţii (muzică, sport ete.). cia Raţiu), ţinuta şi conduita
sindicală, de înşişi muncito­ gedava Iln. Format din co­ munţilor Cugirului, mtiln»- constituie un document pre­ convingă că are pe cimp nu­ — Primirea în organizaţie ce se cer unui comandant
(prof. Maria Mitrofan), con­
rii în cauză". pii de 11 ani, acesta are ca ren la „Feţele Alben cu conf. ţios. Adăuqindu-i obiectele mai finul rezultat de la coasa să se facă numai la locuri diţiile esenţiale necesare co­
Pentru a pune capăt acte­ a doua Situaţia de pe teren istorice pentru ea evenimen­ mandantului — o pregătire
lor de. indisciplină, noi ac­ scop cunoafterea fi acomo­ dr. Hadrian Daicoviciu. adunate, fotografiile fi dia­ să se desfăşoare in paralel infirmă insă cele spuse de tul să rămînă adine încrustat multilaterală — (prof. Sever
în amintirea pionierilor.
ţionăm in comun — arăta darea cu viaţa de expediţie, înainte de a porni la pozitivele, membrii echipa­ Aşa se explică de ce aici sint inginer. La faţa locului — Uniforma de pionier să Bivolarii), iată succint doar
organizatorul grupei sindica­ răspunsul la întrebările lă­ drum, echipajul mare s-a jului consideră a-fi fi înde­ pe cimp mari cantităţi de fin se poate vedea — pen­ fie adaptată şi la condiţiile cîteva din ideile care au do-
le Indiferent de natura aba­ sate zilnic in casete dc is­ gîndit la toate: a sîrins plinit cu cinste programul netransporlnle. tru că stogurile sini mai mici, anotimpului rcee. minnt dezbaterile în cadrul
terii, stăm de vorbă cu omul toricii, geogrufii, naturalista flori de soc, din valorifica- propus. La fel dc nccorespunz.â- iar porţiunile unde nu s-n lucrărilor conferinţei munici-
— Să se facă o diferenţie­
atunci, pe loc, iar cu cei care tor se desfăşoară activitatea făcut coasa a doua pun şi re a organizaţiei pionierilor p.nlc a organizaţiei pionieri­
lipsesc nemotivat a doua zi, ’ Şi la C.A.P. Dobra. Tovarăşul mai mult in e vident acest pe cicluri — poate chiar şi lor. . ,
cînd vin la muncă. Ij facem fapt — că finul rezultat de Momentul important din
la prima coasă se află în ma­ eu denumiri diferite.
rc parte încă pe cimp. Aici se înarmaţi cu asemenea pro­ viaţa organizaţiei dc pionieri
transportaseră doar 50 din cele puneri. venite din rîndul ce­ — Conferinţa Nnţion.ntă, ce
Mecanizarea muncii peste 100 tone de trifoi şi )u- lor mici, precum şi cu boga­ întîmpinat, aşadar. printr-o
va avea loc în toamnă, este
în muncă n
ta experienţă
cernă. Această cooperativă are
consiliului municipal
al or­
180 ha cu fînaţuri naturale, ganizaţiei pionierilor, coman­ consultaţie largă, in care au
intrat — din această vară —
dar s-au cosit numai 80 ha. danţii dc unităţi şi detaşa­ şi copiii, democratismul pio­
in abatajele Văii Jiului De transportat nici vorbă. La * mente, profesorii şi învăţăto­ profunzime ncmai.nlinsă pină
nieresc eăptăînd.
astfel, o
C.A.P. Boz din cele 250 tone
rii participanţi la conferinţa
finuri de trifoliene
de
nu
acesteia caracterul unei dez­
s-au transportat decit 55 to­ municipală au dat lucrărilor acum.
cercetătorilor pentru stabili­ ne. S-a cosit şi fînul natural bateri deosebit dc fructuoa­ LUCIA LICIU
rea utilajului adecvat tăierii. de pe întreaga suprafaţă dc
U L iIM f lU lB l Rezultatele dc pînă acum ne- 48 hectare, dar nu s-a trans­
fiind concludente, apre­ portat nici o căpiţă. Aseme­
cierile privind schimbarea
rea unor operaţii care repre­ sensului dc exploatare nu nea aspecte negative se in-
zentau o condiţie esenţială sint pc deplin elucidate. tilncsc şi la «alte cooperative
în concentrarea producţiei şi agricole.
deci optimizarea procesului Aspectele semnalate de­ Organizaţiile «Ic partid, con­
dc extincţie. monstrează că pentru rezol­ ducerile unităţilor agricole
Atenţia specialiştilor nl î t varea cu maximum dc efici­ socialiste, specialiştii din a-
din cadrul centralei cil şi ele enţă a tăierii mecanizate la griculfură trebuie să se ocupe
la Institutul dc cercetări şi minele Văii Jiului se impun cu toată răspunderea de va­
proiectări pentru huilă Pe- măsuri mai concrete în solu­ lorificarea deplină a tuturor
Iroşani este îndreptată în ţionarea cărora trebuie să-şi surselor de furaje, luînd mă­
prezent în sensul rezolvării aducă din plin contribuţia suri ca nutreţurile să fie
u n f v probleme legale dc ex­ toţi factorii angajaţi în acest strinse la timp şi fără pier­
tinderea tăierii mecanizate în sens. Complexitatea proble­
straiele subţiri precum şi în melor cere cu insistenţă o deri, asigurindu-se astfel 6
abatajele cu fronl lung în fe­ participare largă din partea hrană abundentă, de bună
lii orizontale în stratul 3. A- cercetătorilor şi specialişti­ calitate, bogată în substanţe
vlnd în vedere că în următo­ lor dc Ia exploatări, astfel ca nutritive pentru animate în
rii ani producţia straielor soluţiile găsite să răspundă perioada de stabulaţie. pre­
Termocentrala Rtliula. In s(A|ia «Ic epurare cltlmlrR. opcraim-ul Gheorghe l'cra urnulrcşie de subţiri dc înclinare mică pe deplin cerinţelor dictate cum şi folosirea de cit mai pu­
bllul si presiunea apel ce la drum ul cazanclor dc producere a aburului. creşte ca pondere, se impune de practica productivă. ţine concentrate în hrana a­ Aspect din h*l« «le debitare «Un cadrul secţie» dc modcliric
Fol o: N. GHES'A cestora. a Uzinei „Victoria" CAIan.
urgentarea studiilor aflate dc
mai mult timp pe birourile Ing. C. DUMITRU N. ZAMFIR
‘■ n i u n a B K a E i r n
Concediul de odihnă plătit dinainte de Î951 cînd a intrat
al salariaţilor este reglemen­ in vigoare H.C.M. nr. 186 1951
tat în prezent de Legea nr. PENTRU BENEFICIARII şi care în prezent încetează
raporturile
26/1967. Principiile aces­ DE ODIHNĂ dc muncă cu uni­
tei legii diferă substanţial tatea, in special prin pensio­
de reglementările anterioare, nare. se pune întrebarea cum
nu numai în ceea ce priveşte in primii doi ani «Ic la reîn­ drat sau reîncadrat în mun­ litar în cadrele permanente; li tractului de muncă. In aceste re i s^a desfăcut contractul Dar pentru a înţelege mai li se va compensa acestora în
durata concediului care a cadrare, concediul anual «Ic o­ că, durata concediului va fi s-a desfăcut contractul de cazuri, linele unităţi greşesc de muncă, indiferent pentru bine această problemă, să bani eventualul concediu de
crescut, ci şi data la care sc dihnă cil durată minimă, adi­ proporţională cu timpul cu­ muncă dc către unitate din sub un dublu aspect : dacă care anume motiv, el va be­ luăm un exemphu Un sala­ odihnă neefectuat. Pînă la
naşte acest drept. Deşi legea că «le 15 zile lucrătoare, in­ prins între data încadrării cauza că nu lipsit mai mult angajatul are 11 luni vechi­ neficia de compensarea în riat s-a angajat pentru pri­ data intrării în vigoare a Ho-
este elaborată din anul 1967 diferent «Ic vechimea totală sau reîncadrării şi sfirşilul de 3 luni de la serviciu, fi­ me neîntreruptă In muncă, bani corespunzător timpului ma dată în muncă la data de tărîrii Consiliului de Miniştri
multe unităţi mai săvîrşesc în muncă. Acc.nstă reglemen­ acelui an calendaristic. In si­ ind în ^incapacitate tempora­ dar nu şi-a efectuat conce­ lucrat. In cazul decesului sa­ 1 iunie 1960 şi -a lucrat neîn­ nr. 180/1951, concediul dc odih­
greşeli în aplicarea prevede­ tare contribuie la stimularea tuaţia cînd cele 11 luni sînt ră de muncă constatată plin diul de odihnă pînă la data lariatului, compensaţia în trerupt pină In data de 1 nă al salariaţilor era regle­
rilor «acesteia. In cele ce ur­ stabilităţii cadrelor şi la o- împlinite în anul calendaris­ certificat medical ; au fost desfacerii contractuJui de bani se va acorda membrilor mai 1971, cînd i s-a desfăcut mentat de legea contractelor
mează vom releva unele din ducaren salariaţilor în atitu­ tic următor, primul concediu pensionaţi pentru invalidita­ muncă pentru motive impu­ familiei — soţie, copii, pă­ contractul de muncă, indife­ de muncă din anul 1929, po­
greşelile intîlnite. îndeosebi dinea pc care trebuie s-o ma­ sc va acorda în acel an, la te ; li s-a desfăcut contractul tabile acestuia, nu-i mai com­ rinţi. rent pentru ce motiv. In ca­ trivit căreia, primul concediu
din sesizările primite de la nifeste faţă de muncă. durata sa ndăugîndu-se, pc de muncă din cauza încetă­ pensează în bani concediul In toate aceste cazuri, com­ zul în care în anul calenda­ de odihnă se acorda după
salariaţi. . Multe unităţi fac greşeala lingă concediul integral pc rii activităţii unităţii sau a de odihnă neefectuat ; în ca­ pensarea în bani a concediu­ ristic in curs. nu şi-a efectuat împlinirea unei vechimi în u­
Este ştiut că în prezent că acordă în primii doi ani acei an. şi zilele de concediu reducerii de personal ete. In zul în care angajatul nu are lui de odihnă se face propor­ concediul de odihnă pînă la nitate de 12 luni. Dacă dc
durata concediului dc odihnă de la reîncadrare în muncă corespunzătoare timpului lu­ ţional cu timpul cuprins în­ data desfacerii contractului exemplu un salariat a fost
se stabileşte în raport de ve­ concediul minim de 15 zile crat în anul următor. Excm- tre începutul anului calenda­ dc- muncă, lui i se va com­ angajat pe dala dc 15 ianua­
chimea în muncă n salaria­ lucrătoare şi acelor salariaţi plificînd cele dc mai sus. a­ ristic şi data încetării rapor­ pensa în bani concediul de rie 1940 si n continuat mun­
tului şi care este fixat prin ale căror contracta dc mun­ rătăm că dacă un salariat s-a CONSULTAŢIE JURIDiCÂ turilor de muncă. odihnă aferent timpului lucrat ca fără întrerupere pină la
lege între 15 şi 24 zile lucră­ că au încetat prin acordul nngaj.it pentru prima dată în O altă problemă mai puţin in anul 1971 în raport cu ve­ data de 31 decembrie 197U,
toare pe an. I*\nc excepţie de părţilor — art. 18 lil. a din muncă In data do 1 mai 1970, înţeleasă este aceea a com­ chimea totală în muncă, deci cînd i-au încetat raporturile
la această regulă tinerii în Codul ' m uncii— molivlnd n- el va putea fi programat să toate aceste cazuri, dacă sa­ o vechime neîntreruptă în pensării în bani, în cazul în­ pentru 4 luni şi în acelaşi dc muncă cu unitatea, acesta
virslă de pînă la 18 ani, pen- ceastă împrejurare că. potri­ efectueze primul concediu dc lariatul s-a reîncadrat în muncă de îl luni pînă la cetării raporturilor de muncă, timp i se va compensa în va avea dreptul, potrivit a-
1ru care durata concediului vit legii, acestora li s-a în­ odihnă la data de 1 «aprilie muncă în termen de 90 zile data dcstacerii contractului a eventualelor diferenţe dc bani şi perioada 1 iunie — celornşi principii «arătate mai
dc odihnă sc stabileşte în ra- trerupt vechimea în muncă o 1971. cînd i se vor acorda 1"> de la încetarea motivului de muncă nu i se compen­ concediu cuvenit pe anul 1967 31 decembrie 1967, la stabili­ sus, să i se compenseze în
.port cu vîrsta pe care ei au «lată cu încetarea contractu­ zile lucrătoare de concediu pentru care nu a mai lucrat, sează în bani concediul de şi stabilit pentru perioada rea duratei lui avîndu-se în banî drepturile dc concediu
avut-o la 1 ianuarie a anului lui de muncă. Sub acest as­ pentru anul în curs şi 10 zile beneficiază în anul reînca­ odihnă pe motiv că nu i s-a cuprinsă între începerea ulti­ vedere prevederile H.C.M. nr. corespunzătoare anului 1967, a­
calendaristic respectiv şi a­ pect situaţia este reală. însă lucrătoare corespunzător tim­ drării de un concediu de o- născut dreptul In acordarea mului an de muncă şi 31 de­ 1186/1951 în vigoare la acea ferente perioadei cuprinse în­
cei care lucrează în locuri eu în astfel de cazuri durata pului lucrat în «anul trecut. clihnă proporţional cu lunile acestui concediu. In ambele cembrie 1967. Pentru anga­ dată, deoarece acest salariat tre data primei angajări —
condiţii deosebite de muncă concediului anual de odihnă Deci în anul în curs va be­ cuprinse în perioada de timp situaţii, unităţile care proce­ jaţii care au efectuat în anul a avut primul concediu de 15 ianuarie — 31 decembrie
sau au funcţii de conducere, nu se reduce în primii doi neficia dc 25 zile dc conce­ de la data reîncadrării în ser­ dează astfel greşesc. Com­ 1967 concediul de odihnă în odihnă pentru anul de muncă 1967.
care mai beneficiază şi do un ani de la reîncadrare, ca cal- diu de odihnă. viciu şi pînă la sfirşilul anu­ pensarea în bani a concediu­ temeiul prevederilor H.C.M. 1 iunie 1960 — 31 mai 1961 Se menţionează că polnvit
concediu suplimentar de 3 culîndu-se în raport cu ve­ Se pretinde in unele ca­ lui calendaristic în curs, iar lui de odihnă ncefeetuat pî- nr. 186r1051 — în vigoare la şi aşa în continuare, ultimul legii, ncacord.areu concediului
pînă la 12 zile care însă în­ chimea totală în muncă a sa­ zuri, în mod greşit, ca anga­ începînd cu anul următor re­ nâ la data încetării contrac­ acea dată — potrivit cărora concediu de odihnă acordat ele odihnă atrage răspunde­
sumate cu concediul general, lariatului respectiv. jaţii care au încetat «activita­ încadrării, concediul de odih­ tului de muncă se face în concediul de odihnă se acor­ în baza acestui act normativ rea disciplinară a conducerii
nu pot depăşi — de regulă — O nllă greşeală înlîlnilă tea din motive care nu le nă se acordă integral potri­ tonte cazurile, indiferent care da în raport cu anul de mun­ fiind pentru anul de muncă unităţii, precum şi răspunde­
30 zile lucrătoare pe an. Dc destul dc des este în legătu­ sînt imputabile şi care s-au vit normelor generale. au fost motivele care au dus că, în vederea lichidării res­ I iunie 1966 — 31 mal 1967. rea ei materială integrală
asemenea, tot ca o excepţie ră cu stabilirea duratei con­ reîncadrat în muncă în ter­ Angajaţii care nu lucrează la încetarea contractului dc tanţe» de concediu rezultată rămînînd neefectuat conce­ pentru suma plătită angaja­
de la regula generală este şi cediului de odihnă al noilor menul legal de 90 zile, căro­ o normă întreagă au dreptul muncă între salariat şi unita­ din trecerea de la acordarea diul de odihnă aferent mun­ tului drept despăgubire pcn­
«aceea că angajaţii care după angajaţi sau reîncadraţi în ra, potrivit legii, nu li s-a în­ la concediul de odihn.ă inte­ te. Dreptul la concediul dc o­ concediului în raport cu a­ cii prestate în perioada I iu­ lru concediul necfectuat. Prin
intrarea în vigoare a T.ccii muncă. Potrivit legii, pcnlru trerupt vechimea în muncă, gral conform vechimii totale dihnă nu se mai creează du­ nul de activitate, la acorda­ nie — 31 decembrie 1967, în- cele arătate m.ai sus, conside­
nr. 26'1967 — deci după data cei noi angajaţi, precum si să presteze 11 luni pentru în muncă, însă vor primi in­ pă II luni de activitate neîn­ rea lui pe an calendaristic trucît începînd cu I ianimcie răm că am reuşit, într-o oa­
dc 1 ianuarie 1968 — îşi în­ pentru cci reîncadraţi a că­ «a putea fi program.aţi să-şi e- treruptă cum era în vechea potrivit Legii nr. 26'1967, ur­ 1968, data intrării în vigoare recare măsură, să elucidăm
cetează «activitatea ca urma­ ror vechime este întreruptă, fectuez.e concediul de odihnă. demnizaţia pentru concediu legislaţie, «acest drept se naş­ mează a se proceda la fel a Legii nr. 261967, concediu! unele probleme co se ivesc în
re n desfacerii contractului primul concediu va putea fi Nc referim l,a aceia cărora li numai pentru fracţiunea de te din prima lună dc activi­ cum se făcea şi sub imperiul de odihnă s-a acordat pc «an practica dc zi cu zi în legă­
dc muncă pcnlru motive im­ programat numai pcnlru pe­ s-a desfăcut contractul de normă pentru care sînt anga­ tate şî numai programarea e- reglementărilor din acest act calendaristic şi nu în raport tură cu drepturile angajaţi­
putabile salariatului — art. rioada ulterioară înnplinirii muncă fiind trimişi să ur­ jaţi. fecluărîi concediului în natu­ normativ, adică prin .compen­ cu anul de muncă. lor la concediul dc odihnă.
19 şi 20 lil f şi g din Codul unei vechimi neîntrerupte în meze o şcoală, un curs de Cele mai multe greşeli sc ră se face după lt luni. Ast­ sarea în bani a zilelor de $i întrucît nw-s puţine ca­
muncii şi art. 13 lil. e din Le­ muncă dc I) luni. In cazul calificare. dc perfecţionare fac însă atunci cînd este vor­ fel, în situaţia în care un concediu cuvenit şi neefec­ zurile nici pentru salariaţii IOAN VASILIE
gea organizării şi disciplinei în care cclc 11 luni sînt îm­ sau de specializare : au înde­ ba de compensarea în bani a din cadrul Direcţiei pentru
muncii în unităţile socialiste plinite în anul calendaristic plinit obligaţii militare sau concediului de odihnă necfec- salariat a lucrat într-o uni­ tuat la încetarea raporturi­ *eare au vechime neîntreruptă probleme de mu.ică şi
de stat — aceştia vor primi. în care angajatul s-a înca­ au încetat activitatea ca mi­ tuat în cazul încetării con­ tate timp de 4 luni, după ca­ lor de muncă. în muncă foarte mare, deci ocrotiri sociale Hunedoara