Page 69 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 69
k» M,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! lovarăşul Nicilae lieauşescu
a primit pe tovarăşul
J
Nuvella
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, In cursul convorbirilor s-a
secretar general al Partidu realizat o informare recipro
lui Comunist Român, a pri că privind activitatea celor
mit miercuri dimineaţa, la două partide, a fost reafirma
Mangalia Nord, pe tovarăşul tă hotârlrea comună a P.C R.
Agostino Novella. membru al şi P.C.I. de a dezvolta în
Direcţiunii şi al Biroului Po continuare relaţiile de priete
litic al Partidului Comunist nie şi colaborare dintre ele
Italian, care se află în ţara
şi s-a efectuat un schimb de
noastră la invitaţia Comite păreri asupra unor probleme
tului Central al Partidului
Comunist Român. actuale ale situaţiei interna
La primire a participat to ţionale, ale mişcării comunis
varăşul Paul Niculescu-Mi- te şi muncitoreşti.
zil, membru al Comitetului Intîlnirea s-a desfăşurat în-
Executiv, al Prezidiului Per
ANUL XXIII. Nr. 5143 JO) 22 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI manent, secretar al Comite tr-o atmosferă de caldă prie
tului Central al Partidului tenie şi înţelegere tovără
Comunist Român. şească.
Producţia să se desfăşoare Im ortante economii de material lemnos Manifestări închinate aniver Lampă
In acest an colectivele de nul de mină şi aproape 80 pentru
zilnic în cadenţă cu cerinţele munci din cadru) Centra mc la cherestea. au sării a ISO de ani de la naşte
lei minereurilor neferoase
Dintre factorii care
Deva au ca angajament să contribuit la înregistrarea controlul
dc
realizeze o economie însu acestor succese, pot fi a rea Iui Vasile Alecsandri
material lemnos ce
economiei mează aproape 250 m c. Re mintiţi în primul rînd cel In aceste zile, numeroase In şirul manifestărilor de metanului
pe o
folosirea
legaţi de
zultatele bune obţinute pe
primul semestru al anului scară tot mai largă a în acţiuni culturale cu caraeter dicate vieţii şi operei lui
demonstrează că în acest locuitorilor la susţine comemorativ au ţinut să Vasile Alecsandri, consem Un grup de specialişti |
suito
rea
galeriilor şi
• La C.S. Hunedoara s-a asigurat zi de zi de sens a existat o preocupa rilor, precum şi reuti- cinstească personalitatea ma năm şi montajul audio-vi- din cadrul Staţiei de cer- I
re sporită din partea co relui scriitor patriot Vasile zual organizat la Casa de cctâri pentru securitate mi- ■
păşirea ritmică a sarcinilor de plan O La Ani- lectivelor de la unităţile lîzarea armăturilor folosite Alecsandri de la a cărui cultură din Brad care a cu nierâ Petroşani au pus la !
noasa, Dîlja, Uricani şi alte unităţi se înre miniere, consumul specific la lucrările deja abandona naştere se împlinesc 150 de prins, printre altele, recitări punct sistemul de funcţio- j
pe 1 000 tone minereu ex te. Numai Ia I.M. Barza şi ani. şi muzică pe versurile poe nare a unei noi lămpi cu j
gistrează restanţe la decadele I şi II tras fiind redus cu 1.19 mc E.M. CerteJ prin folosirea La Casa de cultură din o tului.
la lemnul . de mină şi cu acestor procedee s-a obţi raşul Orâştie, în cadrul unei benzină destinate determi- j
0.141 mc Ia cherestea. Da nut o reducere a consumu seri pentru tineret, a avut nării concentraţiei de me- I
torită acestui fapt, de la lui de lemn de mină cu loc expunerea „Vasile A- Ieri. la „Avicola" Mintia, tan. Calităţile tehnice ale j
Acumularea \anor sporuri cît mai mari de produc peste 2.5 la sută, iar la în cadrul medalionului lite
ţie industrială suplimentară constituie o cerinţă im începutul anului şi pină în cherestea în medie cu 14,6 lecsandri — poet patriot". Un rar «Vasile Alecsandri", de lămpii conferă o siguranţă !
perioasă pe care economia naţională o pune în faţa prezent, s-a realizat o eco medalion literar cu aceeaşi spre viaţa şi opera poetu deplină in exploatare dato- i
tuturor colectivelor din întreprinderi. Satisfacerea ei nomie dc 676 mc la tem Ia sută. temă a fost organizat şi la lui a vorbit Niculina Râşi- rită tn primul rînd siste- |
exemplară obligă la asigurarea tuturor condiţiilor teh staţia de radioficare a ora mului de protecţie meca- j
nice, materiale şi organizatorice astfel ca producţia să şului. Cu acest prilej s-au naru, de la biblioteca muni
se desfăşoare normal, într-o ritmicitate perfectă. In curînd un nou produs : citit versuri şi proză din cipiului Deva. Manifestarea nică a sitelor. Cu ajutorul ;
Este semnificativ prin valoarea sa faptul că cele vasta creaţie a bardului de a fost organizată de către ei se pot detecta pînzele '
mai multe colective industriale din judeţ acţionează la Mîrceştî. Comitetul municipal Deva de metan, degajările din
cu fermitate pentru realizarea ritmică, constant in Buretele „Vîscoza" al U.T.C. găurile de mină precum şi
tensivă a producţiei. Pe această cale Ia toate secţiile
de bază din Combinatul siderurgic Hunedoara, în cele Cu cîteva luni in urmă urmînd ca in curînd pe alte concentraţii de gaz no
două decade ale acestei luni, s-a asigurat, zi de zi, de ii informam pe cititorii poarta fabricii să iasă pri Casa de cultură din ora civ mai puţin intens.
păşirea ritmică a sarcinilor de plan. In oţelârii bu noştri despre primele suc mele cantităţi din noul pro şul Brad a organizat în a La Casa de cultură din In urma uHlmelor modi
năoară media zilnică a depăşirilor se ridică la aproape cese obţinute în fază de dus ceste zile expuneri pe tema : staţiunea balneoclimaterică ficări aduse ca urmare a
200 tone metal, fapt care a permis ca plusul total de laborator, de un colectiv Prin calităţile sale fizi- „Bardul care s-a dăruit tru Geoagiu-Bâi, cu prilejul
producţie să fie majorat la peste 23 000xtone de oţel, de specialişti din codrul co-chiraice, buretele poate dei pentru cunoaşterea şi aniversării a 150 de ani de experimentării ei pe stan
din care 5 700 tone oţeluri aliate. Tot in aceste două Fabricii de fire şi fibre ar preţuirea cîntecului popu Ia naşterea (poetului, oamenii durile de probă ale S.C.S.M.
Lăcătuşii Tiberlu Ross şl Jane fi utilizat în diverse activi lar al românilor" in localita muncii aflaţi la odihnă au
decade, furnaliştii şi laminatorii au produs cu 950 to tificiale „Vîscoza" Lupeni, în tăţi, dar in mod special In precum şi în condiţiile de
ne fontă şi peste 2 000 tone laminate mai mult decît Lupii, dc la 9trungftr|* de cilin producerea buretelui „Visea tea Musariu şi In localul participat la simpozionul
dri n C, S. Hunedoara, sint e industria lacurilor şi vop propriu. La Valea Brad a „Vasile Alecsandri". Tot subteran ale minei Lupeni.
prevederile. ză". De această dată sîn-
xemplu dc pricepere şl pasiune selelor, precum şi la tapi fost organizat simpozionul aici s-a organizat şi un re s-a trecut la execuţia de se
Ritmuri corespunzătoare se remarcă şi în activitatea la întreţinerea şl rcparareA strun tem in măsură să anun „Vasile Alecsandri" însoţit cital de poezie cu participa
productivă a Uzinei „Victoria" Câlan. la F.C. Orâştie. gurilor. ţăm definitivarea procesu seria interioară a autotu de proiecţii de diapozitive. rea elevilor din localitate. rie la întreprinderea meca
I.P.B. Bîrcea, U.E.I.L. Orâştie. I.I.L. Hunedoara. Efec lui tehnologic de fabricaţie, rismelor «Dacia". nică Sibiu.
tivul lor practic se concretizează în rotunjirea conti
nuă a realizărilor. Plusurile de 350 tone fontă şi 250
tone semicocs, 10 tone produse din mase plastice şi
20 tone pigmenţi metalici, 120 mc prefabricate din Valorificarea
beton, obţinute în cele două decade din iulie, de subproduselor
monstrează că în aceste unităţi colectivele de muncă, GRAMUL DE ACŢIUNE
îndrumate competent de organizaţiile âe partid, stă de pădure
ruie în a folosi din plin capacităţile productive, forţa
de muncă şi timpul de lucru. Desigur, acestea sint şi Silvicultorii din Judelui nos
motivele pentru care evoluţia producţiei întruneşte tru (lesfl-soari o ampli acţi
une dc punere in valoare a
aprecieri pozitive şi, ceea ce este mai important, con subproduselor ile pădure. In
firmări practice in sporirea realizărilor suplimentare. masivele Parlng $1 Retezai $1
in Alte zone de munte au fost SUSIINUIE PSFOCUPÂRI PENTRU EDUCAREA « H U I
Consecinţele favorabile ale eforturilor pentru o ca înfiinţate peste 80 puncte de
denţă sănătoasă a producţiei sint însă diminuate de achiziţionare a fructelor do
fenomenul neritmicitâţii, al lucrului în asalt care se pAdure şi ciupercilor comesti
bile.
manifestă in unele unităţi. Este cazul In primul rînd La Dobra. Haţeg, Llvezenl,
al exploatărilor miniere din Valea Jiului. Conducerile Orăşlle «I Va|a funcţionează mis sâ părăsească plenara pe
centre, bine dotate, de prelu
minelor Aninoasa, Dîlja, Uricani. specialiştii şi con crare unde se execută ţoale Privim cu un ascuţit simţ tilor din Combinatul siderur către partid a organizaţiei îndrumare nu trebuie «â se
U.T.C., stilului şi metodelor
ducerea Centralei cărbunelui Petroşani nu mai dove operaţiile de pregătire şl seml- critic şi autocritic, o operă gic Hunedoara, acolo unde motiv câ trebuie sâ meargă de muncă cu acestea. Comi rezume la secretarul, comi
desc preocuparea stăruitoare din primul semestru Industriallzarr potrivit cerinţe la care lucrăm de mulţi ani tot comuniştii au făcut ade la şcoala de şoferi. Comite tetul de partid intenţionează tetul sau biroul organizaţiei
lor beneficiarilor din tară $1
tul de partid de la secţie a
şi constatăm, prin expunerea
U.T.C., ci sâ pătrundă în pro
vărate minuni In sfera pro
pentru desfăşurarea normală a extracţiei. După ce In de peste hotare. PlnA la 20 secretarului general al parti ducţiei materiale. analizat mai atent starea de ca în trimestrul IV al aces funzime, In viaţa intimă a
prima decadă minusul faţă de plan se ridica In 17 090 Iulie s-au prelUAt din noun re dului la consfătuirea de lu La comitetul de partid al lucruri şi a constatat că a tui an sâ analizeze într-o organizaţiei şi acolo sâ pro
coltă mai mult de 61 000 kg de
tone de cărbune, acesta n-a constituit un semnal de zmeurA, afine, fragi, cireşe a cru a activului de partid din combinatului se gîndeşte, se baterea lui Nicşa nu este plenară activitatea organiza ducă revirimentul.
alarmă pentru redresarea producţiei. Consecinţa ne mare şl coacAze, precum si în domeniul ideologiei şi al ac jalonează acţiuni concrete, se singulară. Vreme îndelungată ţiei de tineret. După apariţia Se produce în organizaţiile
gativă a dereglării mecanismului productiv n-a Întâr semnate cantltătl de ciuperci tivităţii politice şi cultural- acţionează. Purtăm o discu el a pozat într-un om plin expunerii t o v a r ă ş u l u i de partid din combinatul hu-
şi fost
comestibile, care au
ziat să se arate. Acum, la a doua decadă, restanţa a pregătite In cea mai mare educative, că sîntem într-o ţie cu secretarul Petre Lun- de iniţiativă, de strădanie. De Ceauşescu s-a avansat păre nedorean un proces deosebit
livrate la
parte pentru a fi
crescut la mai mult decît producţia planificată pe o zi export in stare proaspătă sau epocă în care trebuie să ac gu şi locţiitorul său, Nicolae aceea a şi fost ales secreta rea ca această analiză sâ fie de important, ce dezvăluie cu
pe întreaga centrală. Fenomenul, din păcate, nu este semllndusirloliznie. celerăm ritmurile, să răstur- N'andrea. rul organizaţiei de tineret făcută mai devreme. In cele pregnanţă seriozitatea cu ca
singular. La I M. ^îunedoara, dacă în prima decadă Inspectoratul silvic Judeţean nâm mentalităţi, să ne — Ne aflăm la un început din urmă s-a ajuns la con re acestea înţeleg sâ trans
a creat condiţiile necesare
se înregistra un minus faţă de plan de 900 tone fier pentru achiziţionarea şl prelu consolidăm sănătatea eti de acţiuni care sâ învioreze cluzia câ nu o astfel de ana pună In viaţă indicaţiile date
crarea In acest an a peste 1C5 că, să ne primenim cli întreaga activitate de educa liză ar ajuta cel mai bine, ci de secretarul general al par
vagoane de astfel de subpro matul de muncă. Acest sen re a tineretului — ne spune o muncă susţinută desfăşu tidului, răspunderea lor pen
duse. Acestea vor fl valorifi
cate In marca lor majoritate timent de preocupare seri tovarăşul Lungu. Din anumi rată pe o perioadă mai înde tru creşterea şi educarea ti
(Conţinuore in pag. a 3-a) pe piaţa externă urmind să oasă, încărcată de răspunde te puncte de vedere vom fi In Combinatul lungată din partea organiza neretului.
se roallzeze pe această calc nevoiţi s-o luăm de la cap, ţiilor de partid, muncă de Purtăm o discuţie despre
un venit de peste 2 milioane re şi rîvnâ 51 simţi cu mare
lei valută. adică trebuie sâ învăţăm şi cunoaştere temeinică a conţi toate acestea cu tovarăşul
forţă şi în rîndurile comuniş- nutului şi formelor activită Victor Petroescu. secretarul
secretarii de partid sâ lucre ţii organizaţiei de tineret, îm comitetului de partid de la
tineretul Spun aceasta pen siderurgic din pletită organic cu sprijin şi oţelâria a Il-a. secţie în care
ze cu organizaţia U.T.C., eu
tru că tineretul reprezintă un îndrumare concretă. După a este pregnantă această preo
ceea se va putea face şi o
cupare.
ÎN TOATE COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE domeniu specific al muncii analiză, care sâ propulseze — Oricum am lua lucruri
de
de partid, o sferă plină
particularităţi de care tre Hunedoara munca, ridicată deja la un le, constant râmine câ avem
buie sâ se ţină seama. Am nivel cît de cît corespunză de-a face cu educaţia comu
început sâ pătrundem mai a- tor. nistă, iar acesteia i se potri
Insâmînţarea culturilor succesive dînc în această sferă şi con din secţie. Adevărul a ieşit cut o repartizare a membri vesc după părerea mea meto
Comitetul de partid a fă
statăm multe lacune — su
dele care au puterea cea mai
lor săi pe secţii şi sectoare,
perficialitate. formalism, lip
la lumină mai tîrziu : a lu
să de răspundere. Participăm crat astfel pentru a-şi ajun atrâgîndu-le atenţia asupra mare de influenţare, indife
rent dacă este vorba sâ re
la adunări generale ale orga ge un scop de ordin personal. necesităţii de a dovedi maxi considerăm anumite lucruri
mum de grijă şi atenţie pen
nizaţiei U.T.C. şi constatăm
în mirişti trebuie urgentata! cu regret propriile noastre Cînd a fost promovat ca şef U.T.C. Dîn controlul făcut pînâ tele. Noi ne-am gîndit sâ
din trecut, sau de a găsi al
tru activitatea
organizaţiilor
de echipă, cu un salariu bun,
lipsuri ; ni se reflectă cu fi
delitate modul defectuos în a început să-şi neglijeze, a în prezent s-a desprins conclu reactivizâm forme şi mijloa
cursul
ce care în
poi sâ sfideze sarcinile poli
practicii
care am muncit cu tineretul. zia câ în activitatea organi şi-au dovedit eficacitatea. Am
De aceea, pe bună dreptate, tice. Ca urmare, la indicaţia zaţiei de tineret există multe început prin a recomanda
In fiecare unitate agricolâ socialistâ numai pentru a se realiza suprafeţele La C AP. Orâştie din 100 expunerea tovarăşului Nicolae organizaţiei de partid, orga verigi care nu desfăşoară schimbarea secretarului co
nizaţia U.T.C. l-a pus în dis
trebuie sâ fie luate masuri ca să se rea planificate, ci şi pentru a se insâmînţa ha nu s-au însâmînţat decît Ceauşescu atrage atenţia câ cuţie. I s-a dat sancţiunea ce nici un fel de muncă : res mitetului U.T.C. pe secţie.
20 ha. deşi au fost eliberate
lizeze integral planul la insâmînţarea suprafeţe de teren în plus, peste preve de pale 120 ha şi sînt arate organizaţiile de partid tre a meritat-o. Faptul este fapt, ponsabilii cu diferitele pro Poate în alte condiţii n-am
buie să-şi reconsidere auto
bleme — locţiitorii,
cei cu
culturilor succesive în mirişti. In această 50. Aici, dacă se folosea cu critic nu numai stilul şi me dar de aici am înţeles mai pregătirea profesională şi po fi recurs la această măsură,
privinţă trebuie sâ se depună eforturi nu derile iniţiale. mai multă pricepere întregul todele de muncă, ci în primul bine câ trebuie sâ punem se li tieo-ldeologîeâ etc. — al dar exigenţele actuale şi vi
itoare nu ne permit sâ lu
rios umărul la îmbunătăţirea
parc de tractoare se puteau rînd o anumită mentalitate întregii activităţi de educare căror 10I este binecunoscut. crăm cu oamenii care în lo
Timpul din acest an este cooperativele noastre agricole. din cooperative nu are nici un realiza In întregime prevede care şi-a făcut loc în concep a membrilor de partid, a tu De aici trebuie sâ se înţe cul unei angajări totale, cu
extrem de favorabil pentru iPrintr-o bună organizare a temei. Cum poate fi cineva rile de plan la culturile suc ţia despre educaţie. turor oamenilor muncii. leagă două lucruri de extre răspundere, găsesc tot felul
obţinerea de producţii bune muncii la eliberarea terenuri mulţumit atunci cînd ştie bi — Zilele trecute — spune mă utilitate, anume câ mun de justificări. Avem nevoie
la culturile duble. Furajele lor recoltate de paie, execu ne câ n-a rezolvat aşa cum se cesive Suprafeţe mici — cu tovarăşul Nandrea — am fost Tovarăşul Lungu sublinia ca de conducere a organizaţi de acel tip de activist care
realizate din aceste culturi tarea imediată a arăturilor şi cuvine nişte treburi aşa de prinse între 15-25 ha — au la o plenară a comitetului că la o recentă instruire a ilor U.T.C. nu trebuie lăsată posedă şi cunoştinţe şi caii-
,pot fi folosite atît ca masă insâmînţârilor, multe unităţi importante cum este insămin- U.T.C. de la secţia I fur comitetelor şl birourilor or doar pe seama secretarului,
verde în hrana animalelor, puteau sâ aibă însâminţate ţarea culturilor duble? A nale. Aici am asistat la un ganizaţiilor de partid o bu ci câ întregul organ de par
cît mai ales pentru însilozare. toate suprafeţele planificate a ceastă stare de lucruri ar Continuore in pog. o 3*o) fapt cu totul ieşit din co nă parte a programului a tid trebuie sâ acţioneze uni (Conlinuore: in pog. a 3*a
Şi fiecare unitate trebuie sâ fi cultivate cu porumb fu trebui sâ le creeze un senti mun : Petru Nicşa, secretarul tar, plin de răspundere. In 1
tindă spre a însiloza în acest rajer. Cooperativa agricolâ de ment de jenă şi, fără a căuta comitetului U.T.C., şi-a per fost consacrată conducerii de al doilea rînd, activitatea de
an cantităţi cît mai mari de producţie din Câstâu are sta tot felul de justificări, sâ
nutreţuri. Aceste posibilităţi bilit— aşa cum ne relatau to treacă în mod hotârit şi ener
deosebite pe care le au în a varăşii IIie Turdâşan, preşe gic la lichidarea neajunsuri
cest an toate cooperativele a dinte, Ion Iurian, inginer şef, lor Şi îndeplinirea sarcinilor. Pagina a ll-a
gricole, trebuie materializate Iacob Munteanu, secretarul Aceasta ar fi cea mai bună
in fapte. Şi nu se poate spu organizaţiei de partid — sâ şi mai concretă autocritică
ne câ nu sînt unităţi unde or însâmînţeze în mirişte 50 ha. Este adevărat câ acum sînt
ganizaţiile de partid, consili Sînt arate şi pregătite 42 ha, foarte multe treburi de făcut C urier
ile de conducere, inginerii a- dar nu s-a însâmînţat nici un în agricultură. Dar tocmai a
gronomî nu manifestă pre hectar, susţineau dînşii, pen cum ies în evidenţă pricepe
ocupare şî interes în această tru câ î-au împiedicat ploile rea, spiritul organizatoric şi In căutarea soli
problemă. Dimpotrivă se 5n- căzute în ultimele zile. Vina gospodăresc al conducerilor u-
tîlnesc unităţi în care s-au pe ploi o dau şi alţii. Justifi nilâţilor agricole socialiste. In citudinii la cîteva
obţinut rezultate bune. Aşa cări se găsesc oriunde. Dar toate unităţile se putea orga
de pildă la CA P Beriu s-au se pune întrebarea de ce nu niza — aşa cum bine au pro ghişee din Hune
arat şî însâmînţat cu porumb s-a acţionat cu toată energia cedat organizaţiile de partid,
furajer 35 ha din cele prevă înainte de a veni acest front consiliile de conducere şi spe doara
zute în plan. Mai sint pregă de ploi ? Nu s-a făcut acest cialiştii din alte cooperative
tite — ne spuneau tovarăşii lucru pentru câ există păre — executarea arăturilor dimi
Ioan Manolescu, inginer şef, rea, greşită de altfel, a unor neaţa, înainte de a intra cu Cititorii ne scriu...
secretarul comitetului de par preşedinţi şl ingineri, câ nu combinele in lan. Fiecare trac Ce le răspundeţi?
tid al cooperativei, şi Petru se putea realiza mai mult. Or, tor putea fi folosit 2-3 ore la
Ştefânie. secretarul organiza această părere trebuie combă arat. Dar ce sâ mai spunem
ţiei de bază de la brigada tută cu toată tăria de organi câ în nici o cooperativă nu Poşta paginii
Beriu — încă 15 ha Aseme zaţiile de partid şi acţionat s-a trecut la executarea de a
nea exemple mai sînt încă pentru a se îndeplini întoc rături in timpul nopţii. Posi
multe. Cu toate acestea tre mai sarcinile stabilite la cul bilităţi există pentru a se în Vă răspundem la
buie sâ arătăm că ceea ce s-a turile duble. Tendinţa aceasta deplini cu succes şi aceste
realizat pînâ acum nu reflec de automulţumire care există sarcini, paralel cu cele de re întrebare
tă posibilităţile de care dispun la unele consilii de conducere coltare a cerealelor.