Page 67 - Drumul_socialismului_1971_07

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 142 O MIERCURI 21 IULIE 1971 3

Un patriot înflăcărat RADIO

PROGRAMUL I : 6.00-9,30 Muzi­
cA şl actualităţi; 9,30 Un strălucit
scriitor patriot : Vasile Alecsandri.
ISO de ani de la naştere — Aniversa­ Cantităţi toi mai mari de metale
re U.N.E.S.C.O. 1971; 10,00 Buletin de
ştlrJ; 10.05 MoldovA, mlndrfi gra­
dină — melodii populare; 10,30 vechi repuse în circuitul economic
Vreau sâ ştiu; 11,00 Buletin de
ştiri; 11.03 Tineri interpreţi de
In dezvoltarea şi afirmarea blică în „Foaie pentru minte, adus ostaşilor care se glorifi­ muzică uşoarfl : Mira Moreno şl Colectivul de muncă al timp, în cadrul şantierelor
literaturii române, Vasile A- inimă şi literatură' poeziile caseră pe cîmpiile Plevnei. Ion Dlcan; 11,13 Consultaţie juri­ de prelucrare de la Simeria j
lecsandri înscrie un moment ,,Către Români" şi „Hora Ar­ Războiul e prezentat aici din dică; 11,30 Clntece pe versuri de bazei I.C.M. Itunedoara a
Alecsandri; 12.00 MelOdll
Vasile
hotârîtor. Aşa dupâ cum măr­ dealului". Aici scrie şi poe­ unghiul oamenilor simpli, de altftdatâ; 12.10 Recital de ope­ repus, în cursul semestrului şi Hu.nedoara-Bâiţa, a mă-
turisea Garabet Ibrâileanu, mul de largă rezonanţă în e- pentru care eroismul nu pre­ ră Mihail Arnăutu; 12.30 Intllnlrc I, în circuitul de metal al runţit 55 393 tone îontâ şi
scoarţă provenite din utila­
cu melodia populară şl Interpre­
..istoricul politic nu poate poeâ „Sentinela română*, sin­ supune neapărat o ţinută gra­ tul preferat; 13,00 Radiojurnal: ţării 452 777 tone fier vechi,
studia acel răstimp de vre­ teză evocatoare a istoriei vă şi haine de sărbătoare, ci 13.15 Avanpremieră cotidiană; 13.27 cu G 192 tone mai mult de- je de turnare şi «urşi" de
me. istoricul cultural şi lite­ noastre, în care poetul îşi ex­ o faptă cotidiană, sâvîrşită CLntecul e pretutindeni; 14.00 • cîl prevederile planului. oţel.
rar nu poate studia un cu­ primă încrederea în statorni­ fără încruntare şi acceptată Compozitorul săptămlnll — Jan De asemenea, în această Ca urmare a depăşirilor
Muzică populară
Slbellus: 14.40
rent de idei. o problemă li­ cia neamului. Tot aici, alcă­ cu sînge rece, In toate conse­ interpretată de Elena Rolzen şi perioadă a mai colectat 517 obţinute, colectivul a adus
terară, un gen poetic, fără să tuieşte împreună cu alţi frun­ cinţele el. adesea tragice. Ion Serbau; 15.00 Buletin de şUri; tone metale euproase, 236 un beneficiu peste prdve-
13.05
100 de legende romAneşti.
întîlnească, aproape întot­ taşi ai mişcării revoluţiona­ „Peneş Curcanul*. „Sergen­ ..Kira Kirallna* — scenariu de tone deşeuri de plumb şi derile de plan de peste
deauna In primul plan, pe re moldovene programul po- tul", „Fraţii Jderi", „Păstori Gh. D. Vasile; 13.30 Balade polo­ 67 tone aluminiu. In acelaşi 4 000 000 lei.
neze interpretate de Maryla Ro-
Vasile Alecsandri". Intr-ade- şi plugari". „Odă ostaşilor ro­ dowlcz; 16,00 Radiojurnal; 16.13
vâr, bardul patriot s-a anga­ mâni* evidenţiază simplita­ Hora marilor elmpll: 16,30 Melodii
jat în toate acţiunile impor­ tea, vitejia şi patriotismul po­ de Gelu Solomoncscu: 16.50 Pu­
tante ale timpului sâu, mar- 150 de ani de la porului, umorul omniprezent, blicitate radio: 17.00 Antena Une-
retulul :
Concert de m u­
11.30
cîndu-le desfăşurarea cu ex­ în faţa căruia şi moartea îşi zică populară ; 18,00 Orele
cepţionala sa personalitate şi pierde puterea de înspăimîn- serii ; 20,00 Tableta de seară ; Printre miile de cetăţeni care periodic vin la depo­
20.05 Zece
preferate ;
melodii
slujindu-le cauza cu o probi­ naşterea lui tare. .20.40 Avanpremieră „Mamaia 1971"; care înţeleg că din metale zitul din Livezeni cu meta­
tate şi un devotament, cu un „Plugul blăstfimat" mar­ 20,53 ştiinţa la zi; 21.00 Bijuterii vechi se poale obţine prin le vechi, feroase şi neferoa­
elan, cu o discreţie educată chează răscoalele din 1888 muzicale : Rarităţi folclorice; 21.30 retopire metal nou şi pre­ se, obţinînd cîştiguri fru­
şi cu perseverenţă exemplară. Vasile Alecsandri prin care marele scriitor pa­ Revista şlagărelor; 22.00 Radio­ dau periodic depozitelor moase. Iată cîţiva ‘ dintre
Concert de seară:
jurnal: 22,30
Primul eveniment de. mare triot îşi exprima permanenta 22,5S Moment poetic. Versuri de I.C.M. fiecare kg de deşeuri predâtorii fruntaşi : Teodor
anvergură care şi-a găsit ră­ sa simpatie pentru ţăranii Vasile Alecsandri: 23,00 Concert metalice, mulţi obţin lunar Moldovan, peste 1 500 lei,
de seară (continuare); 24,00 Bule­
sunet In poezia sa e revoluţia Jitie „Prinţipiile noastre pen­ obidiţi. tin de ştiri: 0.03-6.no Estrada noc­ cîştigurl frumoase de la Gheorghe Râdoi 1 300 lei.
de la 1848 din Moldova Deş­ Luînd parte la toate eveni­ turnă. Sigismund Lâscâu I 400 lei,
tru reformarea patriei" în ca­ I.C.M.
teptarea României* salută a- re sînt scoase în evidenţă mentele contemporane, care In luna iunie, baza I.C.M. Nieolae Ruţeu 1 600 lei, lo-
ceastâ mare mişcare revolu­ principiile de libertate, ega­ au marcat momente impor­ Hunedoara a plătit cetăţe­ sif Borbely 1 500 lei, loan
ţionară europeană, chemînd litate Şi fraternitate, împro­ tante ale luptei ţârii şi popo­ nilor peste 200 000 lei. Prin­ Munteanu 2 000 lei.
la luptă pentru scuturarea ju­ prietărirea ţăranilor fără des­ rului pentru libertate şi pro­ tre beneficiarii aceste» su­ Şi depozitul I.C.M. Brad
gului feudal, pentru liberta­ păgubire şi „unirea Moldovei gres şi oglindîndu-le în ope­ me se numără cetăţenii are un număr însemnat de
te naţională şi totodată pen­ şi a Valahiei". ra sa. Alecsandri râmîne un Gestina Fai-caş, care în lu­ harnici colectori de metal
tru Unire. model de scriitor care s-a J PeNYRU 24 ORE vechi pentru oţel nou prin­
Lupta pentru Unire găseş­ consacrat slujirii aspiraţiilor ( V rem e răcoroasă, cu corul na trecută a încasat pentru
„Hai copii de-ace)aşi sin- te în Alecsandri un ostaş de­ poporului, cauzei lui. Sub­ I tem p o rar noros. Vlnt potrivit fier vechi suma de peste tre care Ioachim David, A-
ge 1 Hai cu toţi, într-unire/ votat nu numai pe târîmul stanţa majoră a operei sale o 1 din nord-vest. T em p eratu ra va 2 500 lei. Florea Câldâraş »— dam Suciu, loan Niţa, Vic­
f scădea u şo r ; m axim a va fl
Libertate-acum sau moarte să acţiunii politice directe, dar constituie în acelaşi timp gri­ | cu prinsă Intre 16 şi 19 grade 1 900 leî, Sigismund Antal toria Dus, Petru Perian şi
cătăm să dobîndim,/Pas, ro­ şi pe acela al literaturii. ja de a impune atenţiei în­ • iar m inim a Intre 6 şl 12 g ra ­ 2 300 lei, Maria Neagu — alţii.
mâni, lumea ne vede... Pen­ Ideea aceasta e cuprinsă în tregii lumi aspiraţiile naţiu­ f de. 6 000 lei, Angela Szekely Dintre predâtorii hunedo-
tru a patriei iubire,/Pentru a „Hora Unirii*, care a însoţit nii sale, valorile morale şi ; PENTRU URMĂTOARELE 2 300 lei, sume ce reprezin­ reni Mihai Munteanu a în­
mamei dezrobire/ Viaţa noas­ pe patrioţii români la alege­ spirituale ale acesteia, bogă­ 2 ZILE tă contravaloarea metale­ casat în luna iunie 1 800 lei,
V rem e instabilă. Vor cădea
tră să Jertfim". Poezia a avut rile pentru divanurile ad-hoc, ţia şi frumuseţea pâmîntnlui ploi tem p orare sub form ă de lor vechi colectate şi preda­
un puternic ecou în toate în adunările naţionale de la românesc. Vasile A lecsandri. F otografie (Secţia stam p e a A cadem iei R e­ averse. VlntuJ va sufla p o tri­ te I.C.M. Gheorghe Liţâ peste 2 000
provinciile româneşti, inspi- Iaşi şi Bucureşti, „Moldova in M. BODEA publicii Socialiste R om ânia). vit din nord-vest. Asemenea lor sînt mulţi lei, Nieolae Florea 1 500 lei,
rîndu-i lui Andrei Mureşanu 1857", „Hora lui Cuza Vodă", cetăţeni din Valea Jiului Gheorghe Medrea 2 800 lei.
pateticul imn „Deşteaptâ-te iar în dramaturgie In dialo­
române*. gul politic „Păcală şi Tînda-
Fiind allit să se refugieze lă*. comedia „CineJ-Cinel", VA RĂSPUNDEM LA
în Ardeal, mai ales pentru drama istorică „Cetatea p en tru uzul co m p arti­
activitatea desfăşurată în re­ Neamţului". m entului de ex p o rt:
dactarea celor 35 de puncte Un alt moment însemnat Ştefan Nemecek — Vulcan. Dar pentru ca să existe o bu­ 19.10 TragercA Pronoexpre9;
19,20 1001 do seri — em isiune
ale memoriului adresat dom­ din istoria poporului nostru, Multe din fotografiile trimise nă „mişcare culturală" şi în p entru ce| m lcJ;
nitorului Mihail Sturza. şi în consemnat cu mîndrie patrio­ au fost publicate. Vom în­ satul Lunca Moţilor, cineva 19,30 T elejurnalu l de searA.
cadrul delegaţiei răzvrătiţilor tică de Alecsandri, a fost cerca să publicăm şi „Coloa­ trebuie să pună umărul, nu ? 18,00 D eschiderea em isiunii. U- S p o rt;
cu care autorităţile au fost războiul de independenţă, pe na". Aşteptăm să ne mai tri­ Şi cum, îndeobşte, tineretul nlv ersnl-şoiron — enci­ 20.10 Seara televiziunii polone­
obligate să trateze, Alecsan­ care l-a cîntat cu o mare pu­ miteţi. este „inima" căminului cul­ clopedie p en tru copil; ze. Film artistic : „Co­
m oara*. Film d ocum entar
dri ţine un strîns contact cu tere de vibraţie. In acest sens, Un grup de elevi — Deva. tural.. „ Itin erar polonez contem ­
mişcarea revoluţionară româ­ ciclul „Ostaşii noştri" se do­ Directorul şcolii dv. avea Ionel Răducea — Hunedoa­ 18,25 M uit e dulce şl fru m o a­ poran". D esene anim ate.
nească din Transilvania. Pu­ vedeşte un adevărat omagiu dreptate: elevii nebursieri ra. Nu mai publicăm proble­ sa ; CtntA Violeta v ilas $1
U rsula Ş tplnsk a;
beneficiază de bursă în tim­ me de şah. Asta însă nu tre­ 18,40 C onfruntări. Din nou d e­
pul practicii numai în cazul expedia pe adresa redacţiei spre aprovizionare. Cu­ 22,40 Im agini din A nvers. R e­
buie să vă oprească de a le
p o rtaj film aţi
cînd aceasta se desfăşoară în
Medalion „Vasile Alecsandri11 altă localitate. „Revistei de şah*. Succes 1 rierul econom ic legislativ 22,50 T elejurnalul de noapte.
Grigore Cămpeanu — Geoa-
Un grup de tineri din Leş-
giu. Lucrarea dv. „Calenda­ nic. Ne relataţi despre faptul
In cadrul manifestărilor Vasile Alecsandri" se inti­ rul Decadal Universal* nu că activitatea cu filmul în
prilejuite de aniversarea a tulează cele două expuneri intră în preocupările ziarului satul dv. cam şchioapătâ ; în­ PETROŞANI : P e com eta („7
150 de ani de la naşterea ce vor fi susţinute de poe-- nostru. Subiectul este totuşi tre 4-11 iulie a.c. a rulat un N oiem brie"); Un nou G hllga-
L U PE N i:
m eş
(„R epublica");
Iui Vasile Alecsandri, azi ţii Victor Niţă şi Neculai interesant şi ar fi bine,să vă singur film în loc de trei; Regele L ear, seriile l-II („C ul­
dup&-amiaz&, cu începere Chirica. după care Ditta adresaţi eventual unei revis­ nu se respectă ziua de spec­ tu ra l"); In cin erato ru l („M un­
citoresc"); LONEA: FlacAra o-
de la orele 17.00, cenaclul Mata şi Alexandru Stănel, te care se ocupă în exclusivi­ tacol etc. llmplcA („M in eru l"); PAROŞEN1:
tate cu
probleme de ştiinţă
„Flac&ra" organizează la membri ai cenaclului, vor şi tehnică. Dacă tovarăşii de la între­ C ln d p en tru infern („Energia") i
Casa de cultură din Hune­ oferi un recital de poezie prinderea judeţeană cinema­ DEVA: Esop („ P atria"); S u ­ PETRILA : Im postorii („M unci­
doara un medalion literar- din opera bardului de la Constantin Tămaş — Lunca tografică vor citi aceste rîn- flete tari, seriile I-II („ A rta "); toresc") ; VULCAN; VrAjtorul
SIMERTA : Cfnd se aud clo­
URI CÂNI :
(„M u ncito resc");
muzical. Mirceşti. Moţilor. In numele unui grup duri, fără îndoială, vor avea potele („M ureşu l"); HUNE­ în ain te dc rAzbol („7 N oiem ­
„Vasile Alecsandri — per­ In continuare, publicul de tineri ne scrieţi arătin- prilejul să arate cît sînt de DOARA : Şl caii ec ImpuşcA, brie*): ORAŞTTE : S trada 1A-
sonalitate eminentă a cul­ va putea audia compoziţii du-vă supărarea pentru Inac­ operativi în rezolvarea situa­ nu-1 a ş a ? („S ld eru rg lstu l"); luralnicA („FlacA ra"); HA­
turii româneşti* şi „Acti­ muzicale pe texte de Vasi­ tivitatea căminului cultural. ţiei... T ar şl general („C onstructo­ ŢEG : Rom eo şl Ju lleta, se ri­
ile I-U („P opu lar*); B R A D :
vitatea diplomatică a lui le Alecsandri. rul*) ; CALAN : Ctntecele ma­ F raţii S arolan („S teaua ro ­
rii <„U Iu n ie "); TELIUC : Al şie") ; GURABARZA : A pa cu­
rativa („M inerul*); ILLA: P o ­
8-lea („M inerul"); GHELAR : veştile piticului Blm bo („Lu­
O am eni In rulota („M inerul"); m ina).
Condiţii bune de viată
pentru constructori Trustul de construcţii industriale
La Deva şl O răştla €0 de famUil de constructori s-au m u ­
tat anul acesta !n ap artam en te noi. La Geoagiu-BAI s-au
rep artizat p entru cazarea constru cto rilor care lucrează Ia Craiova (fost ISCM)
dezvoltarea şl m odernizarea staţiunii două vile cu 60 de
locuri.
D atorită grijii aco rd ate de p artid $1 de stat, In ultim ii ani
s-au d at In folosinţă sa lariaţilo r din cadrul şan tierelo r şl Cu sediul în Craiova, strada Vasile Con­
u n ităţilo r ap arţin ăto are T rustului de co nstrucţii Deva 1 fOO
ap artam en te şl S căm ine cu apro ape 1 800 de locuri. El au ta, nr. 4
tle asem enea )» dispoziţie cantine p roprii la B rad, D eva. Ce trebuie să ştim
OrăşUe şl In alte localităţi. La p arteru l un u ia din căm inele In depozitul în tre p rin d erii de p refab ricate din beton de Ia Bir- A N G A J E A Z A :
constructorilo r din m m lclplul Deva a fost am en ajat un club cea so acum ulează p en tru a fl trim ise pe şan tiere oill de m etri
care dispune dc o sală de spectacole şl cinem a, bibliotecă, conform ari, II, litera a din Legea nr. 1/1970 pentru
televizor şl alte am en ajări p en tru d esfăşu rarea d iferitelor ac­ cubl de elem ente constructive pc n tru viitoarele hale Industriale. ...că predînd deşeurile me­ ENII care organizează co­
tivităţi culturale şi sportive. Foto: N. GRENA centrala trustului i talice şi metalele vechi de-’ lectarea de fier vechi în
— ingineri pozitelor din Hunedoara, sectorul de stat
— maiştri Deva, Petroşani, Brad, Ha­
— tehnicieni ...că ajută mai bine ac­
cu practică şi experienţă în producţie pentru diverse ţeg ale I.C.M. Hunedoara tivitatea I.C.M. dacă depo­
sprijinim economia judeţului
funcţii tehnlco-lnginereştl de execuţie şi conducere. zitează deşeurile metalice
nostru, industria siderurgică timente, că tăierea în bu­
la locul de ridicare pe sor­
SE 0 H.C.M nr 217/1970 şl H.C.M. nr. 914/1968 şi se asigură talului vechi preţul de cost căţi mai mici a deşeurilor
reducînd prin folosirea me­
prevederilor
conform
Salarizarea
face
va
se
al oţelului.
reduce timpul de încărcare
locuinţă corespunzătoare în municipiul Craiova.
Doritorii se vor adresa la sediul trustului pînâ cel MUNCITORII ŞI TEHNICI- a lor în cuptoare.
mal tîrzlu la 31 august 1971 ; pentru Informaţii telefo­
Dreptul de proprietate per­ dreptul de a opta înstrăina­ strucţii proprietate particula­ Slntem deci de părere că ne­ nice 15 704.
sonală Jn general este asigu­ rea locuinţei pe care a avu­ ră de pe teritoriul oraşelor, cesitatea eliberării autoriza­ Ol»)
rat tuturor cetăţenilor, atît t-o în proprietate înainte de al comunelor sau localităţilor ţiilor apare numai pentru i­
prin Constituţie cit şi prin dobîndirea celei de a doua balneoclimaterice, a comune­ mobilele situate în mediul I a I I
legile ţârii. Astfel, prin legea sau o va înstrăina pe aceas­ lor declarate centre muncito­ urban, respectiv municipii şi
nr. 9 din 9 mai 1968 precum ta şi va păstra pentru sine reşti precum şi a comunelor oraşe cu localităţile compo­ Corpul unic de control financiar Intern A m m m n & tw jf t& o e
şi prin Hotârîrea Consiliului pe cea de a doua locuinţă. în care se vor dezvolta sta­ nente ale acestora.
de Miniştri nr. 2 256/1969, sta­ De reţinut este faptul că în ţiuni balneoclimaterice şi cen­ Autorizaţiile de înstrăina­ din cadrul Consiliului popular PftEDÎNb DESEU&ilE METALICE Şl
tul sprijină şi Jncurajeazâ afară de obligaţiile pe care tre muncitoreşti, se vor pu­ re se eliberează de comitete­
persoanele fizice în construi­ le au proprietarii care pose­ tea face numai cu autoriza­ le executive ale consiliilor judeţean Hunedoara— Deva M E T A L E L E VECM »
rea de locuinţe i proprietate dă locuinţe peste limitele ad­ rea prealabilă dată în con­ populare pe raza cărora se
personală, case de odihnă sau mise, orice persoană fizică diţiile prezentului decret de află situate imobilele. Actele ANGAJEAZĂ
turism, acordînd în acest scop respective se eliberează în ® REVIZORI CONTABILI, cu studii
o serie de Înlesniri cum ar baza decretului nr. 144/1958
fi i atribuirea de loturi pen­ numai persoanelor care au superioare şi studii medii.
tru construcţii, asigurarea de întâbulat dreptul de proprie­ ANGAJAREA SE FACE PRIN CON­
documentaţii, acordarea de CON SULTAŢIE JURIDICĂ tate pe numele lor şi se află
credite, aprovizionarea cu în viaţă. In autorizaţiile de CURS, in conformitate cu prevederile le­
materiale de construcţii etc. înstrăinare este necesar sâ se gii nr. 5/1970, ale H.C.M. 1 047/1970.
Pentru a se preveni însă spe­ facă menţiunea asupra desti­
cularea locuinţelor, fie prin naţiei imobilului şi a condi­ Condiţii de salarizare, conform preve­
cumpărarea lor In scopul re- care deşi are In folosinţă o comitetele executive ale con­ ţiilor de folosinţă a acestuia, derilor H.C.M. 914/1968.
vînzârii, fie prin cumpărare singură locuinţă sau o sin­ siliilor populare". In conti­ astfel Incit cei care le dobin-
in scopul închirierii, regle­ gură casă de odihnă sau tu­ nuare textul mal precizează desc să cunoască dacft imobi­ 041)
mentările legale actuale limi­ rism este liberă să dispună a­ că «Actele de înstrăinare lul se află in zonă liberă sau
tează drepturile de proprie­ supra lor, prin vinzare, prin sau împărţeală a terenurilor cu restricţii pentru construire.
tate personală a persoanelor contract de întreţinere sau de mai sus se vor face nu­ Trebuie reţinut că nu pot fi
fizice asupra locuinţelor si­ donaţie, legea neprevăzînd mai în formă autentică" şi, înstrăinate, partajate, sau Munca la colectarea deşeurilor
tuate In municipii şi oraşe nici o restricţie sub acest as­ în fine, că „înstrăinarea sau grevate cu sarcini reale (uzu­
precum şi ale caselor de o- pect. împărţeala terenurilor făcute fruct, Ipotecă etc.) imobilele
dihnâ sau turism. In acest Dupâ cum este cunoscut, fârâ respectarea dlspoziţiuni- fârâ construcţii situate tn Cooperativa metalice— în condiţii de securitate deplină
sens în art- .6, alineatul doi dezvoltarea în perspectivă a lor prezentului decret sînt municipii sau oraşe ori în lo­
din legea nr. 9/1968, se pre­ localităţilor în general, a nule de drept. Nulitatea poa­ M u n c ito r i d e l a de aducere şi ducere din
municipiilor şi oraşelor in te fl invocată de procuratu­ calităţi componente ale aces­ depozit a materialului.
vede că «construirea sau tora. r<nstrâinările respective H a ld a d e z g a r f il
cumpărarea de locuinţe de special, nu este lăsată la voia ră, de comitetele executive nu se pot face deeît în for­ Echipa care recuperează înălţimea stivelor nu
către cetăţeni în scopul re- întîmplârli, cl aceasta trebu­ ale consiliilor populare, sau mă autentică prin notariate­ deşeurile metalice trebuie poate depăşi 2 m.
vînzârii sau închirierii este ie să aibă loc pe baza unor orice persoană interesată". le de stat. alte forme fiind de consum Orăstie sâ lucreze pe o singură li­ Materialul se scoate din stivă
interzisă". Potrivit prevederi­ planuri speciale de arhitec­ Desigpr, acest text este su­ declarate prin lege nule de nie de-a lungul frontului de numai la partea superioară.
lor legale proprietatea perso­ tură şi sistematizare în care pus Interpretării în raport drept. lucru. Containerele se aşează in
nală este limitată la o sin­ trebuie să se ţină desigur de noile acte normative apă­ Prin cele de mai sus Poziţia de lucru a munci­ depozit astfel incit sâ dea
gură locuinţă, şi o singură seama, în primul rînd, de o rute şi anume i Legea nr. 2 sperăm că am lămurit u­ torului care face dislocarea posibilitatea maneviârii u­
casă de odihnă sau turism. bună gospodărire şi înfrumu­ dîn 17 februarie 1968, cu pri­ nele probleme legate de a n g a j e a z a deşeului din haldă trebuie şoare cu macaraua. Staţio­
Tot prin lege este regle­ seţare a localităţilor respec­ vire la organizarea adminis­ înstrăinările imobilelor pen­ narea muncitorilor lingă sti­
mentată situaţia şi a acelor tive. De aceea înstrăinările trativă a teritoriului Repu­ tru locuinţele aflate în mu­ sâ fie totdeauna în partea
persoane care deţin în pro­ locuinţelor nu se pot face la blicii Socialiste România şl nicipii şi oraşe, probleme ca­ • REVIZOR DE GESTIUNE PRINCI­ de sus a materialului de dis­ vele în curs de aşezare sau
prietate personală mai multe voia întîmplârii, ci ele sînt in baza prevederilor Legii re frâminlâ atît organele che­ PAL cu un salariu lunar de 1 640 iei. locat. Operaţiile pe haldă încărcare nu e permisă.
locuinţe sau mai multe ca­ supuse anumitor formalităţi nr. 19, din 24 iunie 1968, cu mate sâ întocmească docu­ se fac sub supravegherea La depozitarea materiale­
se de odihnă sau turism ori prealabile cum ar fi obţine­ privire la regimul juridic al mentaţiile necesare în vede­ şefului de echipă. lor lingă linii de cale fera­
cote părţi din astfel de imo­ rea autorizaţiilor de la comi­ terenurilor fără construcţii rea eliberării autorizaţiilor de • MAGAZINER cu un salariu lunar Tractarea materialului se tă se va păstra, în mod o­
bile peste limite'e admise de tetele executive ale consilii­ din perimetrul construibil al înstrăinare precum şi pe ce­ face abia dupâ ce munci­
lege. situaţii fie existente la lor populare a>e municipiilor municipiilor şi oraşelor. Ast­ tăţenii interesaţi In cunoaş­ de 1 170 iei. torul s-a asigurat că ma­ bligatoriu, o distanţă dc cel
data apariţiei legii fie crea­ sau oraşelor, pe raza cărora fel au fost desfiinţate denu­ terialul a fost bine legat. puţin 2 m de la baz:i stivei
te pe parcurs, cînd o persoa­ sini situate imobilele, şi nu­ mirile de comune centre dc terea acestor probleme. Re­ Condiţiile de stagiu şi studii conform Cel ce însoţeşte transportul pînâ la şina cca mai. apro­
nă a dobîndit în plus o lo­ mai prin notariatele de stat raion, comune în care urmea­ laţii suplimentara se pot lua stă la cel puţin un metru dis­ piată.
cuinţă prin cumpărare sau Simple convenţii particulare ză a se dezvolta staţiuni bal­ fie persona» la sediul Nota­ H.C.M. 914/1968. tanţă laterală de tractor.
donaţie ori prin succesiune încheiate intre părţi sînt nu­ neoclimaterice şi centre mun­ riatului dc stat judeţean, si­
Şi în această situaţie cetâ- , le de drcpl. citoreşti. consaerindu-se ca tuat pc Hd Petru Groza nr. INFORMAŢII SE PRIMESC LA SE­ La d ep ozitarea
In acest sens, articolul 11, m aterialului Materiale publicate la
ţeanul care în condiţiile men­ unităţi administrative numai 12, sau prin telefon nr. 125 33. colectat
din Decretul nr. 144. statuea­ DIUL UNITĂŢII, TELEFON 133. cererea întreprinderii pentru j
ţionate mai sus dobîndeşte o ză că : «înstrăinarea sau îm­ municipiile, oralele şi comu­ Un leien accidentat şi ne- colectarea metalelor
a doua casă el trebuie să în­ părţeala plin acte între vii a nele cu localităţi c^mponen- NICOLAE VIDAU
străineze una din ele, avind terenurilor cu sau fără con- t« sau sale aoarlinătoare. notai $ef al judeţului