Page 64 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 64
» W
DRUMUL SOCIALISMULUI ®Nr. 5141 « MARŢI 20 IULIE 1971
COME ALE COMITETELOR
Şl COLEGIILOR MINISTERIALE Manifestări cu prilejul
cu fermitate şi combativita membrii colegiului şi ai^co-
te pentru a dezvolta In rin- mitetului de partid au elabo
(U/vnare din pag. 1) dul comuniştilor, al întregu rat un program de măsuri în
lui personal din aparatul mi vederea diversificării sferei Mării Baltice"
nisterului, care activează in serviciilor şi ridicării calită
tehnice şi organizatorice co ţară şi în străinătate, o Înal ţii acestora, îmbunătăţirii
respunzătoare, prin care să tă conştiinţă partinică, pa propagandei turistice, pentri) 1 Oameni care trăiesc
se asigure depăşirea planului triotică pentru promovarea ca aceasta să contribuie cu o BERLIN 19. — Corespon fie rccunoscule pe baza drep- \
producţiei globale pe semes principiilor eticii şi legalită eficienţă sporită la cunoaşte dentul Agerpres, Ştefan De Uilui internaţional. ^ izolaţi de mii de ani
tru) II cu încă 250 milioane ţii socialiste, pentru a sluji rea realizărilor construcţiei ja, transmite : Manifestările In cadrul „Sâptâmînii Mă-ţ
lei, ceea ce va permite ca pe socialiste din ţara noastră, Ja prilejuite de cea de-a 14-a rii Baltice", la Rostock au ' l n j u n g l a d m s u d u l F i i i-
acest an să se realizeze o alături de ceilalţi oameni ai popularizarea României pe „Snptâmînă a Mării Baltice" fost organizate o expoziţie e- \ p a i e l o r , a n t r o p o l o g u l f i l t p i -
producţie suplimentară tota muncii interesele patriei ste hotare. s-au încheiat la Roslock cu conomicâ a R. D. Germane, j n e z M a n d a E l i z a l d e o d e s
lă de GOO milioane lei. Au noastre socialiste. Lucrătorii Direcţiei centra un mare miting, Sub lozinca cea de-a 4-a bienală de artă , c o p e r i t 24 d c o a m e n i c a r e
fost elaborate măsuri concre Şedinţa comună a colegiu le de statistică s-au nngajat „Marea Baltică trebuie să fie plastică a ţărilor baltice şi a \ nu a u a v u t n ic i u n f e l d e
te pentru reducerea importu lui şi comitetului de partid că nu vor precupeţi nici .un o mare a păcii", la Rostock fost prezentat un bogul pro- t c o n t a c t cu l u m e a exterioa
rilor de licenţe, tehnologii, al Ministerului Comerţului In efort pentru perfecţionarea şi Sn alte localităţi de pe li gram de arfă populară, , ra ; s t u d i i n d v i a ţ a lor, o
instalaţii şi utilaje şi pentru terior a acordat o atenţie de sistemului informaţional, a- toralul baltic al R. D. Ger m u l d e ş t i i n ţ ă f i l i p i n c z a
îmbunătăţirea activităţii de osebită observaţiilor critice, sigurarca unei informări o mane s-au desfăşurat intîl- * î a j u n s la c o n c l u z i a c ă e i s e
investiţii, care să asigure rea pe deplin îndreptăţite, făcu perative şi eficiente, valori niri ale parlamentarilor şi BERLIN 19. — Corfspon- I t r a g d i n l r - u n t r i b c a r e t r ă
lizarea planului pe anii 1971 te de secretarul general al ficarea materialelor statistice altor personalităţi politice din denlul Agerpres, Ştefan Deju. \ i e ş t e în i z o l a r e d c m i i d e
şi 1972, precum şi punerea partidului, in legătură cu lip prin studii şi analize, la ni ţările baltice şi din nordul transmite : Lolhar Bolz, pre- , an i.
în funcţiune la termen sau surile constatate in activita velul sarcinilor mereu cres- Europei, reuniunea internaţio şedinţele Comitetului „Săptâ- J . . . P l e c i n d in p ă d u r e a v i r
înainte de termen a noilor tea comercială. Exuminîn- cindc pe care le impun de-, nală a muncitorilor din aces mînii Mării Baltice", a subli- * g i n ă in căutarea u n o r i e r
capacităţi de producţie. du-se în spirit critic activi ciziile cu privire la măsurile te ţâri, conferinţe ale organi niat în cadrul unui interviu \ b u r i m e d i c i n a l e , u n l o c a l
Ministerul Construcţiilor tatea desfăşurată, a fost a de politică economică. zaţiilor de tineret şi studen că la conferinţele şi înlîlni-i n i c a intîlnit c i ţ i v a o a m e n i
rile prilejuite de această mn- ’
Industriale s-n angajat să doptat un program complex In şedinţa comună a co ţeşti, ale organizaţiilor de nifestare, la care au panici-) n e c u n o s c u ţ i şi i-a a d u s la
realizeze şi să depăşească de măsuri pentru mai buna legiului Ministerului Invâţâ- femei, simpozioane. Au par pat peste 25 000 de oaspeţi de t c u n o ş t i n ţ ă lu i E l i z a l d e a
planul anual de construcţii- gospodărire a fondului de mîntului şi comitetului de ANGLIA. Propunerea membrilor Marelui Consiliu Londonez de ticipat peste 290 de muncitori peste hotare, a existat o de- , c e s t f a p t ; d u p ă u n i n t e r o
şi membri ai sindicatelor din
g a t o r i u a m ă n u n ţ i t ,
a n t r o
montaj şi a adoptat măsuri mărfuri, pentru un nivel ri partid au fost analizate mă a (Ala ra{la de lapte pentru copil! din grAdJnl{e a generat o puter- R. F. a Germaniei. plină unanimitate de vederi i p o l o g u l a p o r n i t in f r u n
care să permită ca 35 de ca dicat de servire a populaţiei. surile ce se impun a fi lua nlcA demonstraţie a pârlntUor ţi chiar a copiilor frustrau de drep In rezoluţiile adoptate la asupra principalelor problc-ţ t e a u n e i e x p e d i ţ i i c a r e l-a
pacităţi de producţie planifi Colegiul şi comitetul de te în lumina indicaţiilor se tul lor. aceste reuniuni, participanţii me privind asigurarea păcii. ! c o n d u s s p r e d e s c o ] ) e r i r e a
In fotografie : Un aspect aJ demonstraţiei care a avut loc la
cate pentru ultimul trimestru partid al Comitetului de Stat cretarului general al partidu Londra. s-au pronunţat în unanimita Ideea unei conferinţe a sta- 1 s e n z a ţ i o n a l ă a t r i b u l u i T a -
al anului să fie terminate în pentru Economia şi Adminis lui pentru ca şcoala româ te pentru măsuri menite să telor europene fără condiţii \ s a d a y . A c e ş t i oameni um
trimestrul III, să ridice ni traţia Locală au stabilit mă nească să-şi îndeplinească cu contribuie la menţinerea pă prealabile s-a bucurat de un / blă goi şi se imoodobesc
velul calitativ al lucrărilor, suri concrete care să asigure succes sarcinile ce-i revin, cii şi securităţii în Europa, puternic sprijin. ! cu o r h i d e e ,.cn să g o n e a s
să asigure o mai bună gos depăşirea planului producţiei pentru consolidarea unei con pentru destindere şi colabo Lothar Bolz şi-a exprimat ) c ă s p i r i t e l e r e l e “ ; ei c u
podărire a materialului pe globale industriale pe acest cepţii consecvent partinice şi Comunicatul plenarei rare intre state ; ei s-au pro- • convingerea că „Sâptămîna t n o s c f o c u l şi g ă t e s c a l i
şantiere şi să creeze din timp an de către unităţile subor revoluţionare despre rolul în- nunţat, de asemenea, pentru Mării Baltice" din acest an / m e n t e l e găsite in n a t u r ă .
condiţii pentru desfăşurarea donate consiliilor populare cu văţămîntului, despre eficien recunoaşterea R.D.C». de că va aduce o contribuţie im- * A n t r o p o l o g u l f i l i p i n e z n
peste 1,5 miliarde Iei la pro
lucrului in sezonul friguros. ţa şi nesecata fertilitate a tre toate statele. In declara portantă la normalizarea re- 1 comunicat că T a s a d a y s i n t \
ducţia globală şi cu aproape muncii, a activităţii practice C.C. al P.C. din Ecuador ţia conferinţei internaţionale hoţiilor dintre R. D. Germa-
Pe baza discuţiilor şi a pro 1 miliard lei la producţia o a m e n i „ d c c u l o a r e a cio cn
nâ şi statele din nordul Eu- V
punerilor făcute, colegiul Mi marfă. In acelaşi timp, au in procesul complex de edu a muncitorilor se subliniază ropcî. ţ latei , m u ş c h i u l o ş i şi s u p l i
că R.D.G. şi R.FG. trebuie să
comunistă a tinerelor
caţie
nisterului Industriei Lemnu fost definitivate măsuri care generaţii. şi p a r a f i i n t r - o s t a r e f i
z i c ă e x c e l e n t ă ".
QUITO 19 (Agerpres). — La
lui şi comitetul de partid au să contribuie la mai buna Insuşindu-şi pe deplin cri GuayaquiI a fost dat publici frontului unit al oamenilor
adoptat un plan de măsuri gospodărire a oraşelor, a tica profund constructivă fă tăţii comunicatul recentei muncii ; a luat naştere Fron Ample m iş c ă ri Pericolul poluării
care
tul unităţii populare,
transportului în comun, a a
care să asigure la finele a limentării cu apă etc. Au fost cută de tovarăşul Nicolae plenare a C.C. al Partidului cuprinde partidele comunist,
nului o depăşire a planului făcute propuneri în vederea Ceauşescu la consfătuirea de Comunist din Ecuador, con socialist, Uniunea democrati atmosferei
in valoare de 450 milioane lucru a activului de partid sacrată analizării situaţiei po că populară şi Uniunea na greviste în S . U. A.
lei la producţia marfă. de realizării în cele mai bune din domeniul ideologiei şi al litice şi economice a ţârii. ţională a stfngii revoluţio „ l n u r m ă t o r i i 50 d c a n i .
peste 50 milioane lei valută condjţiuni a planului de in activităţii politice şi cultural- Criza economică şi politică nare. p r a f u l f i n c a r e s e degaja
la export şi de 80 milioane vestiţii in aşa fel îneît pînă educative şi la şedinţa Con din Ecuador — se arată în WASHINGTON 19. — Co viarilor şi companiile afecta-^ in a t m o s f e r ă in m o d c o n
la 30 septembrie să se reali Partidul Comunist din E
lei livrări de produse supli zeze minimum 75 la sută siliului invăţâmîntului supe comunicat — continuă să se a- cuador, se spune în comuni respondentul Agerpres, C. A- te de grevă. Pentru marţi set s t a n t ])rin r e z i d u u r i l e a r
mentare la fondul pieţei. Al din planul anual şi să fie rior, referitoare la lipsurile dînceascâ, accentuînd paupe cat, intenţionează să promo lexandroaie, transmite: Greva prevede ca alţi 35 000 fero-i d e r i l o r d e c o m b u s t i b i l a r
te măsuri sint menite să a devansate uncie obiective cu Ministerului In vâţâmintului, rizarea maselor şi conducind veze Sn continuare o politică celor 020 000 de muncitori, vian să întrerupă lucrul. * })utca r e ţ i n e i n t r - o a s e m e
n e a m ă s u r ă l u m i n a şi c ă l
sigure recuperarea unor ră- termene de punere Sn func membrii colegiului, ai comi Ja activizarea luptei oameni de natură să contribuie la ingineri şi tehnicieni de la Greva feroviarilor a afectat) d u r a solară, incit tempera
mineri fin urmă şi îndepli ţiune in trimestrul IV al a tetului de partid s-au angajat lor muncii, care capătă un instaurarea unui guvern popu telecomunicaţii, căi ferate, u puternic activitatea multor l tura m e d i e a a t m o s f e r e i t e
nirea planului la sortimente nului. să facă totul pentru aplica caracter politic tot mai pro lar, democratic şi patriotic, nele oţelâriî, docuri şi servi întreprinderi care depind d i-i* r e s t r e a r p u t e a sa s c a d ă c u
le nerealizate in primul se Colegiul şi comitetul de rea consecventă a principii nunţat. Oamenii muncii, toa capabil să transpună în via cii dP poştă din S.U.A. con rect de transportul materii- 1 '■ (r<nl>imt a a p i e c i a t d r . S.
mestru .partid al Ministerului Finan lor directoare ale politicii te forţele democratice ale ţâ ţă năzuinţele poporului — tinuă. Negocierile dintre re lor lor prime pe căile ferate, i K. R a s o o l , c e r c e t ă t o r la V -
Ministerul Industriei Ma ţelor s-au angajat să-şi aducă partidului de modernizare a rii se unesc în lupta pentru naţionalizarea întreprinderilor prezentanţii patronatului şi Patronatul refuză să re-^ n i v e r s i t a t e a C o l u m b i a şi
terialelor de Construcţii se o contribuţie sporită Ia reali invăţâmîntului, de ridicare e îmbunătăţirea condiţiilor de şi băncilor străine, o refor rei ai greviştilor de la tele nunte la aplicarea unui nou / A d m i ni st r a ţi a N a ţ i o n a l ă
angajează să dea peste preve zarea sarcinilor planului de xemplară a şcolii la nivelul viaţă, pentru libertăţi politi mă agrară autentică, să pro comunicaţii bat pasul pe loc, regulament dc muncă prin t p e n t r u A e r o n a u t i c ă şi. C e r
moveze o politică externă su
derile planului In curs 25 000 stat şi bugetului de stat. In sarcinilor etapei istorice în ce. In toată ţara se desfă verană, de pace şi prietenie ca şi negocierile în curs în care se micşorează salariile. \ c e t a r e a S p a ţ i u l u i C o s m i c
tone ciment, mai mult de acest scop a fost elaborat un care ne aflăm. şoară procesul de creare a tre liderii Sindicatului fero- ne motiv că profiturile corn- i ( N . A . S . A . ). ,.M e n ţ i n u t ă in
plan de măsuri privind mo cu toate popoarele. paniilor scad. şi se reduce / p e r m a n e n ţ ă t i m p d e 5-10
200 000 mp plăci din azboci bilizarea mai deplină a re Colegiul şi comitetul de ipensonalul nngajat »
ment, circa 700 000 mp gea surselor financiare ale statu partid al Ministerului Sănă an i, a c e a s t ă s c ă d e r e d e t e m
muri laminate şi să realize lui, o mai bună gospodărire tăţii au analizat, in şedinţa Greva celor 35 000 de do- \ p e r a t u r ă ar p u t e a a v e a
consecinţe de lo c n e g i i j a -
ze, înainte de termen, planul a mijloacelor materiale şi bă comună, cu spirit de răspun eheri a intrat deja in cca l hilc". a a d ă u g a t s a v a n t u l a-
Activi-J
de-a treia sâplămînă
de export, să îmbunătăţească neşti, creşterea eficienţei în dere, 1 ipsurilc, greutăţile şi Intense schimburi de vizite şi mesaje tatea a 34 de porturi de pe i m c r i c a n .
in continuare calitatea pro toate domeniile de activitate, neajunsurile ce s^au mani coasta de vest a S.U A., în- \
duselor', să diversifice sorti perfecţionarea evidenţei, în festat în activitatea lor, fâ- cepînd dc la graniţa cu Ca-lj In urma acciden
mentele pentru a pune la dis tărirea controlului în econo cînd propuneri concrete pen nada şi pînă la frontiera cu :
poziţia şantierelor materiale mie şi apărarea avutului ob tru creşterea exigenţei şi o- între diferitele capitale arabe Mexicul, este complet para- î telor alpine
tot mai bune şi mai ieftine. ştesc! perativitâţii in luarea măsu
rilor necesare satisfacerii în
Ministerul Transporturilor In şedinţa comună a Comitetu mai bune condiţii a cere lizatâ. Peste 100 de vase aş- \ In c e l e 125 (ţc a c c i d e n t e
şi Telecomunicaţiilor se an lui Executiv al CENTROCOOP rilor de asistenţă medicală a Evoluţia situaţiei din Ior te şi Libanului acreditaţi în Klioli, reprezentantul perso tenptâ să fie încărcate sau ( a l p i n e î n r e g i s t r a t e in E l
descărcate în radele porturi
gajează să depăşească sarci şi a biroului organiza populaţiei, precum şi inten dania continuă să genereze Iordania. nal al preşedintelui Sadat. lor î v e ţ i a in c u r s u l anu lui. 1070
ş i - a u p i e r d u t v i a ţ a 157 d e
nile de plan, să preia la timp ţiei de bază PC.R a fost a sificării controlului sanitar în un intens schimb de vizite şi După o scurtă şedere la Cele două oficialităţi urmea
şi în bune condiţii trans doptat un plan concret de vederea asigurării^unor con mesaje între diferitele capi Beirut, Omar el Sakkaf, mi Intre timp, negocierile din-) p e r s o a n e , i n d i c ă o s t a t i s t i
portul întregii producţii su măsuri în care se prevede, diţii igienice optime privind tale arabe. nistrul saudit al afacerilor ză să fie primite la Damasc tre reprezentanţii sindicatelor! c ă î n t o c m i t ă d e „ C l u b A l
plimentare ce se va realiza, printre altele : realizarea u salubritatea localităţilor, pro La Ammaii a sosit o dele externe, a sosit la Cairo, un de către preşedintele Siriei, oţelarilor şi cei ai celor nouă ’ p i n S u i s s c D i n ' c e l e 157
ca urmare a îndeplinirii an nor desfaceri sporite de măr ducţia şi desfacerea alimen gaţie oficială tunisiană con Hafez Assad, şi să se întît- mari companii au intrat în 1 d e v i c t i m e , 93 e l v e ţ i e n i şi
furi, precum şi obţinerea în de a conferit cu o serie de impas. Jumătate de milion )
gajamentelor colectivelor în semestrul II al acestui an a telor, protecţia sănătăţii mun dusă de Mohamed Masmudi, oficialităţi egiptene şi a fost neascâ, de asemenea, cu Yas- 50 tffliHi — m a i m u l t d e
treprinderilor şi unităţilor e unui volum suplimentar dc citorilor la locul de muncă, ministrul de externe al Tuni primit de preşedintele R.A.U., ser Arafat, preşedintele Comi de oţelari au holârît să de- \ n t r e i m e , r e s p e c t i v 59 d e
conomice. Au fost stabilite pentru îndeplinirea integrală siei şi Mohamed Ben Amara, Anwar Sndat. Referindu-se la tetului Executiv al Organiza clare greva la 31 iulie, în ca-ţ
propuneri menite să asigure, producţie şi prestări de ser şi în cele mai bune condiţii director al Partidului Socia convorbirile avute de Omar zul in care pinâ la acea dntâ(< persoane, aveau intre 21 şi
vicii în valoare dc 50 mili
in perioada de sezon, trans oane lei. a planului anual şi pe fie list DesLurian. Vizita delega cl Sakkaf in capitala egiptea ţiei pentru Eliberarea Pales revendicările lor nu vor fi ) 30 d c ani.
portul la timp al cerealelor. care lună. ţiei. relatează agenţia Tunis nă. agenţiile de presă rea tinei. Jn legătură cu ultimele înscrise in noile contracte co- (
Membrii colegiului şi ai co Comitetul Executiv al Uni In încheierea şedinţelor co Arab Press, a fost holâritâ dc mintesc că Arabia Sauditâ evenimente din Iordania. lective de muncă. L
mitetului de partid au acor unii Centrale a Cooperative mune ale colegiilor ministe preşedintele Rourguiba in s-a oferit ca mediator în con
lor Meşteşugăreşti şi comi flictul survenit între autori
dai o atenţie deosebită mă tetul de partid dirt UCECOM, relor,, condueeriîor ‘ institu urma unei întrevederi pe care
surilor ce trebuie luate în în şedinţă comună, au adop ţiilor centrale şi comitetelor a avut-o cu reprezentantul tăţile iordaniene şi forţele de
vederea îmbunătăţirii regu tat un plan de măsuri care de partid, participanţii au organizaţiei „El Fatali" la rezistenţă palestiniene aflate
larităţii şi siguranţei circu prevede, printre altele, reali adresai telegrame Comitetu Tunis. Tot din Ammyn, un pe teritoriul Iordaniei.
laţiei. zarea unei producţii marfă lui Central al Partidului Co comunicat oficial informează După încheierea vizitei în
Comitetul de Stat al Pla în valoare de 355 milioane munist Român. . tovarăşului că primul ministru iordanian, R.A.U., ministrul saudit al
nificării şi comitetul 'de par Ici, depăşirea planului de în Nicolae Ceauşescu. în care îşi Wasfi Tall, i.-a primit pe şe afacerilor externe urmează
tid din C.S.P. au acordat in casări de la populaţie prin exprimă adeziunea deplină, fii misiunilor diplomatice ai să plece la Damasc. unde,
potrivit agenţiei MEN, va fi
cadrul dezbaterilor o deose extinderea reţelei şi îmbună înalta preţuire faţă de pro Arabiei Saudite. Statelor U însoţit de Hassan Sabri el
bită atenţie problemelor pri tăţirea deservirii acesteia cu punerile tovarăşului Nicolae nite, Republicii Arabe Uni
vind perfecţionarea metode circa 4 milioane lei, o contri Ceauşescu, adoplatc în una
lor de planificare. Analizînd buţie sporită la aproviziona nimitate de Comitetul Execu
cu simţ de răspundere sar rea populaţiei prin reţeaua
cinile cu privire la măsurile proprie de desfacere, cu un tiv al C.C. al PC.R şi de Val de căldură în Italia
Consiliul de Miniştri, precum
ce trebuie Juate pentru În volum de produse în valoare şi faţă de expunerea la con
deplinirea prevederilor pla de peste 15 milioane lei, li sfătuirea de lucru a activului
nului anual şi pregătirea te vrarea la fondul pieţei a u de partid din domeniul ideo ROMA 19 (Agerpres). — în muntoase din centrul şi su
nor cantităţi de mărfuri Sn -
meinică a planului pe 1972 valoare de 125 milioane lei logiei şi al activităţii politi ultimele zile, in Italia s-a în dul ţârii. In insula Elba, un
şi pînă în 1975, lucrătorii din registrat un puternic val de violent incendiu, întreţinut
peste prevederile de plan, ce şi cuHuial-cducalivc, care
C.S.P. s-au angajat să identi depăşirea planului de export reflectă clarviziunea şi pro căldura. Temperatura la um de viului Sirocco, a distrus
fice noi rezerve fin vederea cu !,1 milioane Ici valută. funzimea gindirii marxist-le- bră a atihs 43 grade la Pa- sute de hectare de păduri şi
creşterii suplimentare a pro Dezbaterile din şedinţa co niniste şi fermitatea revolu lermo, 39 de grade la Bari. livezi, unităţile de pompieri
şi carabinieri reuşind să-1 lo
ducţiei industriale in actualul mună a colegiului Inspectora ţionară a partidului nostru, a 38 la Pescara. Cea mai scă calizeze cu mare greutate. Un
semestru, ieftinirii investiţii tului General de Stat pentru secretarului său genera), do zută temperatură a fost în alt incendiu, izbucnit la Is-
lor şi realizării în condiţii Controlul Calităţii Produselor cumente ce constituie pentru registrată în nord, la Bolza- cliia,, a pus în pericol sute CAMCODGlA. Pc liniile <1 c front cambodgiene, ostaşii Arma tei <lc Eliberare din Cambodgia
optime a activităţii de comerţ şi a biroului organizaţiei de colectivele ministerelor şi no : 24 de grade. Valul de ca de vile turistice, provocind înregistrează noi succese, hucurhi du-sc dc sprijinul populaţiei.
exterior. partid au evidenţiat hotârî- instituţiilor centrale un ade niculă a cauzat izbucnirea u panică printre locuitorii şi ln fotografie : Ostaş! ai Arm alei dc Eliberare ln cursul unor atacuri.
Colegiul şi comitetul de rea fermă a întregului apa vărat program de activitate nor incendii in regiunile turiştii aflaţi în localitate.
partid al Ministerului Co rat de a munci cu abnega pentru creşterea conştiinţei
merţului Exterior, dezbâtind ţie şi înalt simţ de răspun socialiste, a spiritului de răs
cu înalt spirit de răspun dere pentru continua ridicare pundere în muncă, a îmbină
dere modul de îndeplinire a a nivelului calitativ ai pro rii activităţii politice şi pro D in p r e s a s tră in ă le nominale, el caută sâ-1 re infernal al preţurilor şi sala ţinute prin lupta lor, cu aju
planului pe primul semestru duselor, lucrărilor şi servici fesionale. în vederea rezolvă cupereze prin creşterea pre riilor care apare în prezent torul inflaţiei. Intr-o perioa
al anului, aplicind indicaţii ilor, de a depune toate efor rii marilor sarcini ce le re ţurilor şi prin diferite alte ca un element important de dă de instabilitate, adică de
presiune ideologică exercitată
le conducerii de partid şi turile, priceperea, energia şi vin. In telegrame se exprimă fitnpărţiţi in ce priveşte a procedee (reducerea investi stagnare a producţiei, este
de stat privind promovarea pasiunea pentru a-şi aduce o angajamentul de a depune o Ultimele luni au fost mar precierea rolului inflaţiei, toţi ţiilor colective, blocarea alo de marea burghezie mono vorba dP un fenomen nou cu
schimburilor cu toate ţările, contribuţie eît mai mare la muncă suţinutâ pentru ridi cate în Franţa de o creştere sînt derutaţi în faţa tendin caţiilor familiale şi a presta polistă. consecinţe grave, pentru că
este generalizat la ansamblul
mobilizînd toţi factorii com înfăptuirea programului de accelerată u preţurilor A- ţiilor sociale, creşterea im Este interesantă examina
petenţi pentru dezvoltarea făurire a societăţii socialiste carea pe o treaptă superioa ceastâ creştei> este generală ţei de inflaţie de lungă du pozitelor directe, menţinerea rea felului în care a fost or ţârilor capitaliste şi adus pe
multilaterală a comerţului multilateral dezvoltate in ră a întregii activităţi, pen în majoritatea marilor ţâri rată şi care rezistă politicii duratei muncii la un înalt ni chestrată această campanie Şi plan politic.
exterior, pe baza avantajului ţara noastră. tru depăşirea sarcinilor de capitaliste şi este cea mai economice deflaţioniste tradi vel in ciuda creşterii .produc care au fost temele ci domi Ceyiac (preşedintele C.N.P.F.)
reciproc, au elaborat un pro Participanţii la şedinţa Mi plan pe anul in curs şi pe puternică din 1951. Ea se ţionale. In realitate, politica tivităţii etc.). nante. Campania a fost de a fost deosebit de clar eu
gram de măsuri care să asi nisterului Turismului s-au anii următori, de a nu precu înscrie într-o tendinţă foar privire la aceasta, în inter
gure realizarea şi depăşirea angajat să-şi intensifice efor peţi nici un efort pentru a-şi te marcată de creşterea pre viul acordat ziarului .Les E-
planului de export pe anul turile pentru ridicarea turis aduce o contribuţie din ce în ţurilor după 1945, chiar şi în chos": „Problema esenţială
în curs. Membrii colegiului mului românesc la nivelul ce mai mare la opera dc perioadele de încetinire a constă în n şti dacă sindica
şi ai comitetului de partid cerinţelor şi exigenţelor pu făurire a societăţii socialiste producţiei. INFLAŢIA Şl m j m i i lismul vrea şi poate să-şi a
şi-au exprimat şi cu acest se de partid acestui sector de multilateral dezvoltate Inflaţia preţurilor şi a mo sume responsabilităţile, adică
prilej hotărjrea de a acţiona activitate. In acest scop, (Agerpres) nedei nu constituie un in ce ne priveşte, să joace e
fapt nou ca mijloc de inten .France Nouveîle' fectiv rolul de partener în
sificare a exploatării munci tr-o politică contractuală...
torilor, ca formă de finanţa Râmînind pe terenul nostru,
re a acumulării in capita de restricţii pe plan bugetar Dar această politică are li clanşată cu ocazia mişcărilor terenul patronatului, putem
Mitingul de la Galaţi in legătură cu aniversarea lism Rar însă a atins o ast a monedei şi creditului a li au nevoie ca statul să asigu revendicative în sectorul pu spune numai eâ avem nevo
mite Firmele multinaţionale
ie de un sindicalism, de un
fel de amploare, cu excepţia
blic (Renault şi S.N.C.F.), eu
popular, a
mitat consumul
cazurilor de (friză gravă.
sindicalism care să aibă două
re finanţarea echipamentelor
flaţiei salariale",
.creşterii
Cauzele acestui va) infla încetinit producţia, a sporit colective necesare dezvoltării a constat din denunţarea „in caracteristici : să fie puternic
şomajul, dar n-a frînat ■ infla
şi apolitic".
atins
preţului de cost", adică pre
acordurilor de la Geneva privind îndoctrina la nivelul celui de-al doilea ţia şi nici valul revendicări guvernul poate prevedea nu tinsa răspundere care revine organizată de putere şi de
lor, taxele fiscale au
şi
ţionist sînt
îndepărtate
un grad atit de înalt îneît
profunde. Ele trebuie căutate
Cu alte cuvinte, campania
lor.
creşterii salariilor în cadrul
In ultimele luni,
puterea
război mondial şi în masa U D R.-centrişti a încercat mai cu greu sporirea lor. inflaţiei. burghezia monopolistă. în nu
Cu prilejul celei de-a 17-a Ln adunare au luat parte Tu, însărcinatul cu afaceri monetară creată pentru fi să se eschiveze de răspunde Ritmul creşterii preţurilor in Totuşi, cu unele excepţii, mele, .ciclului infernal a] sa
aniversări a încheierii acor prof. univ. Tudor Ionescu, ad-interim al Republicii De nanţarea acestuia In mod re, folosind faptul că preţu terne franceze are tendinţa nimeni n-a îndrăznit să afir lariilor şi preţurilor", face
parte din ofensiva dusă' în
durilor de la Geneva cu pri preşedintele Comitetului na mocrate Vietnam ]a Bucu fundamental, ele se prezintă rile creşteau în alte ţâri ca de a fi superior ritmului me că creşterea salariilor e
vire la Indochina, luni a a ţional de solidaritate cu lup reşti, membri ai celor două ca o consecinţă a relaţiilor de pitaliste concurente, cel puţin creşterii preţurilor in alte ra singura cauză a inflaţiei numele .noii societăţi". Ea
ilustrează încă o dată că ma
ţări capitaliste.
vut loc la Uzina de meca ta poporului vietnamez, mun ambasade. producţie monopoliste, a dez tot alît de repede ca şi în Recentele mişcări revendi
nică navală din Galaţi" un citori. ingineri şi tehnicieni Manifestarea a constituit voltării sistemului monopo Franţa. Astfel puterea UD.R.-cen- cative din Franţa, Marea Bri- rca burghezie nu poate as-'
miting de solidaritate cu lup de la Uzina de mecanică na un nou prilej de afirmare a list de stat la scară interna Această inflaţie generaliza irislâ. după ce ce a încercat tanie, Italia, Suedia. Statele cunde existenţa nemulţumirii
ta poporului vietnamez, orga vală. alţi oameni ai muncii solidarităţii' calde a poporu ţională şi mai ales datorită tă a permis patronatului să mult timp să mascheze creş Unite etc arată că muncito generale, că lupta ideologică
nizat dP Comitetul munici din întreprinderile municipiu lui nostru cu lupta dreaptă a finanţării publice şi semipu- încerce să creeze iluzia unei terea preţurilor, a adoptat o rii, indiferent care ar fi gra nu se prezintă totdeauna la
pal Galaţi al P.C.R. şi Co lui Galaţi Au-luat parte, de blice crescînde a producţiei creşteri a puterii de cumpă altă atitudine şi şi-a anunţat dul lor de conştiinţă privind fel şi că economicul şi ma
mitetul naţional de solidari asemenea. Lam Van-Luu, am poporului vietnamez. marilor societăţi monopoliste rare. aeordînd sporuri. con- intenţia de a frîna creşterea condiţiile de exploatare capi rea întreprindere devin locu
tate cu lupta poporului viet basadorul Republicii Vietna particulare slrînsâ de presiunea luptelor salariilor directe. De unde re talistă, sint botă» îţi să nu ad rile privilegiate ale luptei
namez. mului de Sud, Hoang Manh . (Agerpres) Teoreticienii burghezi sînt să acorde un spor la salarii luarea pseudoteoriei ciclului mită anularea cuceririlor ob ideologice.
Redacţia si administraţia ziarului t Deva. str, Dr, Petru Groza, nr. 35. Telefoane nr. 3 23 17 şi 1 15 88, Tiparul I întreprinderea poligrafică Deva