Page 68 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 68
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 142 O MIERCURI 21 IULIE 1971
Vizita de lucru a tovarăşului
Nicolae Ceauşescu în unităţi Conferinţa mondială privind REALITĂŢI DIN ŢĂRILE
productive şi de cercetare Pacea Mondială prin Drept CAPITALISTE
italia
agricole din judeţul Constanţa Miercuri, se deschide la Bel chisă si o expoziţie a insti Consiliului de Stat al Fran Greve şi demonstraţii ale salariaţilor agricoli
BELGRAD 20 (Agerpres) —
tuţiilor juridice naţionale şi
ţei şi primul preşedinte al
grad cea dc-a cincea Confe de texte juridice Asociaţiei Internaţionale a
rinţă mondială privind Pa juriştilor, şi alte personalităţi din regiunea Apulia
maximă in locul unor furaje diţiile esenţiale ale rezolvă cea Mondială prin Drept, la Concomitent, va avea Ioc Din ţara noastră participă
costisitoare a produselor pro rii sarcinilor de producţie care participă peste 2 000 de cca de-a treia adunare mon .Iustin C.rigoras, judecător la ROMA 20 (Agerpres). — In nor noi contracte de muncă
Nu trebuie sâ se aştepte to dială a judecătorilor. regiunea Apulia, din sudul şi condiţii echitabile dc lu
venite direct din cîmp ca jurişti de frunte din 79 de Tribunalul Suprem, şi prof.
tul de la stat. Se pot rezolva La conferinţa de la Bel Italiei, continuă dc citeva zi cru. Manifestaţii ale munci
dovleac, pepeni furajeri, var foarte multe lucruri de va ţâri, între care şi Republica dr Constantin Stegâroiu, le cu intensitate grevele şi torilor agricoli au avut loc în
tît metodelor de îngrăşate, ză — precum şi a furajelor loare prin eforturi locale; sc Socialistă România Conferin grad vor fi prezenţi miniştri membru corespondent al A demonstraţiile salariaţilor a provinciile Taranto, Brindisi
cît şi celor de reproducţie. cere însă mai multă iniţiati ţa îşi propune să contribuie ai justiţiei din numeroase cademiei de Ştiinţe Sociale şi gricoli care cer încheierea u- şi în alte zone ale Apuliei.
sâ îmbunătăţească tehnologia uscate, a porumbului boabe vă la definirea aspectelor juri ţâri, precum şi reputaţi ju Politice.
de întreţinere prin folosirea in primul rind. R. F. o Germaniei. Creşte costul vieţii
Indicaţia întruneşte o una dice ale eforturilor generale rişti şi judecători iugoslavi Preşedintele Consiliului de
nimă adeziune. Preşedintele ale omenirii pentru pace şi şi străini. Astfel, in capitala Stat al Republicii Socialiste
BONN 20 (Agerpres). — Po
Cercetarea în strînsă cooperativei agricole de pro securitate internaţională. Par iugoslavă nu sosit Edvard România, Nicolae Ceauşescu. trivit datelor publicate de In timele 12 luni, costul vieţii a
crescut în Republica Federală
ducţie de la Tătaru sublinia
ză că aşa cum de In intîl- ticipanţii la conferinţă vor Hambro, preşedintele Adună a adresat un mesaj partici stitutul pentru construcţia dc a Germaniei cu 5 la sută.
niren precedentă cu tovară examina, de asemenea, pro rii Generale a Organizaţiei panţilor la cca de-a V-a Con locuinţe din Bonn, din 1963, ★
legătură cu producţia şul Nicolae Ceauşescu a pre blema poluării mărilor, pre Naţiunilor Unite, Earl Wor- ferinţă mondială privind Pa chiriile au crescut în R. F. a BONN 20 (Agerpres). — Nu
şedinţilor de cooperative s-au cum şi chestiuni legate de o- ren, fostul preşedinte al Tri cea Mondială prin Drept. Germanici în medic cu 00 Ja meroşi muncitori şi studenţi
rezolvat multe probleme ce sută, în unele centre dens au participat la o demonstra
In continuare, vizita a în se pot obţine dacă cercetarea plicarea computerelor în acti bunalului Suprem al S.U.A., (Textul mesajului este publi populate creşterile depăşind
fel
păreau insolubile, tot la
scris că obiectiv Staţiunea este strîns legată de viaţă, de se va putea rezolva şi înzes vitatea legislativă. Va fi des Rene Cassin, preşedintele cat în pagina I). chiar 150 de procente. ţie la Karlsruhe în semn de
experimentală pentru culturi necesităţile economiei naţio trarea tehnică a atelierelor de' ic protest împotriva majorării
irigate — Valul lui Traian. nale. Solul Dobrogei s-a do reparaţii de maşini şi trac BONN 20 (Agerpres), — Po cu 25 la sută a tarifelor la
Activitatea cercetătorilor a vedit apt nu numai sâ pro toare, Multe unelte există, trivit datelor oficiale. în ul transportul în comun.
cestei instituţii de cercetare ducă. dar sâ şi amelioreze construcţiile se pot realiza
este binecunoscută in în cartofii. Scoţîndu-se la intîm- fără eforturi mari şi un aju $,U.A. Conflicte de muncă
treaga ţară prin rezultatele plare citeva cuiburi au apă tor preţios îl reprezintă cola După recenta lovitură de stat, Sudanul
obţinute In domeniu] adaptă rut tuberculi deosebit de bi borarea cu industria judeţu WASHINGTON 20' (Ager ţiei serviciilor poştale au că
rii unor culturi cerealiere şi ne dezvoltaţi. Seminţele adu lui. Sînt toate acestea idei In pres). — Intre liderii sindica zut dc acord asupra prevede
de legume la condiţiile de i se din Braşov, zonă recunos care subscriu ceilalţi pre tului muncitorilor din secto rilor noului contract de mun
rigaţii din Dobrogea. Direc cută ca mare producătoare, au şedinţi, toţi cooperatorii din rul telefoanelor şi reprezen că. Acordul este dezbătut în
torul staţiunii, dr. inginer născut în solul Dobrogei sin Tătaru. tanţii patronatului a fost rea prezent de comitetul special
Petre Tomoroga, şi ceilalţi teze cu totul originale. Mai Nicolae a devenit „Republică democratică independentă" lizat un acord în vederea în al sindicatului celor 730 000
specialişti ai staţiunii dau mult : cercetătorii de la Va Vizila tovarăşului cheierii unui nou contract de de salariaţi de la serviciile
explicaţii in legătură cu cele lul lui Traian au creat soiuri Ceauşescu, a celorlalţi con muncă. Acordul va trebui sâ poştale.
mai noi realizări ale staţiunii locale mult superioare celor ducători de partid şi de stat, fie ratificat intr-un scrutin In ce priveşte cel de al
în direcţia adaptării unor hi aduse din alte judeţe rapor- care l-au însoţit prin unităţi KHARTUM 20 (Agenpres). vitura de stat de luni seara, KHARTUM 20 (Agerpres). de către cei 500 000 de mem treilea conflict de muncă ma
brizi şi soiuri noi de culturi tînd secretarului genera! că le de producţie şi cercetare — Postul de radio Omdur- Federaţia sindicatelor, Fede — Noul Consiliu al Coman bri ai sindicatului, aflaţi în jor din S.U.A, izbucnit între
cerealiere, de legume şi plan vor ajunge în curînd nu nu ale agriculturii dobrogene, a man, citat de agenţiile AFP, raţia studenţilor, Liga tine damentului Revoluţiei din grevă. Liderii sindicatelor au două dintre principalele
te. O mică, dar revelatoare mai sâ ofere consumului lo prilejuit o nouă şi vibrantă Reuter şi UPI. a anunţat că retului şi Liga femeilor. A Sudan a hotârît să eliberez»? decis să anuleze ordinul dc companii feroviare america
expoziţie în plin cîmp — cal mari cantităţi de cartofi manifestare de dragoste şi a în Sudan a avut loc. luni ceste organizaţii fuseseră scoa 49 de deţinuţi politici, a a grevă şi sâ dispună reîntoar ne şi sindicate, nici un acord
snopi şi saci cu boabe de de Dobrogea, dar sâ le furni taşament faţă dc partid, de seara, o lovitură de stat. con se în afara legii în luna fe nunţat postul de radio Om cerea la lucru în cursul zi nu este în perspectivă, deşi
giiu din soiurile care s-au zeze şj altor zone. secretarul general, a lucrăto dusă de maiorul Hashem El bruarie a anului trecut, prin durman. precizînd că aceas lei de marţi negocierile continuă In ritm
dovedit productive pe pâmin- In acest sens cercetătorul rilor de pe ogoare. Indicaţiile Atta, care a preluat puterea. ţi-un decret al fostului pre ta este prima decizie a noilor Se relatează, de asemenea, susţinut. Reprezentanţii com
turile Dobrogei — relevă Ion Negruţ. care se ocupă de date de tovarăşul Nico'lae Agenţiile de piesă menţio şedinte, Numeiry. autorităţi sudaneze. S-n men că după 56 de ore de nego paniilor refuză să accepte re
printre altele deosebitul ran această cultură în cadrul sta Ceauşescu privind dezvolta nează că liderii loviturii de ★ ţionat, totodată, că Comite cieri continue, reprezentanţii vendicările justificate ale
dament al liniei denumite in ţiunii, subliniază că unitatea rea agriculturii în toate com- stat deţin controlul asupra KHARTUM 20 (Agerpres). tul Executiv al Uniunii So sindicatului şi ai Administra muncitorilor.
termenii cercetătorilor — FD va asigura întreprinderilor a ipnrlimentele^ sale : cultura situaţiei. — Printr-un decret al locote- cialiste Sudaneze, precum şi
26/67 (se cultivă după po gricole de stat, cooperative mare, zootehnia, legumicul ic nen l-colonelului Babakr El aşa-numitele „Batalioane din
rumb, obţinîndu->se producţii lor din judeţ şi sâmînţa ne tura în judeţul Constanţa au KHARTUM 20 (Agerpres). Nour, preşedintele Consiliu mai", create de către fostul Tendinţe de slăbire
de pinâ la 4 730 kg la ha) sau cesară. largi implicaţii nu numai — In Sudan, unde luni sea şef al statului, vor fi desfiin
a celor cunoscute de mult Apreciind angajamentul, to pentru Dobrogea, ci şi pentru ra a avut loc o lovitură de lui Comandamentului Revolu ţate. Se anunţă că „va fi
sub denumirile Rusalca, Be- varăşul Nicolae Ceauşescu n- agricultura din întreaga ţară. stat. a fost format un Consi ţiei, Sudanul devine „Repu creată o Alianţă Democratică a cursuiui dolarului
zostaia. daugă , este necesar nu nu Traducerea lor neabătută în liu al Comandamentului Re blică democratică indepen Naţională, alcătuită din re
Alt soi Lovrin — 11 şi 13 mai sâ extindeţi cultura în viaţă va asigura punerea în voluţiei alcătuit din şapte dentă", transmite postul de prezentanţi ai ţăranilor, mun
— cu producţie între 5 560 şi cîmp liber a cartofului, ci şi sâ valoare a marilor rezerve militari şi prezidat de locote- radio Omdurman, reluat de citorilor, soldaţilor, ofiţerilor NEW YORK 20 (Agerpres). lui monedei americane şi ca
6 680 kg la ha pune in evi căutaţi soluţii pentru a va pentru creşterea producţiei nent-coloneiul Babakr El agenţia MEN. liberi, burgheziei naţionale şi — O nouă scădere a cursului re sînt cauzele ei reale. De
denţă marile puteri de adap lorifica marile disponibilităţi animaliere şi vegetale, dez Nour Osman, relatează agen Postul de radio menţionea intelectualilor". dolarului a fost înregistrată la apariţia mărcii vest-ger-
tare în Dobrogea. Secretarul de teren pe care Ic constituie voltarea acţiunilor întercoope- ţiile de presă, menţionînd in ză. totodată, că maiorul Has Un decret interzice apariţia luni atit pe pieţele valutare mone flotante, in luna mai
general al partidului, apreci livezile, însâmînţind cartoful ratiste, îmbinarea armonioa formaţiile transmise de pos hem El Atta, conducătorul lo pînâ la noi dispoziţii a ori vest-europene, ctt şi la New ac., specialiştii erau de pă
ind rezultatele obţinute, re printre plantaţiile de pomi să a cercetării ştiinţifice cu tul de radio Omdurman. viturii dc stat. a fost numit cărei publicaţii, cu excepţia York Cercurile financiare a rere că paritatea dolarului
comandă cercetătorilor sâ stă fructiferi. Este o indicaţie de producţia, o cerinţă obligato Din acest organism face vicepreşedintele al Consiliu unui sâptâmînal editat de pusene se întreabă cu neli nu va cobori mai jos dc 3.5
ruie in îmbunătăţirea perfor osebit de valoroasă, îmbrăţi rie a mersului înainte al a parte şi Hashem El Atta, con lui Comandamentului Revo- Ministerul pentru probleme nişte unde se va opri această mărci. Se află acum că Ban
manţelor, sâ creeze noi linii şată cu căldură de specia griculturii noastre socialiste. ducătorul loviturii de stat, ţici. le regiunilor sudice. tendinţă de slăbire a cursu- ca federală a R F.G. â vîn-
mai produotive, mai valoroa lişti ca un program de lucru Oamenii muncii de pe o care şi-a asumat funcţia de dut între 12 şi 16 iulie 400
se. goare sînt ferm holârîţi sâ comandant şef al forţelor ar milioane dolari sub cursul de
pentru viitorul imediat.
In continuare gazdeîe in In Dobrogea toamna este nu-şi precupeţească eforturile mate ale ţârii. Cu acest prilej, informea ale legii pclrolului, votată în 3,5 mărci pentru un dolar.
formează despre rezultatele mai lungă, perioada de vege pentru a realiza cu succes ★ ză agenţia PAP. Edward prealabil de Camera Depu Potrivit agenţiei France Pres-
dobîndite la cultivarea unui taţie mai mare deeit in restul sarcinile majore ce stau în KHARTUM 20 (Agerpres). Gierck a rostit o cuvîntare. taţilor. se, fenomenul actual a fost
soi timpuriu de floarea-soare- ţării. Sint deci mari posibili faţa agriculturii, sector de — Noile autorităţi sudaneze Legea, care va fi semna declanşat de vînzarea de că
lui avînd un capitel mare şi tăţi pentra realizarea la ton mare însemnătate în econo au legalizat, la scurt timp HELSINKI. — La sediul tă Ia 24 iulie de către pre tre băncile elveţiene a 200
uniform, o talie joasă, tră te culturile a cite două re mia noastră naţională. după instalarea lor prin lo Ambasadei Uniunii Sovieti şedintele Rafael Caldera, milioane dolari pentru a e
sături care permit mecaniza colte pe an, chiar a trei re CADRAN. ce din Helsinki a avut loc precizează in primul articol vita o noua creştere a dis
rea muncii in lan. obţinerea colte Se recomandă organe marţi o nouă şedinţă a tra că proprietăţile companiilor ponibilităţilor de capital din
unor recolte bogate, însâ- lor Jocale, cercetătorilor sta tativelor dintre U.R.SS, şi Elveţia. Cantitatea de dolari
mînţarea unei a doua culturi. ţiunii sâ colaboreze intens Statele Unite cu privire Ia petroliere nord-amerienne oferită pe piaţa liberă a cres
Conţinutul în ulei la o pe cu unităţile agricole din ju limitarea cursei înarmărilor vor reveni fără nici un fel cut cu efecte negative asu
rioadă de vegetaţie de circa deţul învecinat, Tulcea — strategice. de despăgubiri statului ve- pra cursului monedei ameri
100 de zile trece de 50 la su Dobrogea reprezentând o en nezuelcan la data expirării cane şi prin punerea în
tă, producţia de seminţe si tu - titate de climă şi sol — în MOSCOVA. — Un acord actualelor concesiuni în 1983. vînzare a unor sume impor
indu-se în jur de 1 700 kg la vederea extinderii suprafeţe MONTEVIDEO. — E de colaborare culturală şi Manifestarea dreptului su tante provenite din cele 300
ha. lemente reacţionare au ştiinţifică între Uniunea So veran şi inalienabil al Ve- milioane dolari reveniţi în
lor cultivate eu plante adec provocat o explozie la
Dobrogea, cea mai aridă vate acestor condiţii. unul dintre sediile din vietică şi Mongolia pe o pe nezuelei asupra bogăţiilor conturile Institutului vest-
zonă a ţârii, a dus de cînd In încheierea vizitei la n- Montevideo ale P.C. din rioadă de 10 ani a fost sem sale a provocat o vie reac german de emisiune la expi
se ştie lipsă de cartofi. Ba ceastâ staţiune, secretarul ge Uruguay. Explozia a nat marţi la Moscova, de ţie din partea companiilor rarea operaţiunilor dc credit
pe termen scurt.
unii oameni de ştiinţă con neral al partidului a apreciat provocat mari strică către miniştrii afacerilor ex americane După cum trans
siderau că această cultură în ca valoroase rezultatele obţi ciuni sediului şi clădi terne ai celor două ţâri, in Cercurile financiare din
stepa dobrogeană reprezintă nute de cercetătorii unităţii, rilor învecinate. In formează agenţia TASS. A mite agenţia UPI. acestea Frankfurt pe Main. relevă
o încercare lipsită de sens. i-a felicitat şi le-a urat noi cartierul unde 6-a pro cordul prevede o lărgire au acuzat guvernul venezu- agenţia France Pressc. ex
Cercetătorii staţiunii Valul succese în activitatea pe care dus explozia, sute de elean că a confiscat şi na primă temeri eă această slă
lui Traian au răsturnat însă o depun în transpunerea în locuitori au luat parte considerabilă a cooperării ţionalizat „de facto" pro bire a dolarului ar putea du
fundamental această concep practică a rezultatelor ştiin la un miting, pentru a bilaterale în toate sferele prietăţile lor. Ele au declan ce la o agravare a crizei mo
ţie, demonstrînd ce rezultate ţei. condamna această pro ştiinţei, învâţămîntului, ar netare occidentale.
presiuni-
In toiul acestor
vocare a reacţiunii şi tei, ocrotirii sănătăţii. şat o adevărată campanie speculative, din Washington
Pe cimpurile cooperativei agrico a-şî manifesta solidari CARACAS. — Senatul ve- pentru a determina autori s-a anunţat tuni că trezore
tăţile americane să exerci
tatea cu forţele progre
siste. •nezuelean a aprobat luni te presiuni asupra Venezue- ria americană va plasa un
de
împrumut de un miliard
le de producţie din satul Tătaru VARŞOVIA. — In ajunul definitiv cele 23 de articole lei dolari la filialele din străină
tate ale băncilor americane,
sărbătoririi celei de-a 27-a intr-un efort dc a absorbi o
Timpul prielnic- din ulti îngrâşarca porcilor şi măsu aniversări a eliberării Po BELGRAD. — Preşedintele Vecei Executive Fede parte din dolarii care abun
mele zile a permis coopera rile pe care le întreprind în . loniei de sub jugul fascist, rale a R S.F. Iugoslavia, Mitia Ribicici. l-a primit dă pe pieţele valutare vest-
torilor sâ desfăşoare în bu acest sens. Acţiunile comune . * • . . . în localitatea Glogowo a a mar(i pe Edvard Hambro, preşedintele celei de-a 25-a curopene Condiţiile împru
ne condiţii toate lucrările de intercoopcraliste nlît în dez vut Ioc, în prezenta lui sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., aflat la Bel
recoltare a orzului, grîului, voltarea zootehnici, cit şi în KJ4>Ş.TvlH * I*. <HH U*M-Mnc» W U » Li I3SS WIMT&AH. Edward Gierck, prim-sccre- grad pentru a participa la a cincca conferinţă mondi mutului urmează a fi anun
sâ înceapă însâmînţarea ce cultivarea şi desfacerea legu RUtW O») LR Hmna m m (i'Afrţ.jM 15' 1 1 * ga u tar al C C. al P.M.U.P., şi ală privind pacea mondială prin drept. Mitia Ribicici ţate miercuri.
lei de-a doua culturi. Combi melor sînt pozitive. « iLUîsiuutiiî»» m w iE n m '$ss)m ttt xtuf «■ . w. , Piolr Jaroszewicz, preşedin Si Edvard Hambro. menţionează agenţia Tnniug, nu
nele s-au oprit pentru cîteva Eroul Muncii Socialiste Ni * UN nisa 3LK. IZ.07D iŢT SftJTO i. . , tele Consiliului de Miniştri făcut un schimb de păreri asupra unor probleme in
clipe Oamenii vin cu bucu colae Huditcanu, preşedinte al R.P. Polone, ceremonia ternaţionale, îndeosebi cu privire la însemnătatea r-
rie în întîmpinarea tovarăşu le cooperativei agricole de dării în funcţiune a unei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi universalităţii aces
lui Nicolae Ceauşescu, a ce producţie din Comana. Ion Iu (olocrafic : Imaginea Kupra fetei lunare, eu locul prevăzut noi uzine de jirclucrare a teia.
lorlalţi oaspeţi. • Mustaţă, preşedintele coope pentru aselenizarea modulului Iu nar „Apollo-15". cuprului.
Brigadierul Manbi Irfan rativei agricole dc producţie
în cuvinte emoţionante ex dîn Darabani, Marin Mizea,
primă bucuria cooperatorilor preşedintele cooperativei a A TLA S
din Tătaru de a avea în mij gricole de producţie din Chir-
locul lor pe secretarul gene nogenî, Radu Chinţoiu, pre
ral al partidului. şedintele cooperativei agrico S
Sînt de faţă. de asemenea, le de producţie din Vilccle, Propuneri constructive
la sosirea conducătorilor de Ştefan Gîrbâeea. directorul laoţiană J . }
partid şi de stat preşedinţi Staţiunii pentru mecanizareu | Inundaţii provocate \
ai cooperativelor agricole de agriculturii din Comana, pre
producţie din Chirnogeni, Al zenţi la întîlnîrea de la Tă !| de fluviul Orinoco i
beşti. Vîlcele, Darabani, Co- taru, intervin cu propuneri In urmă cu citeva zile, vederea instaurării păcii şi de dreapta laoţiene, a căror scos din luptă 31 200 sol că în telegrama prinţului ^ 7
mana şi din alte sate şi co valoroase pentru îmbunătăţi în dorinţa realizării unei re a realizării reconcilierii na principală grupare o repre daţi şi ofiţeri inamici, din Suvanna Fuma se propune p r o v o c a t e d e 1
i n u n d a ţ i i l e
mune învecinate. rea activităţii în unităţile a glementări politice, pe cale ţionale in Laos. zintă armata de mercenari tre care 15 700 saigonezi, cir numai o încetare a focului I f l u v i u l O r i n o c o , CC nu pro
La marginea unui lan de gricole din judeţ. paşnică, a situaţiei din La- Aceste propuneri, profund a generalului Vang Pao, in ca 2 000 mercenari tailan- în zona Văii Ulcioarelor, \
porumb. între secretarul ge Tovarăşul Nicolae Ceauşescu os, prinţul Sufanuvong, pre realiste, elaborate in spiri struită şi echipată de CIA. dezi, 527 americani, in ma respingîndu-se realizarea î- \ i d u s p a g u b e m a t e r i a l e i n - i
si- '
neral al partidului şi pre recomandă să se întreprindă şedintele Comitetului Cen tul unui înalt simţ de răs re majoritate piloţi de avi mediatâ a incetării focului * e a l e u l a b i l c şi m i i d e
şedinţii cooperativelor agri acţiuni comune pentru rezol tral al Frontului Patriotic pundere faţă de soarta po oane şi elicoptere, şi au pe ansamblul teritoriului \ n i s t r a f i, sî n t c e l e m a i m a r i \ i
cole din această zonă a Do varea unor probleme curen din Laos, a adresat o nouă porului laoţian, sînt de na distrus 770 de tancuri şi laoţian, ceea ce corespunde i d i n u l t i m i i 20 d c a n i — a
p r o - *
brogei are loc un dialog viu te «ale producţiei. în general, scrisoare prinţului Suvanna tură sâ contribuie la resta Comentariul mari cantităţi de aurie Şi numai intereselor militare ' d e c l a r a t g u v e r n a t o r u l
asupra rezultatelor obţinute şi a celor legate de dezvol Fuma, şeful guvernului de bilirea liniştii în această ţa muniţii. ale S.U A. \ v i n c i e i v e n e 2 u c l e n e d i n z o - \
n a A m a z o n u l u i , E n r i g u fia- i
în unităţile lor. asupra per tarea zootehniei in special. Qa Vientiane. Conducătorul ră şi la încetarea vărsării Recentele victorii ale pa După cum se arată, în- i m a i J
spectivelor dc dezvoltare a n- Frontului Patriotic din Laos dc sînge în luptele fratrici trioţilor laoţieni au produs m o s C o r d c r o . C e l e
ccstora Preşedinţii cooperati Prin eforturi unite — arată sublinia că propunerile fă de din Laos. la crearea posi zilei o modificare a raportului de tr-un comentariu al postu mari p a g u b e a u f o s t ture- \
velor înfăţişează realizările secretarul general al parti cute la sfîrşitul lunii trecu bilităţii realizării unităţii forţe pe plan militar. în lui de radio Pathet Lao, es \ i g i s t r a t e în d e p a r t a m e n t u l ,
te pe deplin posibil ca părţi
A p u r c şi in p o r t u l A y a c u - .
obţinute dar $i lipsurile ce dului — se poate şi este ne te dc FPL privind înceta naţionale frângerile suferite de forţele r.ho, o r a ş i n u n d a t in m a r c '
se mai resimt in unităţile cesar sâ se realizeze atelie de dreapta în zona Platou le interesate să realizeze în
respective Ei relevă posibili re de reparaţii pentru sec rea imediată a războiului, O condiţie prealabilă a se află aproximativ 12 000 lui Bolovens au o deosebită cetarea focului pe întreg te 1 parte. \
tăţile de care dispun coope ţiile de mecanizare a agricul restabilirea păcii şi reali începerii unui dialog direct de militari americani, circa ritoriul Laosului, aşa cum
rativele pentru creşterea n- turii, buna funcţionare a ma zarea reconcilierii naţionale între părţi o constituie în 10 000 de mercenari tailan- însemnătate pentru întrea s-a procedat în 1961. Propu ^ Imense pagube in
nimalelor, în special pentru şinilor fiind una dintre con- î n această ţară corespund cetarea imediată a bombar ga regiune a Indochinei, el nerile făcute de prinţul Su \ urma cutremurului ^
pe deplin aspiraţiilor între damentelor S.U.A. asupra dezi, la care s-au adăugat, avînd o importanţă strate fanuvong deschid perspecti
gului popor al Laosului. In întregului teritoriu laoţian. anul acesta, în timpul inva gică şi pentru zona Tri ve favorabile regatului Lao \ din nordul Italiei ^
ziei din sudul ţârii. 20 000
i Vietnamul de sud scrisoare sînt relevate. în Raidurile efectuate zilnic do de saigonezî Tîen din partea de nord a sului, urmărind sâ den po C u t r e m u r u l d e s ă p t ă i n î n a \
Vietnamului de sud şi pen
mod deosebit,
necesitatea
sibilitate poporului laoţian
bombardierele americane n-
sistării imediate o bombar Trecînd la contraofensivă, tru provinciile Mondulkiri
ATACURI ÎMPOTRIVA POZIŢIILOR AMERICA- supra diferitelor regiuni după ee au stăvilit acţiunile sâ realizeze unitatea naţio \ t r e c u t ă d i n n o r d u l Ita lici, i
NO-SAIGDNEZE DIN PROVINCIA QUANG TRI ŞI damentelor americane, sus din Laos, care provoacă gre intervenţioniste americano- din nord-estul Cambodgiei nală şi sâ restaureze pacea. i î n r e g i s t r a t p e s t e to t d e la »
pendarea în întregime a «ac
A BAZEI DE LA KIIE SANH le suferinţe populaţiei paş Intr-o perioadă cînd for Frontul Patriotic şi poporul G e n o v a la V c n c f i a , a pro- »
ţiunilor militare terestre şi nice. reprezintă un exemplu saigoneze. forţele de elibe ţele patriotice laoţiene obţin 1 v o c a t p a g u b e e v a l u a t e la i
SAIGON 20 (Agerpres). — mentele patriotice au atacat, aeriene şi a tuturor actelor flagrant de amestec bruta) rare laoţiene au obţinut în o victorie după alta. noile laoţian, relevă comentariul, i p e s t e 5 m i l i a r d e d e lire i- »
Forţele Guvernului Revolu de asemenea, cu rachete ba de violare a zonei care se tn afacerile interne ale Lo- semnate succese, astfel că. propuneri ale Frontului Pa se pronunţă acum, ca şi în , t a l i e n e , s- a a n u n ţ a t m ă r f i '
ţionar Provizoriu al Republi za Câmp Fuller, au supus ti află sub controlul celeilal osuluî. Tn prezent. împotri In prezent, ele deţin iniţia triotic Laoţian exprimă bu trecut, pentru o reglementa ) la R o m a . A c e l a ş i c o m u n i - \
cii Vietnamalui de Sud şi-au rului de mortiere poziţiile u te părţi. Iar, imediat după va zonelor eliberate din tiva în toate sectoarele fron năvoinţa şi hotârîrea sa de re paşnică în Laos. fiind ţ . c a t p r e c i z e a z ă e<5 p e s t e 200 i ’
d e c l ă d i r i a u fo st a v a r i a t e .
intensificat în cursul dupâ-a- nei unităţi saigoneze şi au încetarea focului, părţile )n- Laos acţionează trei divizii tului Intr-un comunicat al n acţiona în concordanţă cu ‘
miezii de luni atacurile îm organizat ambuscade in dife otîene interesate ar urma ale aviaţiei americane, nu Armatei de eliberare se ara interesele naţiunii laoţiene, hotârîte sâ militeze pentru \ 400 d e p e r s o a n e au r ă m a s \ i
l o c u i n ţ e ,
f r e s c e l e
ia r
f ă r ă
potriva poziţiilor amerieano- rite zone ale provinciilor sâ se înlîlneaseă şi sâ exa mărul raidurilor ridieîndu-se tă că, în perioada noiem ale păcii în Indochina. înfăptuirea ei mai. m u l t o r c a s t e l e şi p a l a - *
snigoneze din provincia Quang Quang Ngai şi Quang Tin. mineze totalitatea proble Ia 800-1 066 pe zi. De ase brie 1970 — mai 1971, de Este, deci. regretabil, afir |. ALEXANDRESCU ' fe m e d i e v a l e au s u f e r i t i m - \
Tri şi. în special, din regiu provocînd inamicului pierderi melor de interes comun în menea, în sprijinul forţelor taşamentele de partizani au mă preşedintele CC. al FPL, \ p o r t a n t e d e t e r i o r ă r i .
nea muntoasă din jurul ba în oameni şi materiale de
zei de la Khe Sanh. Detaşa luptă.
fie'dactla li administraţia ziarului! Deva, €tr. Dr. Petru Groza, nr. 35. telefoane nr. 123A7 si 1 15 88. Tiparul i întreprinderea (poligrafică Deva