Page 7 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 127 6 SIMBATĂ 3 IULIE 1971 1
APROBARE fflltt PSITIIIRE SUPRIMA ! ¥ -
16,IS Emisiune In limba germa
na ;
13.00 Bună scara, fete! Bună
scara, băieţi!
general al partidului nostru, întreaga sa activitate, în po IO,ÎS Publicitate:
O deosebită tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nostru exprimă cele maî înal 19,20 mul <le seri — emisiune
litica sa înţeleaptă, partidul
pentru cel mici:
s-au făcut purtătorii de cu-
lfUu Telejurnalul dr scări;
vînt ai acestor înalte idea te interese şi aspiraţii ale sa 20.00 Reportaj filmat dc la vi
zita In Finlanda a tovară
luri ce animă poporul român, le. Pe aceasta se bazează înal şului Nicolae Ccnusescu.
contribuţie manifestînd dorinţa sinceră tele consideraţii, aprobarea preşedintele Consiliului de
Stat a 1 Republicii Socialis
deplină a politicii partidului
de a-şi aduce contribuţia la
to Romănia;
nostru de către toţi oamenii
cauza nobilă a socialismului
,va»a — partea a Ill-a şi
şi păcii în lume. Iată de ce muncii din bazinul carbonifer 20,35 Tele-cnclclopedla. Rama-
ultima. Salvnmar. Mclsscn
al Văii Jiului, apreciind, tot
vizita delegaţiei române, ac
la unitatea ţărilor tivitatea deosebită a tovară odată, vizita delegaţiei de ţelanuri. Transfocator. Wnd-
— expoziţia-muzeu de por
loi—Earnes — fauna şi fio
şului Nicolae Ceauşescu
şi
partid
se
guvernamentale
bucură de aprecierea unani române în ţările socialiste din ra In tundra cercului arc
tic;
mă a întregului popor, mîndru Asia ca pe o contribuţie de 21.50 „Să nu-ţi faci recital fă
socialiste înţelept — Partidul Comunist seamă la unitatea ţârilor so cumpărătorilor un sortiment mal variat de produse alimentare, s- au construit şl pus In funcţiune 22.50 Telejurnalul dc noapte.
de un asemenea conducător
ră scară". Spectacol umo-
Pcniru a se face o aprovlzl onarc mai rapida a unităţilor da dosf&cerc şl a pune la dispoziţia
rlstico-muzlcal;
Român. Adeziunea fermă a cialiste, a mişcării comuniste şl In Judeţul nostru diferite obiective ale Industriei Alimentare. In tre acestea se numără şl Fabrica Sport;
poporului nostru, a tuturor şi muncitoreşti internaţionale. de produse lactate din Llvezcnl pe care v-o prezentăm In fotogra fia de faţă. 23,10 Seară de romanţe.
Vizita delegaţiei de partid şi lor socialiste. Poziţiile expri oamenilor muncii din Valea CLEMENT NEGRUT
guvernamentale române, con mate în convorbirile avute, Jiului se întemeiază pe con prim-secretar al Comitetului
dusă de tovarăşul Nicolae în intîlnirile cu masele largi vingerea de neînfrînt că în municipal Petroşani al P.C.R. Un raid prin unele unităţi ale cooperaţiei de consum dovedeşte că
Ceauşescu, în ţările socia de oameni, ai muncii consti
liste din Asia se înca tuie o întruchipare strălucită
drează organic în efortu a politicii externe marxist-le- Regulile de comerţ nu sînt cunoscute
rile consecvente pe care niniste, în centrul căreia Dovadă grăitoare a aplicării CINEMA
partidul şi statul nostru le de partidul nostru situează ferm
pun in preocuparea lor ne întărirea prieteniei, alianţei şi sau sînt ignorate DEVA : Zestrea domnitei Ralu
abătută de a căuta mereu căi colaborării frăţeşti cu toate („Patria*); CeaJkovskl — se
noi, care să ducă la depăşi ţările socialiste. riile i-xr („A na"); s i m e r i a :
rea divergentelor existente în Este meritul delegaţiei principiilor marxist-leniniste să de respect faţă de igienă Certej, de către carmangeria Geooveva de Brabant ( ^ I u r e
şul*); HUNEDOARA: Facerea
tre unele partide comuniste noastre, al conducătorului ei, S-a iniţiat în ultimele 3 zi cooperativei Ilia, lipseau 80 lumii („Slderurglstu!1*) ; B. D.
şi muncitoreşti, să contribuie tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le un control inopinat în uni şi curăţenie. de grame, adică aproape do Intră In acţiune („Construc
tăţile cooperaţiei de consum
în mod eficient la întărirea pentru aplicarea fermă a prin CIORBA LUNGA uă bucăţi Intr-adevăr mici ! torul-); CALAN: Milioi Vi
teazul — seriile !-n <tl Iu
unităţii mişcării muncitoreşti in relaţiile dintre ţările socialiste din judeţ, la care au fost „Reţeta" îi aparţine fie Pe la Ilia n-or fi cintare, sau nie*); TELIUC: O nunti cum
cipiilor de bază ale politicii
internaţionale. Modul în care externe a partidului şi statu antrenaţi inspectori comerci responsabilului restaurantului n-o fi bună credinţă faţă de n-a mal (ost („Minerul*); PE
TROŞANI : ...Şl caii se Îm
delegaţia noastră, tovarăşul lui nostru. Partidul Comunist ali şî factori de răspundere „Retezatul" din Haţeg, fie bu consumatori ? puşcă. nu-l aşa 7 („7 Noiem
Ceauşescu au abordat proble Român, conducerea sa, tova din U.J.C.C. şi I.J.E. Coop cătarului. Nu se ştie cui ii brie-) ; O poveste veche, ve
mele ce frămîntâ azi arena La sfîrşitu! orelor de lucru, tru totul năzuinţelor de co Fără a lungi vorba, vom spu poate fi atributâ. Amenda — IN NUMELE CELOR MICI che... şl Cinci pentru Infern
(„Republica’1) ; LUPENT: Hai
politică internaţională, parti răşul Nicolae Ceauşescu se salariaţii Întreprinderii de laborare ale poporului nos ne ceea ce am spus şi de 100 de lei — pentru origina Magazinul sătesc din Şoi ducii Iul Ş aplecai („Cultu-
stabilire
de
tru,
unor
a
dele comuniste Şi muncito bucură de o stimă deosebită, reţele electrice Deva s-au în- relaţii de încredere re spre comerţul de stat cu o la „reţetă" de ciorbă a tre muş. Trecem peste faptul câ tural-); LONEA: Canarul $1
Iubirea
viscolul („Minerul*);
reşti, mişcarea muncitorească de o înaltă apreciere, în pri tilnit în sala liceului peda ciprocă între toate partide cazia raidurilor anterioare. Şi buit s-o achite responsabilul. ceea ce are ţine Intr-o ordi strict opriţii („7 Noiembrie*);
contemporană vădeşte o dată mul rînd din partea poporu gogie pentru a-şi exprima a le comuniste şi muncitoreşti, populaţia satelor se bucură în Iată reţeta : iei alimente pen ne soră cu dezordinea. Vin VULCAN: Amintiri bucureşte-
egală măsură de preocuparea
deziunea totală faţă de po
în plus spiritul novator, clar lui nostru, cu ale cărui idea litica clarvăzătoare a parti între toate statele socialiste". pentru o bună aprovizionare tru a prepara patru kilogra de vreo patru sortimente de ne („Muncitoresc*): URICANI :
IoUlnire la vechea
moschee
văzător al partidului nostru, luri se contopeşte întreaga dului nostru, aprobarea una Intr-un entuziasm general, cu produse agroalimentare. me de ciorbă, „scapi" în ea bomboane Dacă cumpără cei („7- Noiembrie-) ; BARBA-
hotârîrea sa nestrămutată de activitate a partidului. Toc nimă a activităţii delegaţiei adunarea a aprobat o 3,5 litri apă în plus şi re mari, mai întreabă cit costă TENI: Helga („6 August*) ;
a-şl aduce contribuţia la în mai datorită acestei baze de de partid şi guvernamentale telegramă adresată Comite Magazinele săteşti din Clopo- zultă ciorbă lungă aşa cum cutare sau cutare sortiment. ORAŞTLE: Patrlcla şl muzica
GEOAC1U-BAI:
(„Flacăra");
tărirea continuă a coeziunii masă de nezdruncinat, a clar- române, în frunte cu tovară tului Centra) al partidu tiva, Şoimuş. Certej. unită s-a putut constata la aminti De şapte ori şapte; HAŢEG:
ţârilor socialiste, a unităţii viziunii sale, principiile mar- şul Nicolae Ceauşescu, in ca lui, tovarăşului N i c o l a e ţile de alimentaţie publică tul local. Cei mici iau ce le dă vînzâ- Prea mic pentru un război a-
tlt
(„Popular*):
mare
de
partidelor comuniste şi mun xist-leniniste ale politicii in drul vizitei întreprinse în ţă Ceauşescu, în care, printre al din Cerlej şi Haţeg — cîte- MĂRFURI CU TERMENUL torul. Pînă ieri, n-aveau nici BRAD: îngerii negri — seri
măcar posibilitatea să arate
citoreşti, prin înlăturarea di terne se reflectă pregnant în rile socialiste de pe conti tele se spune : „Dăm o înal va din cele vizitate în raidul DE GARANIŢE EXPIRAT cu degetul „daţi-mi din as ile I-n („Steaua roşie1'); I*
respectiv — fac dovada te
LLAt Colonia Lanflerl („Lu
vergenţelor existente, unirea politica internaţională pe ca nentul asiatic. „Această vizi tă preţuire activităţii rodni mina").
tuturor forţelor In vederea re partidul şi statul nostru o tă pe care fiecare dintre noi ce a delegaţiei de partid şi meiniciei afirmaţiei de mai Se puleau găsi Ia magazi tea de doi lei". Bomboanele
realizării dezideratului major promovează cu asiduitate. Ele am urmărit-o cu justificată guvernamentale, activităţii sus. Dar cînd într-un maga nul sătesc din Clopotiva, la se vindeau din cutiile de ta
al epocii noastre i construirea •' izvorăsc din ceea ce nouă ne mmdrie patriotică — a spus dumneavoastră — mult sti zin cu profil alimentar o să Certej şi la Soimuş. La Cer blă, deşi magazinul a fost do
întilneşti semnele neglijenţei,
socialismului şi lupta hotârî- este scump — suveranitatea in deschiderea adunării to mate t o v a r ă ş e Nicolae tej şi Clopotiva ciocolata şi tat cu borcane speciale pen
tâ împotriva forţelor imperi şi independenţa naţională, ne varăşul Roman Şerban, se Ceauşescu, şi ne exprimăm a- ba chiar ale indolenţei poţi biscuiţii depăşiseră de aproa tru păstrarea lor la vedere şl
să spui :
aliste. Consider deosebit de amestecul în treburile inter cretarul comitetului de partid ,probarea unanimă faţă de pe 6 luni termenul, iar la Cer cu preţul afişat. Dar borca
important faptul că în activi ne, egalitatea în drepturi şl din întreprindere — se în rezultatele vizitei. DE-AICI LIPSEŞTE O MINA tej biscuiţii „Picnic", fabri nele stăteau pline de praf sub
tejghea.
tatea prodigioasă, deosebit de avantajul reciproc — năzuin scrie în linia generală a po Primirile entuziaste ce au DE GOSPODAR î caţi cu caşcaval, au o vechi ★
me, de la data fabricării, de
Rezultatele tragerii
liticii externe promovată cu
rodnică a delegaţiei române, ţe care se pot realiza numai consecvenţă de partidul şi sta avut loc, convorbirile since Lipseşte la magazinul ali aproape 3 ani. Păi cine să 2 iulie 1971 : din
în discuţiile purtate cu con în condiţiile unei păci trai tul nostru, politică îndrepta re şi deosebit de fructuoase mentar cu autoservire din Ha mai cumpere astfel de măr Pentru câ în raidul respec EXTRAGEREA Ii 14, 88.
ducătorii de partid şi de stat nice. a bunelor relaţii cu toa tă spre întărirea prieteniei, a cu conducătorii partidelor ţeg unde rafturile erau în 30 furi ? tiv au fost şi factori de răs 3, 90, 31, 29, 84, 58, 11.
frăţeşti constituie o nouă do
din ţările vizitate nu numai te popoarele lumii, a priete colaborării frăţeşti dintre toa vadă elocventă a aplicării în iunie aproape goale, în timp Există o singură soluţie în pundere din I.J.E. Coop şi Fond de premii ; 565 670
că nu s-au făcut simţite di niei strînse cu popoarele ma te ţările socialiste Vedem în mod creator a principiilor ce marfa stătea în magazie. cazul depăşirii termenului de U.J.C.C. lăsăm concluziile in lei.
vergenţe, ci dimpotrivă au rii familii a ţârilor socialiste. activitatea delegaţiei, a neo marxist-leniniste în politica Vitrina magazinului arăta e garanţie a mărfurilor alimen seama dumnealor. Şi, desigur, EXTRAGEREA A II-A :
fost caracterizate prin unita Aceste deziderate pot cunoaş bositului secretar general al externă a partidului şi statu xact cam ce fel de oameni lu tare conservate sau semifa măsurile care se desprind ca 30, 44, 10, 39, 72, 42, 4.
tea deplină de vederi, prin partidului, fiul devotat al po lui nostru. crează înăuntru, iar magazia bricate : supunerea acestora necesare în urma constatări Fond de premii i 529 560
înţelegerea reciprocă şi înal te o materializare deplină nu porului nostru, tovarăşul Vedem în întreaga activi de mînâ — .decorată" cu controlului de laborator şi lor făcute. TH. MARCUŞ lei.
ta răspundere internaţionalis- mai în condiţiile in care i se Nicolae Ceauşescu, o acţiune tate a delegaţiei, a dumnea păianjeni — nu-i dezminte. medicul să avizeze desfacerea
tâ recunoaşte fiecărui popor de o deosebită însemnătate po voastră personal, tovarăşe La aşa .talent" gospodăresc
litică pe linia eforturilor pe Ceauşescu, contribuţia deose responsabilul Franeisc Deliu lor în continuare sau să le
, De-a lungul a mii de kilo Indiferent că este mare sau cnre Partidul Comunist Ro interzică la vînzare. Dar da
la
bită a partidului nostru
metri, delegaţia noastră a mic — locul ce 1 se cuvine mân le face pentru depăşirea victoria generală a cauzei so trebuia .recompensat". Şi a că sînt gestionari care cred în Săptămîna viitoare
fost; cu o chitanţă de 325 lei,
purtat mesajul de statornică în viaţa internaţională. Dele actualelor divergenţe existen cialismului şi păcii în lume, iar şeful serviciului adminis reuşita de a păcăli pe cine
te între unele partide comu la Întărirea unităţii lagăru va să le cumpere, se păcălesc
prietenie şl solidaritate pe ca gaţia română care a vi trativ din cooperativa Haţeg,
niste şi muncitoreşti, pentru lui socialist, unirea tuturor pe ei aşa cum s-a întîmplat
re poporul nostru le nutreşte zitat ţările socialiste de pe înţelegere între popoare A forţelor antiimperialiste în- Filon Pîrvu, cu 125 lei. în magazinele amintite. la televiziune
Tot mina de care vorbeam
^fă'ţă 'cle"toate popoarele ţâri continentul asiatic, secretarul ceste eforturi corespund în- tr-un front unic In lupta lipseşte şi la magazinul de MICI... MICI
pentru libertate, independen mezeluri şi lactate din Haţeg La zece bucăţi mititei care 4— 10 iulie
ţă şî progres social". unde domneşte o totală lip fuseseră livraţi bufetului din
d u m i n i c a MIERCURI
8,30 Sport şl sănătate. Tema 18.00 Unlversal-şotron; 18,23
Un mesaj profund umanist emisiunii: înotul, soarele, aerul Mult e dulce şl frumoasă... 18,40
şl dezvoltarea armonioasă a or
Confruntări. Directorul Işl „des
ganismului — transmisiune di
rectă de pe litoral; 9,00 Mati coperă" colaboratorii; 19,10 T ra
neu duminical pentru copil. gerea Pconoexpres; 19,20 1001
„Printre codri si Izvoare" — de seri; 19,30 Telejurnalul dc
spectacol folcloric. Participă e* seară. Sport ; 20,00 Reflector ;
a! păcii şi progresului Jcvli Liceului din comuna BAI- şire. Premieră pe tară; 22,05
20,13 Tele-clueraateca: Fără ie
ceştl-Olteţu. Jud. Dolj. Film se
Teleglob. Afganistan. Film do
rial: Fiul mării; 10.00 Viata sa
tului; 1I.1S Ciclul „Simfonii de cumentar. Comentariul — Nlcolao
Beethoven*; 12,00 De strajă pa N. Lupu; 22,25 Ancheta TV. La
muzicale ;
Luna solstiţiului de vară Istoria tuturor timpurilor plan internaţional prin poli triei; 12.30 In reluare, la cere încheierea stagiunii de noapte ;
22.50 Telejurnalul
constituie pentru toate cadre ne-a dovedit că atunci cînd tica externă înţeleaptă, mult rea telespectatorilor, sfciecţlunl 23.00 Închiderea emisiunii.
din emisiunea „Intllnlre pe pla
le didactice şi pentru mine ai prieteni şi pacea este apă apreciată de naţiunile dorni tou"; 13.00 Emisiune în limba
luna cînd se „numără • bobo rată pe mai multe fronturi, ce de pace de pe toate me maghiară. Post meridian. 14,30 JOI
17,30 Emisiune tn limba m a
cii". poate luna cu cea mai rezultanta tuturor acţiunilor ridianele, a primit, în aceste TelcvacanJ? pe apă; 13,15 Ma ghiară; 18,30 La volan. Emisiu
gazin; 16,35 Planeta giganţilor.
intensă activitate didactică. întreprinse este progresul zile, prin întreaga activitate Film serial pentru tineret; 17,25 ne pentru conducătorii auto ;
Cu toate acestea, ca toţi ce Bunele relaţii bazate pe desfăşurată de delegaţia de Fotbal. Flr.ala „Cupei Romă- 18.50 Timp sl anotimp In agri
tăţenii României, am urmărit stimă, prietenie şi ajutor re partid şi de stat condusă cu nlel": Steaua — Dlnamo Bucu cultură ; 19,15 Publicitate; 19.20
reşti. Transmisiune directă de
1001 de seri; 19,30 Telejurnalul
cu viu interes informaţiile ciproc susţinute de solia ro la stadionul „23 August*; 19,20 dc seară. Sport) 20,15 15 m inu
presei, radioului şi televiziu mână şi popoarele priete înţelepciune de tovarăşul 1001 de seri; 19,30 Telejurnalul te despre sănătatea dv. Măsuri
nii de pe lungul itinerar în ne de la Soare Răsare ne dau Nicolae Ceauşescu, noi şi de seară. Sport: 20,00 Reporta de igienă şi profilaxie In sezo
jul săptămlnil: Cum încep le
nul cald; 20.25 Aveţi cuvintul.
treprins prin ţările prietene crezul că s-a făcut încă un profunde valori. Expresia lor gendele r 20,25 FUm artistic : Anchetă lunară organizată de
din zbuciumatul continent a pas spre pace, progres, co e adeziunea deplină la acest Singur pe lume după romanul Redacţia pentru tinerel. Intre
siatic de câlre solii poporu existenţă paşnică, destinde „Snns ramille* de Hcctor Ma- Uzinele de strunguri şl Grupul
lot; 22,03 Varietăţi pe... 16 mm;
din
Arad:
profesional
şcolar
lui român, în frunte cu cel rea relaţiilor internaţionale mesaj profund umanist al 22,3S S. U. A. — locuri Istorice, 21,10 Antologia umorului; 21,15
mai credincios fiu al poporu precum şi unitatea sistemu păcii şi progresului general. film documentar; 22,45 Telejur Cadran Internaţional; 22,30 In-
lui nostru, secretarul general lui socialist. nalul de noapte. Sport; 23,00 în icgpretul săptămlnil: Mana Cln-
chiderea emisiunii.
b an u ;
22.S0 Telejurnalul
de
al partidului, tovarăşul Mlndria de a fi cetăţean al Prof. VIOREL MANOLESCU LUNI noapte; 23,00 Închiderea emisiu
Nicolae Ceauşescu. unei ţâri ce s-a impus pe Oroştioara de Sus 18.00 Corul sindicatelor din nii.
municipiu? Bucureşti; 18,15 E
cranul. Emlsune de Informaţie " VINERI
şt critică cinematografică; 18,43 17.00 TeleşcoalA. Consultaţii
Stop-cadru; 19,1$ Publicitate ; pentru examenele de admitere;
19.20 1001 de seri; 19,30 Telejur 18.00 Căminul ; 18,50 Lumea co
nalul de seară. Sport; 20,10 Ro piilor. Ecranul cu plslcuţc; 19,10
man foileton Mizerabilii (UD :
SA «O S II FIECARE H , CU PREOCUPARIIE SI PR 0BIEME1E 20,55 Prim plan. Prof. unlv. Şte seri; 19,30 Telejurnalul de sea
19,20 1001 de
Tragerea Loto;
fan Pa9cu; 21,25 „Melodii ., me
ră. Sport? 20,to Reflector: ?o,25
lodii, ..*• cu Interpret! cunoscuţi
Panoramic ştiinţific.
Prognoze
de muzică uşoară; 22,10 Im a
gini din Caracas; 22,15 Telejur In ştiinţă şl tehnologie; 21,to
Film artistic: Subiect pentru o
nalul de noapte; 22,23 Telc- schiţă; 22,3S Telejurnalul dc
sport; 22,43 Închiderea emisiu noapte; 22,45 închiderea emi
„Biografia" lotului 12 al O incursiune retrospectivă uşoară precum pare la prima blemele vizează o echipă sau îndeaproape de viaţa lor şi în ducerii lotului, cărora le fa nii. siunii.
MARTI
Şantierului de construcţii De în viaţa acestui tînâr colectiv vedere. Trebuie să cunoşti fi brigadă, consultăm fie şeful afara orelor de lucru, să le cem cunoscute propunerile şi 10,00^11,00 TeleşcoAlă. Consul s i m b a t a
va este strîns legată de noile — tînâr pentru că marea ma ecare om. cu preocupările şi formaţiei de lucru, fie colec rezolvăm problemele. Aşa s-a doleanţele tinerilor, îi spriji taţii pentru examenele de ad 16.00 Regata Snagov la caiac-
cartiere ale oraşului, de mul joritate a constructorilor sînt problemele lui, fie ele şi per tivul respectiv şi căutăm îm născut clubul de la cămine nim în rezolvarea probleme mitere; 18,00 Antologic lirică. canoe. Ziua 1 — finale la pro
Recital al actriţei Simona Bon
te obiective social-culturale tineri — te duce inevitabil la sonale. Ca să le putem cu preună soluţiile. Aceasta pen le pentru nefamilişti. Aici se lor. Astfel ne-am cîştigat în doc; 18,15 Brăţara de aur. Eml- bele olimpice. Transmisiune di
rectă de pe lacul Snagov; 17,03
date în folosinţă in munici acel nucleu hotârît, încreză prinde pe toate am mobilizat tru câ nimeni altul decît se poate juca şah, remî, tenis crederea tinerilor care nî se slune-concurs — etapa semifi Emisiune In limba germană ;
piul de reşedinţă a judeţului. tor în forţele oamenilor, care în această direcţie grupa sin cretarul organizaţiei de partid, de masă, se pot urmări pro adresează In orice problemă nală; 19,15 Publicitate; 19,20 ioni 18.00 Bună seara, fete ! flună
de seri: 19,30 Telejurnalul «Ic
De colectivul lotului 12 se i-a mobilizat în permanenţă dicală, organizaţia de tine responsabilul grupei sindica grame la televizor sau filmele ştiind câ li se rezolvă A seară. Sport; 20,10 RomAnia *75: seara, băieţi - 19,13 Publicitate*
19,20 1001 de seri; 19,30 Telejur
leagă numele multor blocuri şi a ştiut sâ-i unească tntr-un ret, conducerea şantierului. le. secretarul U.T.C., şeful de care rulează sâptâmînal. Da ceasta contribuie la o bună 20,30 Seară de teatru. Eu, moş nalul do scară. Sport; 20,io Tc-
din cartierul Gojdu, centrale tot de voinţă şi acţiune — Pe şantier, la punctele de lu echipâ sau brigadă nu poate că te apropii de oameni, îi atmosferă în rîndul tinerilor, tenitorul — de Eduardo de Fl- le-enclclopedla; 2t.io Drumurile
llppo; 21,50 Concert de muzică
duc spre... mare; 21,3(1 in direct.
termice, şcoli, dar mal a organizaţia de partid. cru, în operative, luăm con cunoaşte maî bine oamenii, cunoşti, poţi să afli şi ce-i al întregului colectiv. uşoară. Orchestra „Elccirccord": Din... Paradis. Spectacol mu-
les cartierul „Dacia" al cărui — Drumul spre oameni a tact direct cu problemele de frâmîntârile lor. llotârîrîle frămîntâ şi cu ajutorul birou Exemple care să argumen 22.20 Arta plastică. Expoziţia 60 zlcal-dlstractiv, transmis din
de tablouri celebre din muzeele
certificat de naştere l-a sem trecut prin sufletul lor. Ne-am producţie, de aprovizionare, astfel adoptate duc Întotdeau lui organizaţiei de partid, al teze cele spuse în cadrul dis oraşului Paris; 22,35 Telejurna staţiunea „Juplter*; 23,no Tele
jurnalul de noapte; 23,10 SAD-
nat la 17 Iunie 1969. De la apropiat de ei, am încercat urmărim stadiul fiecărei lu- na la rezolvarea problemelor, conducerii şantierului să con cuţiei organizate de redacţie lul de noapte; 22,50 Inchldorca tămina sportivă; 23.30 închide
acea dat'â constructorii au să-î cunoaştem, să le ştim pre tribui la îmbunătăţirea con la lotul 12 construcţii pot fî emisiunii. rea emisiunii.
înălţat aproape 1 500 de a ocupările şi să le rezolvăm- diţiilor lor de viaţă Oame citate multe. Munca şi via
partamente, un adevărat oră In lumina legilor problemele Din experienţa muncii nii simt această grijă şi în ţa colectivului sînt bogate în
şel care aduce Devei un plus — spune Alexandru Marcu, şantier se străduiesc să-şi în asemenea fapte. Dar cel mai
de frumuseţe. Ceea ce este secretarul organizaţiei de ba deplinească zilnic sarcinile. grăitor este fap^jl câ cel pes
demn de consemnat nu se re ză de partid. E adevărat, fie politice de masă Dacă mai avem probleme de te 400 de oameni care lucrea
feră numai la acest mare vo care comunist a făcut risipă rezolvat, ele ţin de disciplina ză la lotul 12, în frunte cu
lum de muncă, cl ş» la faptul de răbdare, de înţelegere. Aş ■unora care cred câ în cămin comuniştii, îşi depăşesc cu frustul de construcţii
tâ în întrecerea cu terme aminti, ca exemplificare, pe pot face ce-i taie capul. îm regularitate sarcinile de plan, >
nele stabilite prin grafice rioada cînd am trecut la crâri la zi şl ne străduim să mulţumînd oamenii care le-au preună cu organizaţia UTC. câ in primul semestru al anu
constructorii au ieşit mereu munca în acord global. Cîtâ asigurăm fiecărei formaţii ce ridicat. Rezultatul ? S-a reu pe aceştia Iî supunem discu lui au predat 280 de aparta
învingători, că la calitate şi-au reţinere s-a manifestat, une le necesare. Dacă oamenii văd şit formarea unui colectiv o ţiei echipei sau brigăzii în mente din cele 432 planifica Timişoara
propus şi realizat lucrări ca ori chiar respingere. Comu câ te interesezi de rezolvarea mogen, stabil, rezultate ale care lucrează şi unde se iau te pentru întregul an, cele
re au depăşit calificativul „bi niştii noştri, conducerea lo doleanţelor lor ţi se adresea eforturilor colectivului însuşi. măsuri împotriva lor, măsuri lalte 152 fiind în stadiu a
ne". cu tendinţa aproape ge tului au ştiut să găsească re ză cu încredere şî fac totul Spun aceasta bazindu-mâ pe care apoi sînt popularizate în vansat de execuţie, câ din a
nerală spre „foarte bine". sursele răbdării ea să explice ca să nu se dezmintă faptul câ majoritatea munci şantier. proape 30 de milioane lei va
Redate lapidar, aceste atri pe îndelete fiecărei echipe, Secretarul biroului organi torilor calificaţi au devenit Secretarul organizaţiei U.T C,, loare de plan afectată anului Piaţa Unirii nr. 3, telefon 30630
buie ale celor peste 400 de fiecărui om câ avantajele sînt zaţiei de bază vorbeşte de stabili, au primit apartamen Dumitru Gherase, întăreşte a- 1971, în primul semestru au
constructori nu par ieşite din reciproce, câ se asigură un spre această atenţie ca despre te In blocuri, iar nefamilişti- finmaţia : realizat peste 17 milioane. ,,A-
comun, întrînd în domeniul cîştig sporit pe de e parte, iar o obligaţie a comuniştilor, a lor li s-au asigurat condiţii — Ceea ce-i caracterizează cum, în faţa noastră stau sar
cotidianului Pînă In reali pe de altă parte câ sarcinile sa personală pentru câ „alt bune de viaţă în două cămi pe tinerii noştri e strădania cini care pentru colectivul ANGAJEAZĂ
zarea lor. însă. organizaţia de de plan se realizează în con fel nu se poate, nu este altă ne şi nu se mai mută de la un de a-şi îndeplini sarcinile, de lotului 12 constituie o ade
partid, cele de sindicat şi diţii mai bune Acum nimeni cale de a ajunge la sufletul şantier la altul. Ştim astfel pe a răspunde la chemările or vărată mîndrie. Nouă ni s-a
U.T.C., conducerea şantierului nu mai concepe să lucreze de- oamenilor decît fiind apropi ce forţe contăm, cu rine ne ganizaţiei de partid. Dacă au încredinţat începerea lucrări INGINERI ŞI MAIŞTRI CU EXPERIENŢA
au avut de luptat cu preju cît pe baza acordului global. at lor". Şeful şantierului a angajăm In executarea lucră fost cazuri de indisciplină in lor Casei de cultură din De ÎNDELUNGATA PENTRU
decăţi. cu rutina şi acel ste Metoda aceasta a fost genera duce şi el argumente în sus rilor. şantier sau în cămin, tinerii va, viitorului magazin mo
reotip dicton i „e şantier, cu lizată pe lot Iotul. ţinerea acestui mod de a — Acestor probleme, de au fost intransigenţi faţă de dern din zona noului hotel,
oameni veniţi de peste tot, — Aceasta implică şi o sea munci. viaţă — spune Gheorghe T'Ş- cei indisciplinaţi ccrînd mă pe care tot noi îl executăm. — şantierele din Timişoara şi Lugoj
nu atelier de mecanică fină". mă de obligaţii. — Nu încerc o teoretizare tea, organizatorul grupei sin suri aspre împotriva lor. 1'ot Ne cunoaştem oamenii, capa
Dictonul a rămas acum de do — Biroul organizaţiei de ba dar m-nm convins câ rezol dicale — o vreme nu le-am la propunerea tinerilor am or citatea lor de muncă şî a-
meniul trecutului, iar colecti ză are, fără îndoială, multe varea în colectiv a fiecărei dat prea multă atenţie Biroul ganizat excursii la Arad. Pe vcm convingerea câ puterea — bazele de producţie din Timişoara.
vul lotului 12 e „o fnmilie uni obligaţii faţă de comuniştii probleme te duce întotdeauna organizaţiei de bază, însă, nc-u troşani, la Cluj. Cosleşti şi in colectivului, omogenitatea lui
tă, omogenă, care ştie în ori care l-au investit cu încrede la soluţia cea mai bună La dat sarcini corn-re te pe care alte locuri din ţară Acestea îşi vor spune şi de astă da
ce moment ce are de făcut, re fală de întregul colectiv. noi. măsurile se iau întotdea să le rezolvăm în termene bi constituie un stimulent în tă cuvintul materializat în Salarizarea se face conform II.C.M. 914/68.
care răspunde prompt solici Ele duc tocmai la rezolvarea una în urma consultării prea ne stabilite Contactul cu oa muncă, in comportare. Trăind construcţii trainice, de cali
tărilor de orice fel" — cum problemelor cn:-e frămîniâ co labile cu biroul organizaţiei menii. virilele în cămine Şi şî muncind in mijlocul tine tate" — conchide A'exnndiu Se asigură locuinţă corespunzătoare.
spune Avram Tomuş, şeful lectivul ntît în producţie cit de partid, cu responsabilul la domiciliul celor bolnavi au rilor reuşim să Ic cunoaş Marcu, gîndindu-se la per
lotului, caracterizând colecti şi în afara orelor de lucru Nu grupei sindicale şi secretarul fost argumente convingătoare tem dorinţele şi. cu ajutorul spectivă.
vul pe care-1 conduce. este o treabă chiar atît de organizaţiei U.T C. Cînd pro- câ trebuie să ne preocupăm organizaţiei de partid, al con S. POP