Page 65 - Drumul_socialismului_1971_07

W «*
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

B După recenta lovitură de
5

stat, Sudanul a devenit

>
„Republică democratică inde­

pendentă'4

B Propuneri constructive în

problema laofiană

o Cadran, Atlas j
ANUL XXIII. Nr. 5 142 MIERCURI 21 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI

Perfecţionarea conducerii activităţii de partid în spiritul Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in unităţi

programului de educare comunistă presupune

Valorificarea mai deplină productive şi de cercetare agricole din judeţul Constanta

a experienţei colective multor cooperative în vede­

La scurt timp după vizita
mează să termine în cîteva
bine. întreprinderea a recul-
făcută în întreprinderi agri­ te medii la aceeaşi unitate viguros. A rodit şi a legat maţi că întreprinderea ur­ rea realizării unor obiective
de suprafaţă de 2 000 kg floa-
cole de stat şi cooperative a­ rea-soardui. tivat in perimetrul irigat nu zile recoltatul griului. Pro­ moderne de mare randament.
comuniştilor, activizarea tutu­ gricole de producţie, în uni­ flâ secretarul general al par­ mai puţin decît 2 700 ha po­ ducţiile obţinute Ia această Acest lucru îl subliniază atît
Elicopterul în care
se a-
cultură în cîmp irigat sînt
B.
complexului,
directorul
rumb, iar
esti­
specialiştii
tăţi de cercetare
ştiinţifică
din Bărăgan, tovarăşul Nicolae tidului, ceilalţi conducători mează o producţie medie cc de 3 700 kg la hectar, iar în Petrescu, cît şi preşedintele
lanurile neirigate de 3 200 kg.
Ceauşescu, însoţit de tovară­ de partid şi de stat, care il nu va fi sub 12 000 kg boabe Pe suprafeţele recoltate s-a asociaţiei, Ion Păun, care es­
la hectar. Hotârîrea lucrăto­
te în acelaşi timp şi
pre­
ror membrilor organelor « lese şii Manea Mânescu, Paul Ni- survolează teritoriul judeţu­ rilor de Ja IAS Dorobanţu, de trecut de îndată la pregătirea şedintele cooperativei agrico­
vizită,
însoţesc în această
culescu-Mizil, Vasile Vîlcu şi
terenului
a îndeplini angajamentul a­
le de producţie din comuna
şi
însâmînţarea
Vasile Patilineţ, a avut marţi,
20 iulie, o nouă şi fructuoa­ lui. Mirifica privelişte a li­ sumat de judeţul lor în faţa pentru cultura a doua, îndeo­ Castelu. De altfel, în -judeţul
toralului se estompează
pe
Constanţa există în prezent,
GHEORGHE CALINEŞCU , j desfâşoarâ activitatea —, pre­ să intîlnire cu ţărani coope­ încetul şi privirea este atra­ întregii ţări, este subliniată sebi cu porumb şi plante fu­ ca urmare a înfăptuirii sar­
şi de către şeful altei ferme
şeful secţiei organizatorice a Comitetului judeţean Hunedoora cum şi alte cadre, oameni ratori, lucrători din între­ să de peisajul rural dobro­ a întreprinderii — ferma nr. rajere. Secretarul general al cinii trasate de conducerea
al P.C.R. competenţi, cu experienţă. prinderile agricole de stat şi 13. Inginerul Anghel Ungu- partidului recomandă specia­ partidului, 19 asociaţii inter-
Practic, aceste comisii repre­ specialişti de pe ogoare. De gean. Canalele de irigaţie ce liştilor întreprinderii să acor­
zintă — după adunările gene­ această dată, vizita de lucru se succed şi se bifurcă în reanu arată că ferma pe care de deosebită atenţie extinde­ cooperatiste.
Complexitatea sarcinilor ac­ Organele şi organizaţiile de rale şî plenare — cadrul or­ a avut loc în unităţi produc­ unduiri elegante, livezi şi o conduce înregistrează re­ rii culturilor duble, asigurîn- Gazdele invită pe tovarăşul
zultate deosebite în culturile
tuale şi de perspectivă, nece­ partid au obţinut, îndeosebi ganizatoric cel mai larg care tive şi de cercetare din ju­ podgorii tinere se intercalea­ irigate. întreaga unitate — du-se, astfel, valorificarea Nicolae Ceauşescu, pe cei­
sitatea de a adopta în per­ după Congresul al IX-len, dă posibilitatea, in permanen­ deţul Constanţa. ză întinselor lanuri de grîu, subliniază directorul între­ complexă a pâmîntului, obţi­ lalţi oaspeţi să viziteze mai
manenţă forme, metode, so­ realizări pe linia perfecţionă­ ţă, ca fiecare membru al or­ Acum, în plină vară, cind porumb, floarea-soarelui. Se prinderii — a recultivat anul nerea unui surplus de produ­ întîi ferma de reproducţie şi
luţii originale ştiinţific fun­ rii stilului şi metodelor de ganului de partid să participe în campanie se desfăşoară văd construcţii zootehnice acesta în acest sistem jumă­ se agroalimentare. creştere. Sînt relevate meto­
damentate pentru transpune­ muncă, a activităţii colective efectiv la activitatea de con­ concomitent lucrările de re­ moderne, sate, relevîndu-şi, tate din suprafeţele irigate pe In încheierea vizitei pe o­ dele moderne de creştere şi
rea în viată a liniei politice în elaborarea hotârîrilor şi ducere colectivă, să aducă coltare, arăturile şi semăna­ prin culorile diafane ale ca­ goarele întreprinderii agrico­ îngrâşare a porcilor, se arată
generale a partidului, impun organizarea aplicării lor, în contribuţia sa originală de tul celei de-a doua culturi, selor, tinereţea nedezminţită care le gospodăreşte. le de stat din Dorobanţu, to­ avantajele creşterii în sistem
preocupări stăruitoare pentru întărirea legăturilor vii, di­ inteligenţă şi experienţă. Toc­ activitatea pe ogoare îmbra­ In acest străvechi pâinînt al Şi culturile neirigate sînt varăşul Nicolae Ceauşescu, industrial a animalelor faţă
perfecţionarea conducerii ac­ recte cu masele. S-a încetă­ mai de aceea se acordă o a- că aşadar dublul aspect al ţârii, totul este tinâr. S-a bune anul acesta. La porumb, ceilalţi conducători de partid de sistemul tradiţional, gos­
tivităţii de partid la toate ţenit, de exemplu, practica de tenţîe permanentă îndrumării născut o industrie puternică. de exemplu, se estimează o şi de stat sînt înconjuraţi de
nivelurile Evident, o astfel a asigura în pregătirea dez­ organelor de partid în activi­ sfîrşitului de etapă şi al în­ Pâmintul. gospodărit pe baze producţie corespunzătoare an­ podăresc. Crescătoria aduce
de cerinţă presupune strin­ baterii celor mai importante tatea lor cu comisiile pe pro­ ceputului unei etape noi. Es­ socialiste, produce dincolo gajamentului luat, de circa un mare număr de oameni ai mari venituri băneşti, îşi în­
muncii. Secretarul general al
gent aplicarea principiului probleme, a hotârîrilor şi mă­ bleme, folosirea cît mai efi­ te un proces viu, dinamic, decît putea accepta cea mai 4 500 kg la hectar. Se vizi­ partidului se întreţine cu teh­ deplineşte exemplar sarcinile
muncii şi conducerii colecti­ surilor, participarea unor co­ cientă a acestui mijloc de a­ care antrenează într-un efort îndrăzneaţă închipuire. Fapt tează suprafeţe cultivate cu decurgînd din contractele de
ve nu în mod simplist, adică lective de comunişti, a cadre­ firmare concretă a muncii unic munca harnică a zecilor, subliniat cu putere de secre­ soia, unde se constată, de a­ nicieni, cu mecanizatori, cu livrare a cărnii la fondul
doar sub aspectul unanimită­ lor cu experienţă. Se organi- şi conducerii colective. sutelor de mii de ţărani coo­ tarul general al partidului in semenea, o bună dezvoltare lucrătorii fermei. La întreba­ central. Lucrătorii complexu­
ţii în adoptarea unor hotârîri O recentă analiză efectuată peratori, adtivitatea organi­ numeroase împrejurări şi e plantelor. Soia, plantă ■ o- rea : Cum se desfăşoară acti­ lui se străduiesc să obţină!
sau decizii, ci în modul cel in acest domeniu — preceda­ zatorică a cadrelor de condu­ leaginoasâ, deosebit dc valo­ vitatea ?, răspunsul este unic, concomitent cu sporirea pro­
mai creativ, prin folosirea e- Preocupări intense tă de o acţiune largă de con­ cere din cooperative şi din ieri, cu deosebire, in faţa re­ roasă, are nevoie, pentru, a exprimînd acelaşi conţinut : ducţiei şi ieftinirea preţului
fectivâ a marelui tezaur care trol şi îndrumare — s-a sol­ ferme, gîndirea inginerilor, zultatelor remarcabile ale ce­ fructifica bine, de multă apă — Se desfăşoară bine. Ne de cost al cărnii.
îl constituie experienţa şi in­ pentru transpunerea ' dat cu concluzii de o deose­ munca mecanizatorilor. lor ce lucrează pâmîntul, şi soare. In dimineaţa de ieri, străduim să obţinem recolte Rasa de porci_ metişi pro­
teligenta colectivă. bită importanţă orientativă şi Ca de fiecare dată, prezen­ cresc animale, construiesc sis­ deşi ploile au dat pâmintului bogate şi reuşim. Sînt şi li­ venind din Marele Alb, cres­
De fapt, Statutul Partidului în viaţă a progra­ practică pentru îmbunătăţi­ ţa in mijlocul lucrătorilor pâ- teme de irigaţii. destulă umiditate, aspersoare- nele greutăţi, arată ei, dar le cut în complexul de la Cas­
Comunist Român, reflectînd rea muncii de viitor. mintului a secretarului gene­ Elicopterul aterizează in le împrăştiau cantităţi supli­ rezolvăm cu forţe proprii. telu, s-a acomodat cel mai bi­
cerinţele adoptării de criterii mului de educare Prin asemenea forme de ral al partidului, a celorlalţi plin cîmp, In ferma nr. 12 a mentare de apă. Discuţia pe Luîndu-şi rămas bun de la
şi metodologii tot mai perfec­ organizare a muncii membri­ conducători de partid şi de întreprinderii agricole de stat tema acestei metode de uda­ oamenii muncii aflaţi Ia lu­ ne Sn condiţiile din această
ţionate în stilul de muncă al comunistă a maselor lor comitetelor de partid, or­ stat a constituit un puternic din comuna Dorobanţu. In re duce la concluzia necesi­ cru, secretarul general al parte a ţârii, obţinînd cele
organelor şi organizaţiilor de ganele şi organizaţiile de par­ factor mobilizator, un ' prilej intîmpinarea secretarului ge­ tăţii de a se realiza aspersoa- partidului îi felicită pentru mai bune rezultate în creşte­
partid precizează că : „orga­ tid sînt ajutate mai efectiv Sn de amplă analiză a modului neral al partidului, a celor­ re cu jet care să bată pînâ rezultatele bune obţinute, le rea producţiei de carne. In
nele de partid îşi desfăşoară iniţierea unor acţiuni politico- cum se traduc în viaţă obiec­ lalţi oaspeţi a venit un mare la 100 de metri, ceea ce ar urează noi succese in produc­ timpul discuţiei oare are loc.
activitatea pe baza ■ principiu­ zeazâ, periodic, consfătuiri de educative care vin în spriji­ tivele trasate de partid agri­ număr de oameni ai muncii, duce la mai buna valorifica­ ţie, în activitatea lor, în via­ zootehniştii critică, pe drept
lui muncii colective, princi­ lucru cu activul de bază din nul îndeplinirii sarcinilor ce culturii, acest important sec­ aflaţi la secerişul pâioaselor re a apei. Oaspeţii sînt infor­ ţa personală. cuvlnt, calitatea necorespun­
piul suprem al conducerii de diferile domenii, schimburi le stau în faţă. Membrii co­ tor al economiei naţionale, a şi la alte lucrări de întreţi­ zătoare a becurilor pentru in­
partid ; membrii organelor de păreri direct la locurile misiilor participă la efectua­ problemelor complexe pe ca­ nere a culturilor. Este pen­ stalaţiile de încălzire cu raze
de partid au dreptul nelimitat de muncă. De asemenea, în rea unor analize, pregătirea re le ridică etapa actuală. In tru ei un prilej de o deose­ Roade bogate la Castelu infraroşii.
de a-şi spune părerea, în ca­ plenare sau adunări generale materialelor ce se dezbat în bită bucurie. Au adus flori
dru organizat, asupra tuturor membrii de partid — indife­ şedinţe de birou şi plenare, judeţul Constanţa, vizita de pe care le dăruiesc din ini­ (La sfinţitul vizitei, secre­
problemelor puse în discuţie ; rent de funcţie — sînt solici­ îşi aduc contribuţia la contro­ lucru a tovarăşului Nicolae mă. Sc scandează „Ceauşescu- Următoarea etapă a vizitei sare, urmînd ca din toamna tarul general adresează spe­
hotărtrîle şi măsurile adopta­ taţi să informeze despre acti­ lul şi înfăptuirea hotăririlor Ceauşescu, a celorlalţi condu­ P.C.R.", „Ceauşescu şi po­ de lucru este marele complex acestui an să se integreze cialiştilor cuvinte de caldă a­
te de organele de partid tre­ vitatea depusă şi se aduce cu partidului privind probleme­ cători de partid şi de stat a porul". Cei prezenţi îşi expri­ intercooperatist de creştere şi producţiei. Primele ferme au preciere, subliniind totodată
buie să fie rezultatul exami­ mai multă regularitate la cu­ le economice, politice, social- dobindit valenţe noi. La mă şi cu acest prilej dragos­ ingrâşare a porcilor de la fost populate cu mai puţin de că există încă multe rezerve,
nării părerii şi propunerilor noştinţă modul cum au fost culturale, prezintă organelor Mangalia Nord, în iulie 1969, tea neţărmurită faţă de con­ Castelu. un an în urmă, iar anul a­ a căror valorificare va con­
făcute, expresia gîndirii în­ rezolvate propunerile şi su­ de partid concluzii şi propu­ secretarul general al partidu­ ducerea partidului şi statu­ Gazdele raportează cu mln- cesta complexul este în mă­ duce la rezultate şi mai bu­
tregului colectiv". Mai mult gestiile exprimate în adună­ neri pentru continua îmbună­ lui, în intllnirea pe care a lui nostru, stima deosebită ce drie tovarăşului Ceauşescu sură să livreze 3 000 de ca­ ne. Specialiştii se angajează
decit atît, în etapa actuală, rile de partid sau ale organi­ tăţire a muncii în domeniile avut-o cu preşedinţii unor o poartă secretarului general roadele muncii lor, faptul că pete faţă de 2 300 planifica­ să acorde întreaga atenţie a-
aşa după cuţn releva tovară­ zaţiilor de masă. Există o în care se ocupă. A devenit o cooperative agricole, a trasat al partidului, ale, cărui în­ indicaţia dată la întîlnirea te, fiecare în greutate de 100
şul Nicolae Ceauşescu la a­ grijă permanentă, plină de practică, la majoritatea comi­ sarcini deosebit de importan­ drumări sînt totdeauna pro­ din iulie 1969 a fost tradusă de kg. Este un exemplu maî
dunarea solemnă consacra­ atenţie, pentru studierea şi so­ tetelor de partid, să antrene­ te în ceea ce priveşte activi­ gram creator de muncă, di­ în viaţă. 11 cooperative a­ mult decît elocvent asupra
tă semicentenarului P C.R. ze comisiile pe probleme la tatea cooperativelor şi aso­ rective clare în activitatea gricole de producţie din îm­ marilor posibilităţi pe care le (Continuare m pag. a 4 o)
.... partidul conduce societa­ luţionarea scrisorilor şi sesi­ aprofundarea studierii unor ciaţiilor întercooperatiste pen­ practică, curentă şi de per­ prejurimi şi-au reunit forţe­ oferă unirea eforturilor mai
tea în condiţiile unui larg şi zărilor adresate organelor de aspecte esenţiale ale activi­ tru mai buna valorificare a spectivă. le creînd o unitate zootehni­
partid sau instituţiilor de stat
permanent dialog cu masele etc. tăţii economice şi vieţii de fondului funciar, dezvoltarea întreprinderea agricolă de că modernă, aducătoare de
de oameni ai muncii, în partid, să organizeze cu spri­ stat din Dorobanţu este cu­ mari venituri. Din surse pro­
cursul căruia se produce un In acest context, al perfec­ jinul lor largi acţiuni de în­ legumicultura, creşterea în noscută nu numai în Dobro- prii şi cu ajutorul creditelor MESAJUL
mari complexe de tip indus­
flux continuu de idei şi ex­ ţionării stilului şi metodelor drumare şi control. Comite­ gea, ci în întreaga ţară prin oferite în condiţii avantajoa­
perienţe, atît de la partid la de muncă, un loc deosebit de tul orăşenesc de partid Orâş- trial a animalelor, valorifi­ producţii record obţinute în se de stat, cooperativele au
mase cît şi de la mase spre important ÎI ocupă activita­ tie, de exemplu, analizînd carea in condiţii optime a ultimii ani la toate cultu­ realizat un important volum
partid". tea comisiilor pe probleme modul cum sînt folosite ca­ amplului sistem de irigaţii-. rile. Anul trecut, de exemplu, de construcţii, au achiziţio­ preşedintelui Consiliului de Stat
Această metO’dă comunistă constituite potrivit hotâririi pacităţile de producţie şi for­ Din Dobrogea, respeotiv dîn de pe 130 ha cultivate cu nat material genetic valoros,
de muncă, promovată şi în plenarei C.C. al P.C.R. din de­ ţa de muncă, a dezbătut în judeţul Constanţa, a fost lan­ porumb irigat s-a obţinut o iar la mai puţin de un an de ai Republicii Socialiste România,
viaţa socială, asigură punerea cembrie 1969, modul cum sînt prealabil măsurile preconiza­ sată. în primăvara anului a­ producţie medie de 10 000 kg -la iniţierea acţiunii, comple­
în valoare a experienţei co­ ele folosite. Se cunoaşte că in te cu comisiile pe probleme cesta, patriotica, mobilizatoa­ boabe la hectar. Anul acesta xul de creştere şi îngrâşare a
lective a celor ce muncesc, a aceste comisii pe probleme şi cu activul de partid de la rea chemare la întrecere pen­ recoltele sînt şi mai bune. porcilor de la Castelu se în­ NICOLAE CEAUŞESCU, adresat
iniţiativei şl competenţei con­ sînt cuprinşi toţi membrii or­ F.C.O., „Vidra". II.L, îmbu- tru obţinerea in condiţii de Realităţile vorbesc de la si­ făţişează cu rezultate remar­
structorilor socialismului, a ganelor de partid Judeţene, irigare a 12 000 kg porumb ne. Directorul întreprinderii, cabile. Ferma va avea în fi­ participanţilor la cea de-a V-a
devotamentului lor nemărgi­ municipale, orăşeneşti, comu­ boabe Ia hectar şi a 4 500 în Nicolae Rahâu, invită pe to­ nal o capacitate de 30 000 de
nit faţă de noua orînduire so­ nale, din marile unităţi eco­ condiţii obişnuite, a unei pro­ varăşul Nicolae Ceauşescu capete, 7 hale de producţie
cială ,pe care o doresc tot mai nomice — potrivit pregătirii (Continuare in pag. o 2*o) ducţii medii de grîu de 3 500 intr-un lan irigat. Porumbul sînt date în exploatare, iar Conferinţă mondială privind
înfloritoare. lor, domeniilor în care îşi kg la hectar şi a unei recol­ a crescut ca pădurea, des, alte 7 sînt în stadiu de fini­
Pacea Mondială prin Drept
Extinderea irigaţiilor eficientă de sporire i agricole un cald salut participanţilor recurgeriî la forţă san Ja ţ-
Imî este plăcut să adresez
meninţarea cu forţa, avanta­
Conferinţă
la cea de-a V-a
jului reciproc.
mondială privind Pacea Mon­
Observarea riguroasă a a­
dială prin Drept, care reu­ cestor principii. în litera ţi
neşte jurişti de frunte din lu­
In creşterea producţiei a­ la porumbul irigat un plus gricolâ din Orăştie s-a ame­ lipsa posibilităţilor financia­ mintile, care însă au stat şi in mobilizarea forţelor la e­ spiritul lor, asigură cadr il
gricole şi asigurarea stabili­ de 1 428 kg la ha, la cartofi najat suprafaţa de 30 de ha. re, fie a braţelor de muncă). stau nefolosite. xecutarea lucrărilor de ame­ mea întreagă chemaţi să adu­ internaţional favorabil dez­
tăţii acesteia, pe lingă meca­ — ,6 600 kg, la legume — Datorită preocupării membri­ Deşi documentaţiile tehnice Realizarea în condiţii de najare pe toate suprafeţele că o contribuţie activă la pro­ voltării capacităţii creatoare,
nizare şi chimizare, un rol 7 700 kg şi Ja lucernâ aproa­ lor cooperatori şi a conduce­ de execuţie au fost elaborate maximă eficienţă a sarcinilor planificate. Aplicarea indica­ movarea legalităţii internaţio­ înfloririi economice şi spir
hotârîtor îl are şi completa­ pe 10 000 kg fin la ha. Tre­ rii unităţii, care au acordat în anii trecuţi, iar extinde­ ce revin cooperativelor agri­ ţiei date ca, periodic, comi­ nale. la statornicirea păcii şi tuale a fiecărei naţiuni, con­
rea necesarului de apă al buie însă menţionat faptul că importanţa cuvenită finaliză­ rea amenajărilor s-a fixat pe cole din programul judeţean tetele executive ale consilii­ întărirea securităţii în lume. stituie în acelaşi timp cond -
plantelor prin irigaţii, ce aceste sporuri de producţie rii sarcinilor ce le-au reve­ zone unde investiţiile sînt referitor la amenajările loca­ lor populare să analizeze sta­ In zilele noastre, lupta îm­ ţia esenţială a statornicirii
constituie una din căile de (puteau fi mult mai mari da­ nit, s-a reuşit ca la data sta­ minime şt volumul de tera- le pentru irigaţii impune să diul lucrărilor de amenajare potriva .pericolului unui nou unor relaţii de încredere ţi
modernizare a agricuLturii. că în toate unităţile s-ar fi bilită să fie terminate lucră­ samente foarte redus, în coo­ se schimbe radical atitudinea pentru irigaţii şi să intervină război, pentru pace şi secu­ cooperare intre state, a î: -
Deşi judeţul nostru se carac­ respectat normele tehnice cu rile de amenajare, creîndu-se perativele agricole amintite conducerilor acestora faţă de prompt, cu măsuri concrete, ritate a devenit cauza scum­ târirii legalităţii şi păcii in­
terizează printr-un regim plu­ (privire la irigare şi agroteh­ astfel posibilitatea irigării ca exemple negative s-a ig­ materializarea obiectivelor pentru înlăturarea oricăror pă a tuturor popoarelor de ternaţionale.
pc glob ; în întreaga lume
viometric bogat (s-au înregis­ nica culturilor irigate. culturilor de legume ori de norat însemnătatea economi­ stabilite, faţă de întreţinerea deficienţe constatate, în sco­ se afirmă tot maî puternic Considerăm că în condiţiile
trat in jur de 600 mm preci­ Din studiile efectuate de cîte ori a fost nevoie. că a extinderii irigaţiilor. Ba şi exploatarea sistemelor de pul valorificării depline a în­ noi şi noi forţe sociale, cercuri actuale, juriştilor, a cârnr
pitaţii anuale pe o perioadă către organele tehnice de spe­ Nu aceeaşi răspundere au mai mult, pentru aceste su­ irigaţii existente. tregului potenţial de sporire largi ale opiniei publice mon­ misiune este de a sluji idei e
de 35 ani), care satisface in cialitate rezultă că potenţia­ manifestat-o însă conducerile prafeţe propuse la amenaja­ De mare importanţă în a­ a .producţiei agricole existent, diale care, indiferent de con­ nobile ale justiţiei şi progrv
general necesarul de apă la lul irigabil al judeţului Hu­ cooperativelor agricole din re s-a avut în vedere că nu cest sens este ca şi comite­ prezintă o deosebită însem­ vingerile lor politice, filozo­ sului social, tuturor oameri-
majoritatea plantelor de cul­ nedoara eate de 7 000 ha te­ Geoagiu, iPrîcaz şi Lâpuşnie mai sint necesare noi fonduri tele executive ale consiliilor nătate. In ceea ce priveşte a­ fice sau religioase, se ridică lor cărora le este scumpA
tură, frecvenţa anilor în ca­ ren agricol. Pînâ la sfirşitul unde, din planul anului 1971, de investiţii în vederea pro­ populare comunale şi orăşe­ jutorul şi îndrumarea de spe­ cu hotârire la luptă împo­ cauza civilizaţiei şi păcii, r
re suma precipitaţiilor este anului 1970 s-au amenajat s-a realizat foarte puţin sau curării de utilaje şi agregate neşti, în frunte cu deputaţii, cialitate. în lumina sarcini­ triva imperialismului, pentru revine înalta îndatorire de
sub această medie şi mai a­ ■pentru irigaţii 1 762 hectare, nu s*a amenajat nici un hec­ de aspersiune, deoarece sînt să manifeste mai multă preo­ lor trasate de sesiunea Con­ apărarea înaltei cauze a pă­ a milita ca dreptul interna
les repartizarea neuniformâ din care 441 ha în I.A.S. şi tar, invodndu-se din partea posibilităţi de folosire a celor cupare şi să sprijine îndea­ siliului popular judeţean, s-au cii. ţional să devină un instru­
în decursul perioadei de ve­ 1 321 ha în CA P. In progra­ acestora diferite motive (fie existente în cooperativele a- proape cooperativele agricole luat măsuri ca în fiecare coo­ Stabilirea unei păci traini­ ment eficace în lupta penti
getaţie fac ca efectul secetei mul judeţean de îmbunătăţiri perativă agricolă sau pe gru­ ce în lume înseamnă crearea zădărnicirea politicii imperii
să fie dăunător producţiei a­ funciare şi gospodărire a a­ pe de unităţi să fie reparti­ acelor condiţii cate să permi­ liste de amestec, dictat şi a-
gricole. pelor, care a fost larg dez­ zaţi tehnicieni şi ingineri de tă traducerea în viaţă a drep­ gresiunc, excluderea forţei
Analizind rezultatele pro­ bătut Sn unităţile agricole şi la organele agricole judeţene tului inalienabil şi egal al din relaţiile internaţional*'
ducţiei pe ultimii 5 anî (cu aprobat de sesiunea Consiliu­ care să asigure îndrumarea fiecărui popor la existenţa li­ lichidarea dominaţiei coloni t
excepţia anului 1970 cind re­ lui popular judeţean, s-a pre­ execuţiei şi asistenţa tehnică beră, la o viaţă demnă, la le şi discriminării rasiale,
coltele au fost afectate serios văzut ca in perioada anilor necesară, în aşa fel ca lu­ suveranitate şi independenţă, pentru asigurarea dreptul ni
de inundaţii), se evidenţiază 1971-1975 să se amenajeze Sn crările de extindere a iriga­ la afirmarea fiinţei sale na­ popoarelor de a hotărî singu
în mod concludent eficienţa cooperativele agricole şi în­ ţiilor să se termine cît mai ţionale. re asupra destinelor lor.
irigaţiilor şi necesitatea ex­ treprinderile agricole de stat curînd. Republica Socialistă Româ­ Activitatea dv. este menită
tinderii acestora. De exem­ o suprafaţă de 3 545 ha, din Prin înfăptuirea sarcinilor nia militează activ pe arena să promoveze dezvoltarea
plu,. în anul 1966, în condiţii care 3 000 hectare aparţin u- propuse în domeniul irigaţii­ Internaţională pentru promo­ largă a cooperării între na­
de irigare, pe întreaga supra­ nitâţilor agricole cooperatiste. lor pe anul în curs se vor varea coexistenţei paşnice, ţiuni, rezolvarea problemelor
faţă cultivată cu porumb s-a Pentru anul 1971 g-a stabilit crea posibilităţi pentru ridi­ pentru aşezarea relaţiilor din­ internaţionale prin mijloat e
înregistrat un spor de pro­ să se amenajeze în vederea carea substanţială a produc­ tre state pe temelia principii­ paşnice, să servească inter -
ducţie de 1 A07 kg la ha fa­ irigării 112 ha, sarcina de ţiei la hectar şi a eficienţei lor fundamentale ale dreptu­ selor popoarelor şi păcii.
ţă de recolso obţinută pe te­ realizare a suprafeţei respec­ întregii activităţi economice lui internaţional, care procla­ Convins fiind că reuniunea
renurile neirigate. La legu­ tive revenind cooperativelor desfăşurate în agricultură. mă respectarea de către toa­ dv. îşi va aduce contribuţ: a
me sporul a fost de 2 968 kg agricole din Geoagiu, Orăştie, te statele şi faţă de toate la eforturile consacrate în­
la hectar, iar la lucernâ de Prieaz şi Lâpuşnie. îng. DUMITRU VINŢI statele a suveranităţii şi inde­ făptuirii idealurilor de libe:
5 000 kg la ha. De asemenea, Din analiza rezultatelor ob­ de la Direcţia generala pendenţei naţionale, egalită­ tate. pace şi înţelegere intei
Sn a nu] 1967 ca operaţi vele a­ ţinute pînă în prezent reiese pentru agricultura, industrie ţii în drepturi, neamestecu­ naţională, urez succes deplin
gricole din judeţ au obţinut că mumal 'la cooperativa a- alimentară, silvicultură şi ape lui in treburile interne, ne- lucrărilor sale.