Page 66 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 66
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 142 9 MIERCURI 21 IULIE 1971
1
în creşterea şi perfecţionarea producţiei de metal
PREOCUPĂRI IN TEN SE P TRANSPUNEREA
Abnegaţia comuniştilor -
m VIAŢĂ A PROGRAMULUI DE EDUCARE
torul succeselor de prestigiu
COMUNISTĂ A M ASELOR • Colectivul oţelăriei Martin nr. 2 a C.S.H. a realizat supli
mentar, in contul angajamentului, 15 000 tone oţel
• Cuptorul nr. 1 a atins parametrii maximi intr-un timp re
O adevărată şi eficientă Gîndurl, propuneri, preocupări pentru noul an şcolar cord • Noi „tentative** pentru perfecţionarea tehnologiei de uti
Conlucrarea mai strinsă a tuturor factorilor lizare a oxigenului
educaţie nu se poate face La intrarea pe platforma a depăşit mult performanţe mărit capacitatea la 400 to
le mai superioare valori deşi
ne pe şarjă
oţelăriei Martin nr 2 de la
educaţionali şi iniăturarea improvizaţiilor — Combinatul siderurgic Hune le mondiale Dar în această Dovedind multă pricepere,
doara există un panou care importantă acţiune loan Cis- constructorii au terminat lu
decit prin munca directă, cerinţe ale formar» unei conştiinţe înaintate cestei secţii s-au angajat ca maş nu este singur. Acum crările respective cu 4 zile
anunţă oaspeţii câ oţelarii a
zeci de oţelari, tehnicieni şi
mai devreme, ceea ce echi
pină la 23 August sâ realize ingineri, tot colectivul oţelâ- valează cu un cîştig de cîte-
Ca în toate sectoarele de Ceea ce am făcut este însă care a rămas corigent la a ze 12 000 tone oţel peste plan. riei, sînt preocupaţi de per va mii de tone de oţel. Co
de la om la om activitate şi în rînduJ sluji prea puţin. ceste materii înseamnă câ nu Fără Îndoială câ n-a sosit fecţionarea lăncilor şi a teh lectivul oţelăriei a apreciat
cunoaşte, nu şi-a format con
Pe viitor e absolut necesar
sorocul stabilit dar e Intere
constructorilor
torilor şcolii măsurile elabo
nologiei de folosire a oxige
izbînda
şi
rate de tovarăşul Nicolae ca, împreună cu toate cadrele cepţii materialist-dialectice, sant de ştiut cum au acţio nului. Intre timp s-au încer vrea sâ demonstreze practic
Ceauşescu pentru îmbunătăţi didactice, să muncim în aşa nu cunoaşte politica partidu nat oamenii pentru respecta cat mai multe soluţii. Prima câ poate fi completată cu
rea activităţii politico-ideolo fel ca elevii 6â fie atraşi In lui şi statului nostru. Şi a rea cuvintului dat. Un tova parte din acest an a însemnat alte succese. Cu atenţie >i
Stnt binecunoscute stră ei burgheze. Tocmai acestor gice, de educare marxist-leni- tr-o mai mare măsură în ca ceasta este o lacună în pri răş de la serviciul planifica o nouă etapă pe drumul cău grijă, într-o perioadă foarte
daniile partidului nostru pen cerinţe le răspund măsurile nistâ a membrilor* de partid, drul şcolii în timpul lor li mul rînd a profesorului. Va re al Combinatului' siderurgic tărilor tehnice Şî în această scurtă, cuptorul nr. I, reîn-
tru educarea marxîst-leninis- preconizate de secretarul ge a tuturor oamenilor muncii, ber. Pentru aceasta, cadrele trebui sâ îmbunătăţim cola din Hunedoara a zimbît cu importantă acţiune comuniş tinerit şi cu forţe sporite, a
tâ, de dezvoltare a conştiin neral al partidului, care sînt expunerea secretarului gene noastre didactice trebuie să borarea cu clubul, organiza înţeles observînd câ vrem sâ tii au fost factorul dinami ajuns la parametrii noi sta
ţei socialiste a membrilor de pătrunse de principialitatea ral la consfătuirea de lucru înţeleagă necesitatea de a-i ţia U.T.C. confruntăm realizările cu zator. Unîî s-au ocupat de
ipartid, a tuturor oamenilor şi exigenţa comunistă, cu un a activului de partid din do ţine pe copii, în special pe Cu o propunere Interesan angajamentul. De fapt avea verificarea practică a tehno biliţi unul
— Se pare câ este
muncii. Cerinţele etapei actu caracter atotcuprinzător, vi- meniul ideologiei şi al activi cei ai căror părinţi sînt am tă, reieşită din necesităţile dreptate. Harnicul colectiv logiei de insuflare a oxige dintre cele mai importanic
ale, marile obiective care zlnd o sferă largă de aplica tăţii politice şi eultural-edu- bii angajaţi în producţie, şcolii, în ceea ce priveşte de la oţelârie şi-a depăşit nului cu 4 lănci, alţii caută succese înregistrate vreodată
stau în faţa partidului şi po- bilitate. cative au fost primite cu un viu mai mult în şcoală, organî- predarea disciplinelor socia mult propriile calcule şi ho- sâ creeze tipuri de lănci su după o reparaţie capitală —
jporului In făurirea societă Ceea ce facem astăzi pen interes, fiind considerate un zîndu-le un program de lucru le, a venit tovarăşul Paul Tîr- târîri şi a reuşit sâ elabo perioare din punct de vede spunea prim-topitorul Nico
ţii socialiste multilateral dez tru educarea marxist-leninis- document al spiritualităţii ro util şi atractiv, de meditaţii nâ, directorul Şcolii generale reze peste plan aproape re tehnic şi economic. Aici, lae Moldovan, privind cu în
voltate implică luarea unor tâ a membrilor de partid, a mâneşti prin care se stabileş şi consultaţii la lecţiile pen de 10 ani Câlan : 15 000 tone de metal. Succe la cea mai mare oţelârie a ţeles la maistrul Aurel Stan-
măsuri In vederea ridicării tuturor oamenilor muncii tre te locul şi rolul conştiinţei in tru a doua zi, preluînd astfel — Considerăm câ e mult sele sînt cît se poate de sem ţârii, s-a demonstrat practic ciu.
nivelului combativităţii re buie să aibă ia bază munca magistralele dezvoltării orîn- anumite funcţii ale familiei. mai util sâ ia fiinţă o cate nificative avînd în vedere câ câ oxigenul înseamnă un De fapt acesta-i adevărul.
voluţionare şi' a spiritului mi politică de masă, necesitatea duirii noastre socialiste. E necesar în acelaşi timp să dră cu acest profil la nivelul în acest prim an din noul considerabil spor dc metal, Intr-un timp record cuptorul
oraşului (în
prezent
aceste
litant, partinic, al întregii intensificării muncii de la — Propunerile prezentate purtăm un dialog permanent discipline se predau de su cincinal cotele planului sînt iar oamenii sînt hotârîţi sâ 1 a ajuns sâ dea şarje de 400
activităţi politico-ideologice şi om la om. In unitatea noas de secretarul general al par şi apropiat cu părinţii elevi plinitori). Educaţia cetăţe mult superioare faţă de anii producă metal cît mai mult. de tone. Şi aceasta este o
de educaţie comunistă a ma tră se cam uitase adevăratul tidului, tovarăşul Nicolae lor pe care tl putem realiza nească, socialismul ştiinţific, precedenţi. Tovarăşul Victor cît mai bun. izbindâ a oţelarilor. Atunci
în cadrul lectoratelor dedica
selor. In această direcţie, un element — pe care tovarăşul Ceauşescu, şi adoptate de Co te lor, vizitelor la domiciliu istoria nu pot fi predate în Petroescu, secretarul comite Lîngâ cuptorul nr. 1 l-am cînd se pregătea prima şarjă
rol însemnat revine organe Nicolae Ceauşescu îl reamin mitetul Executiv al C.C. al — La noi — ne relata to noile condiţii de profesori cu tului de partid, ne-a mărturi găsit pe maistrul Aurel Stan- după modernizare am găsit
lor şi organizaţiilor de par teşte în mod deosebit — că P.C.R. constituie un program varăşul loan Lupulcscu — di alte specialităţi. Pentru ca o sit cu satisfacţie : ciu. De cîtvn timp stă mai acolo pe inginerul Cornel
profund ştiinţific de educare
tid, organizaţiilor de masă şl o adevărată, o eficientă edu marxîst-lenlnistâ a tineretului rectorul Liceului din Câlan, lecţie să-şi atingă scopul nu — In perioada care a tre mult în preajma acestui cup Dehelean, pe maistrul princi
obşteşti. Concepţia clară, a- caţie nu se poate face decit nu au avut loc abateri mai e necesar numai sâ comunici cut din acest an comuniştii tor unde verifică, dă indica pal Ştefan Tripşa, pe Victor
şezatâ la baza acestei acti în condiţiile colaborării di nostru, tineret care trebuie deosebite ale elevilor de la cunoştinţe elevilor, cl sâ si de la oţelâria noastră au dat ţii şi acţionează. Oamenii îl Petroescu, secretarul comite
vităţi de Congresul al X-lea, recte, umane. Vom avea în să fie nu numai excelent in disciplina şcolară. Găsesc în provoci o vibrare reciprocă dovadă de o înaltă responsa ascultă întocmai. Comunistul tului de partid, şi alţi oameni
struit, ci şi conştient că are
reflectă deopotrivă rolul pro vedere in viitor ca această să şi eu că rolul orelor de a sentimentelor, a sufletelor. bilitate faţă de misiunea pe Aurel Stanciu este unu) din al oţelăriei. Cei mai renu
pagării Ideologiei şi politicii latură a muncii ideologice să o datorie faţă de clasa mun dirîgenţie e necesar să fie Pentru predarea Istoriei con care o avem de a produce in tre veteranii oţe’nriilor care miţi comunişti ai oţelăriei ve
partidului, ridicarea nivelului fie mai viu transpusă în citoare, faţă de întregul nos mult sporit. In acest sens. sar sider, de asemenea, câ sînt condiţii de calitate şi eficien şi-au cîşligat stimă şi renu gheau ca operaţia revitalizârii
tru popor, care a făcut imen
de cunoaştere şi educare eti practică. Avem oameni cu se sacrificii pentru a făuri a- cinile care revin cadrelor di necesare mai multe vizite cu ţă peste 2 milioane şi jumă me prin muncă şi putere de cuptorului sâ reuşească. Şi a
că In formarea trăsăturilor diferite concepţii — unii ca ceastâ orînduire ce îi asigură dactice (dirigînţilor) din pro reducere de 50 la sută pentru tate de tone de oţel. Acesta creaţie. Cu aproape un de reuşit cu deplin succes. Lîn
morale înaintate, proprii o re înţeleg adevăratul sens al un viitor deschis spre orice punerile tovarăşului Nicolae toti elevii la monumentele is este „secretul" succeselor ob ceniu în urmă, Eroul Muncii gâ acelaşi cuptor au vegheat
mului nou. menirii lor, iar alţii care se năzuinţă, oricît de îndrăz Ceauşescu sînt precise. Este torice. ţinute Socialiste Ştefan Tripşa a ulterior renumitul oţelar Teo
Propunerile de măsuri pre mai lasă influenţaţi de unele neaţă — ne spunea profeso absolut necesar să se înlătu — Pentru a asigura o e In mod intenţionat secreta găsit soluţia reparării rapide dor Caramalis, tînârul priin-
zentate de tovarăşul Nicolae mentalităţi deosebit de dău rul Ion Draşoveanu, secreta re formalismul în tratarea ducaţie comunistă elevilor tre rul comitetului de partid n-a şi la cald a velrelor. Aurel topltor Nicolae Moldovan şi
buie sâ existe o colaborare
Ceauşescu şi adoptate în una nătoare Însuşi procesului pro rul organizaţiei de partid de temelor propuse în dezbate mai strînsâ între şcoală şi recurs la exemplificări indi Stanciu a fost principalul său alţii. Dar acesta este numai
nimitate de recenta şedinţă ductiv. Cu aceştia din urmă la Şcoala generală nr. 7 din re, dădăceala — de ce nu în aşezâmlntele culturale — re viduale. De fapt e o proble colaborator, iar ulterior, îm un crimpei din opera de
veţi. de ce ai note slabe —,
a Comitetului Executiv sint trebuie să muncim mai rm'lt. Hunedoara. In şcoala noastră fără a se trage concluzii con marca tovarăşul Constantin mă complicată şi cu multe preună, au definitivat planu plămădire a metalului hune-
expresia preocupărilor parti să le arătăm adevărata faţă s-au obţinut rezultate fru crete, care să vizeze aspec Popescu, directorul Şcolii ge riscuri. Se ştie destul de bi rile îndrăzneţe, au completat dorean. Deosebit de impor
dului nostru pentru îmbună a lucrurilor, pentru că nu moase pe linia apropierii ele tul educativ. In special, pro nerale nr. 8 din Hunedoara. ne câ maistrul loan Cîsmaş puterea marilor cuptoare cu tant este câ tn această o-
tăţirea activităţii polîtico-ide- mai aşa vom reuşi să creăm vilor de munca productivă, a fesorii mai tineri cad în a- Sînt la noî cîţiva elevi care a Inventat renumita lance tehnica modernă. De data a- perâ comuniştii sînt catali
ologlce. Fiecare punct al a un colectiv cu adevărat în educării lor prin muncă şi ceastâ greşeală. se asociază cu operatorii de Hunedoara, „unealtă” atît de ecasta Aure) Stanciu trebuie zatorul de bază, sînt puter
cestui important document chegat. De o importanţă deo pentru muncă, la care şi-au O atenţie deosebită va tre la clubul „Constructorul* valoroasă pentru utilizarea sâ ajute mai mult echipele nica forţă care dinamizează
degajă înalta concepţie a par sebită în acest sens vor fl adus contribuţia cadrele di bui să acordăm educaţiei prin pentru a face fapte condam oxigenului. De cîţiva ani in de Ia cuptorul nr 1. Acest mereu Iniţiativa, priceperea
tidului nostru despre profilul acţiunile de la om la om, ca dactice. organizaţia U.T.C. muncă şi pentru muncă. La nate de regulamentul şcolar. ventatorul comunist n-are li cuptor a ieşit de curind din şi puterea de creaţie a co
pe care trebuie să-l aibă o re nu trebuie făcute frag sub directa îndrumare a or sfîrşitul acestui an. noi am E necesară, în acelaşi timp, o nişte. Vrea sâ-şi perfecţione „focul" onor reparaţii capi lectivului
mul nou, constructor al so mentat ci unit, coordonat. ganizaţiei de partid. S-au ob executat 12 zile de practică ma! strînsâ colaborare cu fa ze creaţia, s-o ridice la ce tale şi modernizări care i-au T. ARDELEAN
cialismului. Acest om nu se îmi exprim încă o dată ţinut rezultate şi în activita în atelierul scolii cu elevii milia, cu părinţii, cu organi
formează însă- automat, prin convingerea că măsurile a tea de instruire-educare artis din clasa a X-a In primele zaţia U.T.C. şl celelalte orga
simplul efect al transformă doptate de conducerea parti tică unde au fost antrenaţi zile ale lui septembrie vom nizaţii de masă.
Colaborarea şcolii cu aceşti
rilor economice şl sociale ce dului reprezintă un vast pro atît elevii români cit şi cei continua cu clasele IX şi XI factori, sub îndrumarea di Industria locală să-şi sporească contribuţia
gram de activitate concretă, germani. Dar s-au manifestat In anul şcolar viitor, sar
au loc în societate, pentru a cini de o deosebită importan rectă a organizaţiilor de par
o călăuză de cea mai mare şi. abateri, e adevărat nu
ceasta fiind nevoie de o mun însemnătate practică pentru multe, de la disciplina şcola tă revin profesorilor care tid, pentru realizarea unei
că educativă susţinută, e lup ră, lipsuri pe linia educaţiei predau disciplinele social-po- mai eficiente educaţii politi
toate categoriile de cadre de ateist-ştiinţifice. Noi am cău litice. Aceştia este necesar să co-ideologice şi ateist-ştiinţi- la aprovizionarea populaţiei cu o gamă
tă perseverentă împotriva fice, a reieşit din discuţiile
conducere ce lucrează în di tat să le înlăturăm, prin mă militeze mai mult pentru for
ideilor şi atitudinilor înve suri cu caracter disciplinar, marea la elevi a concepţiei purtate cu toţi interlocutorii.
verse domenii de activitate.
chite, retrograde, a tuturor sau prezenlînd ia orele de di- clasei muncitoare despre lu E necesar deci ca acest dezi
celelalte
derat, alături
de
deprinderilor care reprezintă Ing. TEOFIl CREMENAŞIU rigenţie mai multe teme a me şi societate, sâ-i informe variată de bunuri de larg consum
decvate, discutînd cu elevii şi ze prompt asupra situaţiei consemnate, sâ-şi găsească a
mentalităţi aflate încă sub directorul Exploatării miniere părinţii lor In cadrul şedinţe interne şi internaţionale ac plicarea practică încă din
influenţa moralei şl ideologi Deva lor sau Intllnîrilor personale. tuale, cu poziţia activă a prima zi a noului an şcolar.
partidului şl statului nostru Numai aşa se va putea ajun Convorbire cu ing. PETRU PRODAN, directorul Direcţiei toare, şapte noî modele de
în principalele probleme ale ge ca şcoala s£, formeze ti judeţene de industrie locală mobilă şi altele. Sigur câ re
contemporaneităţii. Va trebui neri temeinic pregătiţi, înar alizarea acestor produse ridi
să combată în acelaşi timp maţi cu concepţia muncito Industria locală a judeţu triei locale a crescut anual că o serie de probleme de or
rească despre viaţă, cu dra
comportările străine concep
Valorificarea mai deplină a experienţei colective ţiei noastre comuniste Pro goste pentru munca produc lui nostru cunoaşte o dez cu 9-10 la sută, totuşi, nu suplimentare pe care nu toa
ganizare. presupune eforturi
mărul produselor de bază a
tivă.
voltare ascendentă, caracte
fesorul de ştiinţe sociale tre
buie să înţeleagă câ un elev B. MIRCESCU ristică tuturor ramurilor eco rămas aproape acelaşi Care te întreprinderile le fac. U
nele conduceri consideră e
nomiei naţionale. Astăzi în este cauza acestui fenomen şi xistenţa planurilor tehnice de
a comuniştilor, activizarea tuturor membrilor Vom ridica treprinderile de industrie lo ce măsuri vor fi luate pen asimilare ca formală şi do
tru ca industria locală a ju
cală produc o mare varieta
vedesc inerţie In promovarea
i 1 pe trepte superioare te de bunuri — mobilă, uşi - deţului nostru sâ-şi lărgească produselor noi şl diversifica
ferestre, confecţii şi construc
gama de produse ?
rea producţiei acestor bunuri.
— „Aşa cum aţi menţionat,
organelor alese munca de educaţie ţii metalice, prefabricate din ritmul anual de creştere a râştie, la toate celelalte între
Această optică greşită se în-
beton, cărămidă, var, agrega
tîlneşte, cu excepţia I.I.L. O-
producţiei industriale globa
te de carieră şî balastieră,
le a fost destul de ridicat.
diferite articole mărunte de
prinderi de Industrie locală
măsură
aceeaşi
Nu
In
tare. Numai în anul 1970, in
şi obşteşti. se desprinde din acest impor comunistă a tineretului uz casnic şi produse alimen s-a diversificat Insă şî pro din Judeţ. Noi Insă vom ac
ţiona pentru schimbarea
a-
Comisiile pe probleme re tant document, „Organele şi dustria locală a realizat o ducţia bunurilor de larg cestel optici şi pentru impul
(Urmore din pag. 1) producţie globală in valoare consum, datorită Insuficientei
prezintă — aşa după cum am organizaţiile de partid trebuie sionarea întregii activităţi,
mai arătat — cadrul cel mai să dezvolte la cadrele noastre Ca de atltea alte ori, tinere de producţie. In acest scop de 260 milioane lei, ceea ce noastre preocupări pentru ţncepînd de la proiectare şi
larg şi permanent de asigu preocuparea pentru asigura tul beneficiază şi acum de vom acorda o atenţie sporită reprezintă o creştere de 84,4 dezvoltarea acestei activităţi. pînâ la însuşirea în fabrica
nătâţindu-lc cu propunerile rare a participării fiecărui rea condiţiilor In vederea grija părintească a secretaru concursurilor pe teme pro la sută faţă de 1965. Pe de altă parte, n-am avut
şi sugestiile participanţilor. membru al acestora la mun participării tot mai largi a lui general al Partidului Co fesionale ca şi antrenării ti — Am dori sâ ne vorbiţi, un program de perspectivă şi ţie a cît mai multe sorti
Comitetul orăşenesc Brad a ca şi conducerea colectivă şi, maselor la elaborarea şi în munist Român, a tovarăşului nerilor la cursurile de ridi în primul rînd, despre contri nu s-au cunoscut în suficien mente de bunuri de larg con
folosit comisiile sale la efec totodată, puternice instrumen făptuirea politicii partidului Nicolae Ceauşescu, care. In care a calificării. Vom spori buţia industriei locale la com tă măsură cerinţele comerţu sum.
tuarea studiilor privind posi te de aprofundare a realită şi slutului, la întreaga viaţă expunerea prezentată Ia con numărul gazetelor satirice pletarea şi diversificarea fon lui, ale populaţiei, deoarece Realizarea acestor sarcini
bilităţile de decantare a ste ţilor pe care le ridică viaţa, economică, socială, ideologică sfătuirea de lucru a activului Panoul „Reflector" va aborda dului de marfă destinat pie acţiunile întreprinse în acest şi îmbunătăţirea activităţii in
rilului de la Uzina de prepa de studiu a cauzelor unor fe şi culturală — expresie eloc de partid din domeniul ideo cu mai mare frecvenţă pro ţei, satisfacerii mai depline scop au fost sporadice şi acest domeniu important im
rare Gurabarza, executarea nomene şi de rezolvare a u ventă a profundului democra logiei şl al activităţii politice bleme ale atitudinii faţă de a cerinţelor oamenilor mun insuficient pregătite. pun rezolvarea unor proble
turnătoriei de fontă şi oţel şi nor situaţii existente. Ele tre tism al orlnduirii noastre so şi cultural-educative trasează muncă. Vom intensifica acti cii, cu bunuri de larg con me de concepţie, organizare
a atelierului de confecţionat buie însă să se bucure de o cialiste''. Dar, pentru înfăp cu o clarviziune inegalabilă li vitatea echipelor pentru de sum. Această contribuţie es In acest an s-au stabilit, şi dotare. In acest scop este
armături metalice la Atelie orientare concretă spre pro tuirea acestei cerinţe funda niile directoare ale educării pistarea tinerilor neincadraţi te pe măsura posibilităţilor pentru sporirea mai accentu prevăzut sâ se înfiinţeze noi
rele centrale Crişcior. îmbu blemele majore ale muncii şi mentale a societăţii noastre, politico-ideologice a oameni în cimpul muncii şi îi vom şi a necesităţilor ? ată a acestor produse, sar secţii si profilarea unora din
nătăţirea condiţiilor de mun vieţii interne de partid, eco încetâţenirea unei asemenea lor muncii. sprijini pentru a se integra cini de asimilare pentru noi cele existente exclusiv pe
că la I.M. Barza I.M. Ţe- nomice, ideologice şi cultu- preocupări, trebuie mai întîi în colectivele de muncitori. — „Producţia bunurilor de articole din metal, lemn, ma producţia bunurilor de larg
bea, a deservirii' populaţiei ral-educative de masă — fă croat climatul ca toţi mem Citind cu atenţie expune Vom Iniţia acţiuni pentru larg consum se ridică în a se plastice, mobilier mărunt, consum. Acţiunea a început
prin unităţile prestatoare de ră însă a li se îngrădi iniţia brii comitetelor de partid, bi rea. ne dăm seama, mai lim cest an, pe ansamblul indus mobilă corp, produse alimen şî se află în curs de desfă
servicii şi în alte probleme. tiva —, din cadrul lor să se rourilor organizaţiilor de ba pede ca oricînd, câ organiza înlăturarea fluctuaţiei forţei triei locale a judeţului nos tare şi altele. Parte din aces şurare. Avem în vedere în
Studiile referitoare la eficien organizeze colective de stu ză să devină activi şi să sim ţiei de tineret Ii revin sar de muncă în construcţii ţi tru, la un volum de 103,8 mi te noi produse au fost difu fiinţarea unei vopsitorii y,
ţa noilor construcţii la uzina diu, analiză, şi să se introdu tă responsabilitatea faţă de cini importante Sn educarea minerit. Prin punerea în dis lioane lei, din care 67,1 mi zate Ia toate I.R.C.M.-urile spălătorii pentru covoare ori
de preparare şi atelierele cen că ca regulă metoda ca hotâ- întreaga activitate de partid. prin muncă şi pentru muncă cuţia masei de uteeişti, la lioane lei se livrează comer din ţară, Inchelndu-se con entale la Hunedoara, dotarea
trale au evidenţiat posibili rîrile şi măsurile adoptate să Or. în practica de pînâ acum a tinerei generaţii, în dez gazetele satirice vom înfie ţului socialist. Din totalul vo tracte suplimentare care per
tăţi reale de economii în va fie în prealabil dezbătute şi au fost destule cazuri cînd şi voltarea la tineri a spiritu ra acele atitudini retrograde, lumului de mărfuri destinate mit depăşirea prevederilor secţiei de mase plastice de
loare de aproape 1 milion de îmbunătăţite cu propunerile comisiile pe probleme au a lui revoluţionar, muncitoresc, mic-burgheze, de subaprecie fondului pieţei, producţia de anuale de plan cu circa 2 la I.I.L. Deva cu maşini de
lei. Studii şi acţiuni impor acestor comisii. bordat unilateral, în studii, a a dragostei fierbinţi faţă de re a muncii fizice. Elevii vor mobilă reprezintă 40,6 la su milioane lei. In acelaşi scop, injecţie de capacitate sporită,
tante au întreprins şi comisi Constituie o deficienţă — şi nalize, activităţile de control patrie, faţă de toate cuceriri beneficia de activităţi care sâ tă, iar diferenţa este repre înfiinţarea unei secţii de con
ile pe probleme de la comi la ora actuală — că nu se şi îndrumare, doar aspectele le poporului condus de partid, le formeze deprinderi de a zentată de diverse articole s-a organizat în această lună, fecţii textile la Petroşani, va
tetele orăşeneşti de partid St- urmăreşte cu suficientă per înguste ale profilului lor, de în promovarea cu consecven munci, o mai bună orientare mărunte din metal, mase la Deva, o expoziţie care cu lorificarea zâcimîntuluî de
meria, Haţeg şi Câlan, de la severenţă şi operativitate ma exemplu, numai probleme e ţă a noului în toate domenii şcolară pe profesiuni specifi plastice, confecţii textile, ape prinde mobila ce se realizea bioxid de carbon de la Oeo-
U.V. Câlan (consfătuirea axa terializarea studiilor efectua conomice, numai cele organi le vieţii soclaî-politlce. ce judeţului. Vor fl angrenaţi minerale, răcoritoare şi alte ză în prezent şi modelele noi, liş-Călan, creşterea producţi
tă pe căile de îmbunătăţire a te Or, viaţa merge într-un zatorice sau numai cele de Comitetul municipal Deva în continuare în acţiuni vo- bunuri. ln «copul sondării cererii ei de apă minerală prin dez
calităţii produselor). ritm alert înainte, multe pro propagandă. al U.T.C. a urmărit tradu luntar-patriotice care sâ le Dacă apreciem respectarea populaţiei şl contractărilor cu voltarea secţiei de la Boholt
Rezultate importante au puneri la un moment dat o- Transpunerea în viaţă a cerea in viaţă a Directivelor dezvolte atitudinea socialistă sarcinilor privind producerea comerţul. Tot în scopul creş şi valorificarea sursei de a
fost obţinute în folosirea co porlune se depreciazâ şi, din programului de educare co Congresului al X-lea al P.C.R. faţă de muncă. Desigur, nu terii producţiei bunurilor de pe minerale de la Bâcîia
misiilor pe probleme In mu această cauză, unii membri munistă a poporului va dina şi a Rezoluţiei Congresului al vom neglija celelalte as şi livrarea bunurilor de larg consum a fost organizat un etc. Pentru soluţionarea u
nicipiile Hunedoara, Petro ai comisiilor devin cu timpul miza activitatea politică a tu pecte ale educaţiei politi consum către comerţul de birou de proiectare în al cărui nor probleme de concepţie
şani, Deva, în multe între pasivi. Activizarea comisiilor turor membrilor organelor, a IX-lea al U.T.C., prin iniţie co-ideologice, care dau con stat prin nivelul de realiza program figurează realizarea s-a prevăzut înfiinţarea unui
rea unor ample
dezbateri
prinderi. pe probleme — şi sub aspec tuturor comuniştilor, va asi privind participarea tinerilor tur profilului tinârului comu re a acestui Indicator — sta a 17 produse noi, Inclusiv atelier de S.D.V.-url şi proto
Din analiza făcută reiese tul de a privi politic obiecti gura participarea şi mai con nist, animat de sentimentul bilit de altfel şl prin planul tehnologia acestora". tipuri pe ltngâ biroul de pro
că la nivelul unor comitete vele sarcinilor încredinţate nu ştientă a oamenilor muncii la la Îndeplinirea sarcinilor pro dragostei faţă de patrie, de de stat — constatăm câ in — S-nu făcut studii şi iectare, pentru care am şi
de partid din întreprinderi, ca simpli specialişti — pentru înfăptuirea politicii partidu fesionale, organizarea con respect şi solidaritate înter- dustria locală a livrat comer s-au întocmit şl grafice cu început recrutarea cadrelor.
comisiile urmăresc însă un a aduce o contribuţie reală şi lui. Acest program ştiinţific cursurilor pe meserii, consti ţului — valoric — mărfuri privire la creşterea gamei a- De asemenea, ne-am propus
număr restrîns de probleme permanentă la perfecţionarea vizează toate domeniile acti tuirea gazetelor „Tineretul şi naţlonalistâ. Vom înarma ti peste prevederile planului. ccstor produse. De ce se ac sâ elaborăm şi un plan de
specifice, altele sînt neglija conducerii activităţii de par vităţii de partid, ale activi producţia", unde slnt eviden nerii cu o concepţie ştiinţifi Sigur câ acestea nu sint pe ţionează totuşi cu încetinea
te şi nu manifestă suficientă tid, la rezolvarea marilor sar tăţii economice, vieţii interne ţiate aspectele pozitive şl ne că materialist-dialecticâ de măsura necesităţilor deoarece lă, cu reţinere am putea spu perspectivă ln. ce priveşte
iniţiativă, repelînd uneori de cini ce ne stau în faţă în e de partid, ideologice, cultura gative din activitatea tineri spre lume şi viaţă, pentru ca nu s-au realizat contractele ne, clnd este vorba de însuşi dezvoltarea producţiei bunu
la trimestru la trimestru a tapa actuală, necesită ca a le, artistice, sociale. Din aces lor. Aceleaşi semnificaţii in întreaga lor activitate sâ la unele sortimente Ln valoa rilor de larg consum. In a
celeaşi obiective în progra cestea să cunoască In mod te trăsături definitorii, din le-am dat acţiunilor de colec fie călăuziţi de nobilele ide re de sute de mii de lei. A- rea şi introducerea în fabri celaşi timp trebuie şi vom ac
mele de activitate. De aici organizat preocupările orga sarcinile de mare răspundere tare a metalelor vechi. n aluri ale umanismului socia ceastâ nerealizare se datoreş- caţie a noi sortimente de bu ţiona pentru întărirea răs
rezultă modul cum sînt exa nelor şi organizaţiilor de par care se pun, se desprinde o plantelor medicinale, deşeuri list, ale eticii marxist-leninis- te, pe de o parte, lipsurilor în nuri de consum ? punderii faţă de sarcini şi a
minate şi aprobate programe tid, politica partidului şi sta bligaţia ca organele de par lor de hlrtie, sticlă, textile, ca te. pentru a deveni comba organizarea producţiei, aşa — „Anul acesta s-a stabilit disciplinei în asimilarea de
le întocmite de către unele tului nostru şi, pe de altă tid să-şi perfecţioneze stilul şi organizării şantierelor lo tanţi neobosiţi împotriva a cum s-a Inlîmplat la 1.1. L. prin planurile tehnice ale în produse noi In toate între
birouri ale comitetelor de parte, un control periodic a şi metodele, să militeze cu cale de muncă voluntar-pa- tot ce e vechî şi perimat. Deva care are o restanţă de treprinderilor sâ se asimile prinderile.
partid. cum sînt îndrumate supra activităţii lor. Este ne fermitate pentru întărirea şi trioticâ, prin care am urmă Măsurile propuse şi amplu peste 100 000 lei la livrările ze 20 sortimente noi şi s-au Apreciem câ realizarea
comisiile pe probleme în pla cesar să milităm cu perseve dezvoltarea muncii colective, rit sădirea în Conştiinţa ti argumentate în recenta expu de mobilă, iar pe de altă asimilat 13. Considerîndu-se programelor, măsurilor ' şi
nificarea şi organizarea acti renţă ca spiritul măsurilor e pentru activizarea celor aleşi nerilor a dragostei şi respec nere a secretarului general parte, unor lipsuri în apro numărul acesta insuficient, sarcinilor va asigura creşte
vităţii ce o desfăşoară. S-a laborate de tovarăşul Nicolae în organe de conducere, a ce tului faţă de muncă, fată de al partidului înseamnă pen planurile tehnice au fost îm rea producţiei bunurilor de
desprins, de asemenea, ca o Ceauşescu pentru îmbunătă lor încadraţi în organismele rezultatele ei. tru noi toţi un îndreptar de vizionarea tehnico-materialâ bunătăţite. prevâzîndu-se asi larg consum cu peste 80 mi
concluzie necesitatea de a se ţirea muncii politico-ideolo de lucru, a tuturor comuniş preţ în ridicarea pe trepte manifestate la celelalte între milarea n încă 29 produse lioane lei pînâ în 197f>. di
asigura o strînsâ conlucrare gice, de educare marxist-le- tilor. Conştienţi de sarcinile spo prinderi". cum ar fi : aragaz pentru vo*> versificarea continuă a gamei
şi evitarea paralelismelor în ninistâ a membrilor de par In lumina cerinţelor noi ca rite ce ne revin din expune superioare a muncii de edu — Aşa cum s-a subli inj, trei tipuri de garaje pen acestor produse şi satisface
tre comisiile pe probleme ale tid. a tuturor oamenilor mun re se pun în întreaga activi rea tovarăşului N i c o l a e caţie comunistă a tineretului. niat într-o recentă şedin tru autoturisme, diverse ar rea în mai bună măsură a
organelor de partid şi comisi cii să constituie trăsătura de tate de partid vor trebui re Ceauşescu. vom antrena în ţă a Comitetului executiv ticole din mase plastice, su cerinţelor populaţiei".
ile permanente ale consili finitorie a activităţii acestor considerate obiectivele, meto treg tineretul din municipiu OCTA.VIAN BOGDAN al Consiliului popular jude porţi pentru ghivece de
ilor populare, precum si comi comisii, a organelor şi orga- dele de muncă, contribuţia la îndeplinirea cu mai multă secretar al Comitetului ţean, deşi valoarea producţiei flori din fier forjat, cinci Convorbire consemnată
siilor organizaţiilor vde masă nijaţiilor de partid. Aşa cum comisiilor pe probleme. conştiinciozitate a sarcinilor municipal Deva al U.T.C. globale industriale a Indus sortimente de băuturi răcori de N. BADIU