Page 72 - Drumul_socialismului_1971_07

4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 143 @ JOI 22 IULIE 1971

Lucrările celei de-a V-a SCRISOAREA LUI A A. GROMÎKO T - ~

Conferinţe m ondiale privind ADRESATĂ LUI U THANT \

pacea mondială prin drept MOSCOVA 21 (Agerpres). Guvernul sovietic a pornit ţii internaţionale. O N U. poa­ declaraţiei adoptate de sesiu- \

tocmai de la faptul câ men­
— Intr-o scrisoare
trimisă
rabil mai mult pentru pacea
lui U Thant, secretarul ge­ ţinerea păcii şi securităţii in­ te şi trebuie să facă conside­ nea O.N.U. în 1970, a rcafir- k
mat câ este dispusă să ac- j
neral al O.N U., şi dată publi­ ternaţionale şi adoptarea u­ pe pârnint. Pentru creşterea cepte desfiinţarea concomi- ) 0 noua încercare
BELGRAD 21. — Cores­ o cucerire importantă, un co­ ln cuvîntul său. preşedin­ eficacităţii şi autorităţii
pondentul Agerpi'es, George dex de norme privind com­ tele Centrului „Pacea mondi­ cităţii de agenţia TASS la 20 nor măsuri eficiente în acest lentă a Tratatului de la Var- ) de traversare a
lonescu, transmite : Capitala portarea şi relaţiile între sta­ ală prin drept", Charles Rhy- iulie, ministrul de externe al scop reprezintă sarcina cea O.N.U., o mare ţ&nrportanţâ şovîa şî a N.A.T.O., sau, ca i
mai importantă a Organiza­
ar avea-o asigurarea univer­
UR.S.S., Andrei Gromîko, a
Iugoslaviei găzduieşte. înce- te. Aceste principii, se sub­ ne, a prezentat principalele răspuns la întrebările adre­ prim pas, lichidarea organi- J
pînd de miercuri, lucrările liniază în mesaj, presupun obiective ale actualei confe­ ţiei Naţiunilor Unite. salităţii reale a organizaţiei. zaţiîlor lor militare, menţio- ) Canalului Mînecii
celei de-a V-a Conferinţe colaborarea activă între sta­ rinţe, evocind totodată rezul­ sate de secretarul general al In scrisoare sînt expuse ori - La aceasta ar contribui re­ nează Andrei Gromîko. ^
entarea
generală a politicii
mondiale privind pacea mon­ te, indiferent de deosebirile tatele concrete ale sesiunilor O N U. tuturor statelor mem­ externe a guvernului sovietic, stabilirea drepturilor legiti­ Se înţelege câ întărirea it Ri ch ar d. C r o w e l L , un tî-
bre ale organizaţiei, în ve­
me ale R.P. Chineze în O N U.
dială prin drept. In sala de în sistemele sacial-politice, precedente. Pe agenda de lu­ securităţii internaţionale este l n ă r amen’cau d c 14 an i,
congrese a hotelului „Iugo­ neamestecul în treburile in­ cru, aprobată de participanţi, derea întocmirii raportului pe cît şi acţiunile sale concrete şi izgonirea din organizaţia de neconceput fără frînarea ^ d i n W c s t p o r t ( C o n n e c t i c u t ) ,
cian kaişiştîl or
a
mondială
slavia" s-au reunit peste 2 000 terne, soluţionarea probleme­ figurează dezbaterea unor te­ care el urmează sâ-î prezin­ pentru obţinerea înfăptuirii Trebuie să se rezolve politic şi limitarea cursei înarmări- l 1 l u a t m a r ţ i s t a r t u l i n t r - o
te celei de-a 26-a sesiuni a
lor. fără sistarea ei. Guver- /
în practică a tuturor preve­
de delegaţi din aproape 80 lor litigioase pe cale paşnică, me de larg interes pentru Adunării Generale în legătu­ derilor declaraţiei adoptate neîntîrzîat problema admite­ p r o b ă d e ln o t t o t m a i d e s
de ţâri, printre care şi o de­ interzicerea ameninţărilor şi dezvoltarea cooperării paşnice ră cu măsurile adoptate In la cea de-a 25-a sesiune a rii în O.N.U. a Republicii De­ nul sovietic sprijină apelul ţ î n c e r c a t ă în u l t i m u l t i m p
C a n a l u l u i S
legaţie din România. a folosirii forţei în relaţiile şi înţelegerii internaţionale, scopul îndeplinirii prevederi­ O.N.U. cu privire la întări­ mocrate Germane şi a R.F. a din declaraţie adresat tutu- \ — t r a v e r s a r e a
La festivitatea de deschi­ internaţionale, respectarea in­ cum sîn t: consolidarea Orga­ lor Declaraţiei celei de-a 25-a rea securităţii internaţionale. Germaniei. Este timpul să se ror statelor, îndeosebi state-, M î n e c i i . C h i a r d a c ă t i m p u l
lor care posedă arma nuclea-1
dere a conferinţei nu luat dependenţei, egalităţii în nizaţiei Naţiunilor Unite şi a sesiuni în problema întăririi Guvernul sovietic — arată pună capăt practicii discri­ r e a l i z a t d e a c e s t a n u v a a ­
parte personalităţi politice drepturi, integrităţii teritoria­ forurilor sale juridice ; drep­ securităţii internaţionale. Andrei Gromîko — se pro­ minatorii în O.N.U. faţă de ră, de a întreprinde eforturi) d u c e o a m e l i o r a r e a r e c o r ­
iugoslave, şefi de misiuni di­ le a tuturor ţârilor şi a drep­ tul şi dezvoltarea naţiunii ; Guvernul sovietic — se nunţă cu hotârîre pentru în­ R.P.D. Coreeană. O.N.U. ai-e grabnice şi coordonate în do-1 d u l u i , el s p e r ă , lo t u ş i , c a
vîrsla sa să constituie, prin
plomatice. alţi membri aî tului fiecărui popor de a-şi dreptul şi protecţia mediului spune în scrisoare — conside­ cetarea agresiunii imperialis­ obligaţia să pună capăt inter­ meniul frinârii. limitării Şi/
corpului diplomatic acredi­ stabili singur dezvoltarea in­ înconjură toi»; explorarea şi ră Organizaţia Naţiunilor U- te împotriva popoarelor Indo- venţiei ilegale în treburile încetării complete a cursei ţ ea tn sa ş i, u n r e c o r d . l n
sens.i
înarmărilor. In acest
L e o n o r e M o - t
1SS4, t i n ă r a
taţi la Belgrad. In numele ternă, căile proprii de dez­ valorificarea resurselor fun­ nîte drept un instrument im­ chîneî. O bază constructivă interne ale poporului coreean, U.R.S.S. a prezentat un pro- ^ d e l l , d i n S a c r a m e n t o , t r a - ’
şefului statului iugoslav, par­ voltare. dului oceanelor; dreptul şi portant al păcii şi securităţii pentru soluţionarea proble­ să rezolve neîntîrzîat proble­ gram care include dezarma- » v e r s a s c C n a n a l u l i n 15 o r e 1
,f
’
ticipanţii au fost salutaţi de In continuarea şedinţei transporturile internaţionale; internaţionale, care a adus o mei Indochinei o reprezintă ma retragerii trupelor ame­ şi 27 m i n u t e , d a r ea e r a
preşedintele Vecei Executive inaugurale, au rostit cuvîn- dreptul şi tehnologia compu- anumită contribuţie la cauza cunoscutele propuneri pre­ ricane şi a celorlalte trupe rea nucleară a statelor ce po-^ cu.-. 4 l u n i m a i in v i r s t ă
sedă această armă. dezarma- ţ,
Federale, Mitia Ribicici. Pre­ tări Edvard Hambro, preşe­ terilor. menţinerii păcii, la înfăptui­ zentate de guvernul R.D. străine care ocupă, sub stea­ rea generală şi totală, redu- / d e c î t R i c h a r d C r o i o e l l l n
şedintele Consiliului Asocia­ dintele Adunării Generale a După şedinţa de miercuri rea ţelurilor şi principiilor Vietnam, de Guvernul Revo­ gul O.N.U., Coreea de sud — cerea forţelor armate şi aî 1960, J o h n E r k s o n . d i n C h i ­
ţiei Juriştilor Iugoslavi, Ji- O.N.U , Earl Warren, fost dimineaţă, a început dezbate­ Cartei sale. In acelaşi timp, luţionar Provizoriu al Repu­ se spune în scrisoare. înarmărilor în regiunile în Iţ c a g o . în v i r s t ă d e 14 a n i
voin Alecsici, a dat apoi ci­ preşedinte al Curţii Supreme rea temelor programate în această organizaţie nu uzea­ blicii Vietnamului de Sud. Guvernul sovietic militea­ care o confruntare militară i şi 11 lu n i, r e u ş i s e ti 'a v e r -
tire mesajuluj de salut adre­ a S.U.A., Terje Wold, pre­ comisii. ză, deocamdată, de toate po­ de Frontul Naţional Unit al ză pentru ca renunţară la este deosebit de periculoasă, ’ sarc.a in numai 11 o r e şi 23
sat conferinţei de preşedin­ şedintele Federaţiei Mondiale Lucrările conferinţei vor sibilităţile sale în lupta pen­ Cambodgiei, de Frontul Pa­ folosirea forţei şi la amenin­ în primul rînd în Europa \ m i n u t e .
tele Iosip Broz Tito. a Judecătorilor. dura cinci zile. tru pace şi consolidarea secu­ triotic din Laos. ţarea cu folosirea ei în rezol­ centrală, reducerea cheltuie-1
.Prezintă o deosebită im­ rităţii internaţionale Uniu­ Ca membru permanent al varea problemelor litigioase Iilor militare, în primul rînd ^ InCCndtU p© IliOTOlul
portanţă, se subliniază în me­ nea Sovietică doreşte să con­ Consiliului de Securitate, că­ să devină o lege obligatorie a de către statele mari, pre- >
saj, reunirea unui număr a- Adunare festivă cu prilejui state că Organizaţia Naţiuni­ ruia ii este adresată chema­ vieţii internaţionale. Ca mă­ cum şi alte măsuri. \ Corsic/i
tît de mare de eminenţi Ju­ lor Unite este un organ efi­ rea conţinută în declaraţia sură practică pentru tradu­ Sprijinind chemarea deela- i
rişti din întreaga lume cu cient şi autoritar, care îşi în­ privind activizarea eforturilor cerea în viaţă a principiu­ raţiei la întârjrea securităţii / I n c e n d i u l c a r e a i z b u c -
intenţia de a-şi aduce con­ sărbătoririi a 27 de ani de ia dreaptă eforturile spre înde­ în scopul înfăptuirii răspun­ lui nerecurgerii la forţă, con­ internaţionale şi dezvoltarea \ n it in u r m ă c u t r e i z i l e p e
tribuţia la pacea mondială plinirea obiectivului principal derii principale a Consiliului firmat în declaraţie, U.R.S.S. colaborării, Uniunea Sovieti- i l i t o r a l u l s u d i c al C o r s i e i i
prin drept. Lupta pentru pa­ renaşterea Poloniei pentru care a fost creată ca în sprijinirea păcii şi securi­ consideră oportun ca ţările câ este gata ca, împreună cu / c o n t i n u ă să p r o v o a c e p a g u -
ce, se arată In continuare în urmare a victoriei popoarelor tăţii internaţionale, Uniunea care împărtăşesc acest mod alte state interesate, să par- ’ b e î n s e m n a t e . F o c u l e s t e
mesaj, cere în primul rînd în războiul de eliberare îm­ Sovietică se pronunţă pentru de abordare a problemei să ticipe In rezolvarea unei se- ) î n t r e ţ i n u t d e m i s t r a l u l c a ­
lupta pentru dreptul fiecărui VARŞOVIA 21. — Cores­ roului Politic al C. C. al potriva fascismului. o reglementare politică ln încheie tratate bilaterale sau rii de probleme actuale spe- l re a t i n g e a d e s e a v i t e z a d e
popor !a independentă şi li­ pondentul Agerprcs, losif Du- P.M.U.P, preşedintele Consi­ Guvernul sovietic — conti­ Orientul Apropiat, pe baza regionale. Uniunea Sovietică cifice, cum ar fi cele legate^ p e s t e 120 k i l o m e t r i p e o r ă .
bertate". O puternică influ­ mitraşcu, transmite : Miercuri liului de Miniştri, a rostit o nuă scrisoarea — consideră că îndeplinirii rezoluţiei din 22 este gata să încheie cu ori­ de ocrotirea mediului natural.» In î m p r e j u r i m i l e o r a ş u l u i
V e c c h i o ,
state
care stat sau grup de
d e
1 500
P o r t o
enţă asupra dezvoltării pro­ seara, în ajunul sărbătoririi cuvîntare în care a marcat rezolvarea cu succes a sarci­ noiembrie 1967 în toate păr­ un asemenea tratat, care să valorificarea diferitelor re-) h e c t a r e d e p ă d u r e a u f o s t
gresiste şi asupra rolului a 27 de ani de la renaşterea importanţa şi semnificaţia nilor O.N.U. in domeniile e- ţile şi prevederile sale. Gu­ confirme şi să dezvolte pre­ surse naturale. combaterea
dreptului, în special interna­ Poloniei, în sala Congresului profund istorică şi patriotică conomîc, social şi în alte sec­ vernul sovietic esţe gata să maladiilor, studierea Cosmo-ţ c o m p l e t d i s t r u s e . N u m e ­
vederile corespunzătoare ale
n eliberării ţârii şi a trecut
ţional, au exercitat schimbă­ din Palatul culturii şi ştiin­ în revistă sarcinile care stau toare depinde nemijlocit de participe, împreună cu cele­ Cartei O.N.U. sului etc. Problemele întăririi ■ r o a s e l o c a l i t ă ţ i d i n z o n a
rile survenite în lume după ţei din Varşovia a avut loc, modul soluţionării sarcinii lalte state membre perma­ păcii şi securităţii internaţio- \ r e s p e c t i v ă nu f o s t a f e c t a t e
în prezenţa conducătorilor de în faţa poporului polonez, în centrale a organizaţiei ; spri­ Istoria ultimelor decenii nalc trebuie, însă, să consti-l d e s i n i s t r u .
al doilea război mondial, a- partid şi de stat, în frunte cu toate domeniile de activitate, nente ale Consiliului de Secu­ demonstrează convingător că
ratâ mesajul. In Carta O.N.U. Edward Gierek, Jozef Cyran- în actuala etapă. jinirea păcii şi securităţii In­ ritate, la crearea garanţiilor unul dintre ceî mai impor­ tuie pilonul principal al ac- Libia,
sînt conţinute principii de A urmat un program fes­ ternaţionale, preîntâmpinarea internaţionale pentru regle­ tanţi factori ai menţinerii tivitâţîi O.N.U, — subliniază^
la
şi înlăturarea primejdiei
drept de o importanţă istori­ Iciewicz şi Piotr Jaroszewicz, tiv. la care şi-nu dat con­ mentarea politică în Orientul păcii este asigurarea securi­ scrisoarea. Ar fi nejust ca \
că. Aceste principii sînt ela­ o adunare festivă. Piolr cursul artişti de frunte ai adresa păcii şi curmarea ac­ Apropiat arată scrisoarea. tăţii colective în Europa. problemele colaborării inter- ( C O H S U t T I O t o O r e O t i r • 1 }
borate astfel îneî-t reprezintă Jaroszewicz, membru al Bi­ scenelor varşoviene. ţiunilor agresive. Pentru menţinerea şi con­ Promovînd linia recunoaşterii naţionale în domeniul econo->
solidarea păcii este necesar definitive a schimbărilor te­ mic sau social, oricât de im- ţ de ceai
să se dea o ripostă fermă şi ritoriale din Europa ca urma­ portante, să împingă pe pla- l
Imediată oricăror acte de a­ re a celui de-al doilea răz­ nu! al doilea principalele pro-1 C e t ă ţ e a n u l b r i t a n i c n u
bleme politice din activitatea ^
LA ANIVERSAREA POLONIEI: RECONSTRUIREA VARŞOVIEI gresiune şi samavolnicie in­ boi mondial, U.RS.S. porneş­ organizaţiei. Guvernul sovic- \ mai este cel mai m a r e c o n ­
ternaţională. Guvernul sovie­
s u m a t o r d e c e a i d i n l u m e ,
tuturor
te de la interesele
tic se pronunţă cu hotârîre îm-1
tic consideră câ în acest scop
p u b l i c a t e
c i f r e l o r
p o t r i v i t
trebuie să se folosească în- statelor, tuturor popoarelor. potriva .depolitizării" O.N.U. 1 d c C o m i t e t u l I n t e r n a ţ i o n a l
Un rol important în asigura­
ca)
Guvernul sovietic cere
Varşovia, distrusă aproa­ sebită importanţă pentru o- sebită cinste, după cum s-a te patru . hoteluri, cu 1 000 tr-o măsură deplină şi posi­ rea inviolabilităţii frontiere­ problema modului in care \ al C e a i u l u i , l n f r u n t e a u-
liste,
a s e m e n e a
i n t o c -
n e i
bilităţile Organizaţiei Naţiu­
locuri fiecare, o clădire ad­
pe în întregime în timpul ra.ş, se va dezvolta pe ba­ exprimat gazda noastră, de ministrativă cu 40 etaje, un nilor Unite. Guvernul sovie­ lor statelor europene este este înfăptuită declaraţia cu i m i t e p e n t r u a n u l 1969, a
războiului — în 1945, numai za fragmentului deja creat a pune în aplicare ceea ce mare număr de cluburi, săli tic se pronunţă consecvent chemat sâ-1 joace tratatul privire la întărirea securită-/ t r e c u t L i b i a c u 4,55 k g d e
150 000 de oameni îşi puteau — „Zidul estic” al bulevar­ a7.i este doar o machetă. de cinema, magazine. pentru sporirea eficienţei semnat de U.R.S.S. şi R.F. a ţii internaţionale să fie e-i ceai de p e r s o a n ă a n u a l , u r -
găsi un acoperiş — a fost dului Marsalkowski şi al Din explicaţiile arhitectu- O NU. în menţinerea păcii şi Germaniei în august 1970. xaminată la cea de-a 26-a se- i m a t ă d e M a r e a B r i t a n i c c u
reconstruită într-un timp Palatului culturii şi ştiinţei. lui-şef reiese că întregul In ansamblul întregului securităţii internaţionale, pe Convocarea şi succesul con­ siune a Adunării Generale,' 4,02 kg.
record, renăsoînd din pro- Proiectul definitivării con­ proiect a fost conceput pe oraş, centrul va domina prin ferinţei general-europene ar pentru ca statele membre ale )
pria-i cenuşă, asemenea le_ strucţiei centrului Varşoviei baza principiului complexe­ blocurile sale turn de 40 e­ baza respectării riguroase a constitui o cotitură radicală O.N.U. să poată cădea de a- \ O bomba din al
principiilor şi ţelurilor Car­
gendarei păsări Phoenix. a fost selecţionat, potrivit lor de deservire multifunc­ taje, iar, în ce priveşte cir­ spre destindere şi pace pe a­ cord asupra măsurilor prac-1
Azi, capitala Poloniei popu­ practicii încetăţenite, în ca­ ţionale, care se armonizea­ culaţia, soluţiile arhitecto­ tel sale şî a declaraţiei cu cest continent. Uniunea So­ tioe în acest domeniu — se/ doilea râsboi
lare este un oraş modern, drul unui concurs, patronat ză perfect, formînd un sis­ nice includ benzi pentru privire la întărirea securitâ- vietică, râspunzînd chemării arată în încheierea scrisorii. )
care se extinde conform pla­ de Uniunea arhitecţilor po- tem integrat. Datorită folo- pietoni şi vehicule aflate Ja \
nurilor dezvoltării economi­ diferite niveluri şi excluzind mondial
ce şi locative. intersecţiile. Transporturi­
le vor fi asigurate şl prin MOSCOVA. — Pre- j disponibilă. Nivelul şomaju­ O b o m b ă d e 500 k g , d a ­
Populaţia oraşului numă­ construirea unor garaje, pe lui in rindul negrilor şi al
ră peste 1 300 000 locuitori, C o r e s p o n d e n ţă mai multe niveluri subterane, ! şedinţele Consiliului de i celorlalte minorităţi se ridi­ t i n ă d i n t i m p u l c e l u i d c - a l
m o n d i a l , o
d o i l e a
r ă z b o i
urmînd ca, dn anul 1985, a- şi prin csmectarea centru­ | Miniştri al U.R.S.S., A- ] că la 11,9 la sută. Intr-o f o s t d e s c o p e r i t ă m a r ţ i ln )
ceastâ cifră să ajungă la lui cu liniile de metro, afla­ i lexei Kosîghin, l-a prî- | situaţie şi maî gravă se a- s u b u r b i a p a r i z i a n ă V i l l e n e - )
j mit miercuri, la Krem- j
1 650 000. După urgia răz­ lonezi. In prima fază au fost sirii construcţiilor de înăl­ te. de asemenea, în stadiu j lin, pe ministrul aface- j CADRAN ftâ tinerii, în rândurile căro­ u v e — L e - R o i . B o m b a , d e ^
boiului, oraşul şi-a vindecat prezente 27 de proiecte, ţimi diverse, de Ja 4 la 40 I rilor externe al R.P. j ra şomajul înregistrează f a b r i c a ţ i e b r i t a n i c ă , a f o s t l
rănile, fiind reconstruite sau dintre care juriul a selectat etaje, se obţine un înalt co­ de proiect. Deşi colectivul j Mongole, Lodonghiin j 27,0 procente. d e p i s t a t ă iii c u r s u l u n o r )
ridicate din temelii o serie patru pentru a doua fază, eficient de utilizare a te­ de autori pe care îl conduce : Rincin, care se află în j l u c r ă r i în z o n a i n d u s t r i a l ă '
de cartiere de locuit şi cea finală, încheiată la 2 renului, urmînd ca pe o su­ elaborează în prezent deta­ i tr-p vizită oficială In j GENEVA. — In parcul a o r a ş u l u i . O e v e n t u a l ă e x - \
complexe cu destinaţie ad­ martie 1971. prafaţă de 70 de hectare să liile viitoarelor construcţii, \ Uniunea Sovietică. j Palatului Naţiunilor <!in p l o z i c n e f i i n d e x c l u s ă , d a - (
ministrativă. Insă în planul La Uniunea arhitecţilor fie amplasate clădiri ce Eji Sesipcec nu se desparte publică date false în legă­ Geneva a. avut Ioc ceremo­ l o r i t ă s t ă r i i d c d e t e r i o r a r e )
general de reconstrucţie a polonezi am avut prilejul să vor totaliza un volum de de noi fără a ne arăta, la ANKARA. — Curtea Con­ tură cu evoluţia economiei. nia dezvelirii unui monu­ a e x p l o z i b i l u l u i şi e x i s t e n - î
succeselor
ment consacrat
Varşoviei au mai rămas car­ cunosc pe şeful colectivului 1 500 000 metri cubi. In sec­ faţa locului, unde şi cum stituţională a Turciei a in­ E) a declarat, printre altele, omenirii fn cucerirea Cos­ ţei, in i m e d i a t a v e c i n ă t a t e , \
tiere a căror construcţie nu de arhitecţi şl constructori, torul vestic al centrului sînt vor fi amplasate viitoarele terzis marţi Partidul Mun­ câ „rata şomajului se cifrea­ mosului şi dăruit de Uniu­ a d o u ă i m p o r t a n t e d e p o z i t e ]
s-a Încheiat. Printre aces­ Eji Sesipcec, care s-a bucu­ prevâz.ute, în primul rînd, citoresc din Turcia. ză în prezent la cel puţin nea Sovietică Organizaţiei d e b e n z i n ă , a p r o x i m a t i v *
tea, se află şi centrul capi­ rat de sufragiile unanime obiective destinate turiştilor, clădiri. opt Ja sută, şi nu la 6 la Naţiunilor Unite. La cere­ S00 d c s a l a r i a ţ i d c la c e l e
sută cît se susţine în mod
talei, care va căpăta forma ale juriului, primind premi­ precum şi unităţi cu carac­ GHEORGHE CIOBANU TniPOLI. — Preşedintele oficial". monie au participat Ekate- p a t r u u z i n e d i n z o n ă a u
fort rrmruai! t i m p d e o o r ă
sa definitivă la sfirşîtu) a­ ul 1 pentru proiectul pre­ ter recreativ şi utilitar. Ast­ trimisul special al Agerpres Consiliului Comaindamcmtu- rlna Furţeva, ministrul cul­ şi j u m ă t a t e . In a c e s t i n t e r ­
cestui deceniu. fel, urmează să fie construi­ Iui Revoluţiei din Libia, v a l , o e c h i p ă d e a r t i f i c i e r i
Acest complex, de o deo­ zentat şi sarcina de o deo- fa Varşovia Moainer El Gedafi, a pro­ New YOnK. — Şomajul turii al U.RS.S., directorul a r e u ş i t să d e z a m o r s e z e
pus convocarea unei con­ în cartierele sărace din ma­ general al Oficiului euro­ b o m b a .
ferinţe arabe la nivel înalt, rile oraşe ale S.U.A, s-a ri« pean al ONU., Vittorio , \
fără participarea Iordaniei, dicat, potrivit datelor ofi­ Guicciardi, cosmonautul so­ \ Inundaţii în India \
Demersuri pentru normalizarea consacrată analizării situa­ ciale, în al doilea trimestru vietic Andrian Nikolaev. as­
ţiei create în urma denun­
P l o i l e m u s o n i c c c a r e s - a u t
ţării de către guvernul ior­ al anului în curs la 10,1 la tronautul american William » abdtut in u lt im e le , z i l e a - '
relaţiilor japono—chineze danian a acordurilor de la sută din forţa de muncă Anders şi alte personalităţi. k s u p r a I n d i e i au p r o v o c a t \
Cairo şi Amman.
Propunerea libianâ a fost / i n u n d a ţ i i p u t e r n i c e , i n d e o - k
)
acceptată de către guvernul s e b i i n v e s t u l s t a t u l u i B e n - '
TOKIO 21. — Corcsponden- te relaţii diplomatice norma­ KHARTUM. — Legăturile telefonice ale Sudanului, \ g a l G a n g e l e şi a f l u e n ţ i i \
lul Agerpres, Floren Ţuiu, le” Ziarul menţionează câ R.A.U., anunţă agenţia MEN. întrerupte după lovitura de stat care a avut loc luni i să i s - a u r e v ă r s a t , c o r n p r o - )
transmite : Liga deputaţilor „aceste afumaţii sînt mai t m i ţ î n d r e c o l t a d e p e su -
pentru normalizarea relaţi­ curajoase decît ale premie­ MIAMI BEACH. — Se­ seara, au fost restabilite miercuri — anunţă surse ofi­ \ p r a f e ţ e î n ti n s e . P o t r i v i t i
ilor japono-chineze a hotărî! rului Eisaku Sato, care susţi­ natorul democrat Henry ciale din Khartum. Totodată, aeroporturile internaţio­ i p r i m e l o r a p r e c i e r i , p e s t e k
să prezinte ac Ui a Ici sesiuni ne câ va aborda problema Jackson a acuzat Adminis­ nale au fost anunţate câ avioanele pot survola spaţi­ » 500 000 d e p e r s o a n e au ră- ;
a Dietei un proiect dc rezo­ restabilirii drepturilor R. P ul aerian al Sudanului, fără a primi însă, deocamdată, \ m a s f ă r ă a d ă p o s t . i
luţie plin cate cere parla­ Chineze la O.N.U. urmărind traţia, într-un discurs pro­ permisiunea de a ateriza la Khartum.
mentului nipon să se pronun­ evoluţia situaţiei internaţio­ nunţat la Miami Beacli. că t \
ţe pentru recunoaşterea Re­ nale". l ^ __________________ 1
publicii Populare Chineze Şi
stabilirea de relalii diploma­
tice cu această ţară (După
cum se ştie, Liga a fost crea­
tă anul trecut şi la ca au a- MOSCOVA 21 (Agerpres)—
dernt majoritatea membrilor Sub litiu) „Depresiune, şo­ S.U.A. „Depresiune, şomaj, Inflafie
Dietei). maj, inflaţie", * cunoscutul e­
Victor
american
conomist
In legătură cu aceeaşi pro­ Perlo publică în revista „No-
blemă, Yoshikatsu Takeiri, voe Vremea*' un amplu arti­
preşedintele partidului Ko- col în care analizează, por­
meito, n afirmat, în cadrul nind de la bilanţul primului
dezbaterilor parlamentare, câ trimestru al anului I97T şan­ Un articol al economistului american Victor Perlo
„în momentul de faţă este
posibil ca Japonia să încheie sele Administraţiei S.U.A. de
un pact de neagresiune cu a-şî îndeplini obiectivele e­ tivitâţii economice după în­ cut sînt oricînd posibile, Per­ sută, avansata de Adminis­ muncii. Iar în perioada au­
R. P. Chineză, dacă guvernul conomice. „Pentru anul 1971, cheierea grevei la „General lo susţine câ „economia a- traţie pentru al doilea tri­ gust 1970 — martie 1971, ma­
se conformează celor cinci arată Perlo, preşedintele Ni- Motors", Perlo arată câ, dacă mericanâ se află în prezent, mestru al anului". jorarea lor a rămas cu mult
principii de stabilire a rela­ xon a promis depăşirea si­ se face abstracţie de ea, a- în cel mai bun caz, Intr-o In continuare, economistul în urma creşterii costului
ţiilor diplomatice japono-chi- tuaţiei de stagnare, reduce­ devâratul ritm anual de creş­ fază de depresiune. In aceste american examinează feno­ vieţii".
neze, cuprinse în comunica­ rea substanţială a şomajului tere depăşeşte cu puţin 1 la condiţii, continuă el. nu este menele inflaţioniste arâiînd : După ce relevă, apoi, peri­
tul comun publicat la 2 iu­ şi scăderea ritmului inflaţiei. sută. „Este deja o dovadă e- de aşteptat o reducere a şo­ „Indicele preţurilor de con­ colul unei intensificări a in­
lie în urma vizitei întreprin­ Creşterea produsului naţional videntâ a unei stagnări" — majului. Potrivit datelor ofi­ sum, care în 1970 a sporit cu flaţiei prin politica de uşura­
se la Pekin de delegaţia Ko- global ar urma să se cifre­ apreciază Victor Perlo. ciale, în luna aprilie 1971 a­ re a condiţiilor de acordare
meito". ze, în acest an, la 9 la sută. 5,5 la sută. a crescut în pri­
S.U.A. Ignoiiiul dorinţa de pa cc a tnlvegii lumj şi a însuşi po­ La rîndul său, scrie ziarul Totodată, în primăvara anu­ Trecind la examinarea si­ proape- 5 milioane de ameri­ mele trei luni ale anului cu­ a creditelor (aşa-numita po­
porului american, râzUolul din In dochlna este continuat. La Wa­ Yomiuri, Toshio Kimura, loc­ lui viitor, şomajul ar urma tuaţiei în domeniul indus­ cani nu au avut de lucru. rent cu 0,6 la sută. In felul litică a „banilor ieftini") şi
este şomajul
Foarte ridicat
shington s-a comunicat recent câ r&zboiul din Vietnam costA In ţiitor al ministrului de exter­ să fie redus de la 6 la 4,5 la triei, Perlo constată, printre în rindul muncitorilor de cu­ acesta, ritmul mediu anual consecinţele deficitului ba­
celor
allele, câ „producţia
ne şi membru al Partidului de creştere a preţurilor ar lanţei de plăţi (care a cres­
prezent 400 dc dolari pe flecare american, bârbae, femeie şl copil. sută, iar ritmul de creştere a mai importante tipuri de uti­ urma să sc fixeze la 2.4 la cut cu 5 mWiarde dolari în
liberal democrat, de guver- loare (potrivit unor date vă­
Dar cxIsiA şi alte pierderi pentru poporul american, care nu se preţurilor de la 5,3 la sută la laj, care necesită investiţii ri­ dit micşorate el a înregistrat sută. Pornind de aici. guver­ primul trimestru al anului),
nâmînt, a afirmat în Comi­ 3 la sută.
pot socoti In dolari. Sînt miile dc soldaţi morţi ln acest rAzbol tetul de politică externă al dicate, a continuat să scadă 9.5 la sută în luna martie) şi nul afirmă câ problema in­ economistul american anali­
primului
tri­
Rezultatele
Iraţional, slnt miile de femei râ mase văduve sau fârft copil, este Camerei reprezentanţilor câ mestru, arată economistul a­ în întreaga perioadă luată In al foştilor combatanţi în flaţiei este definitiv rezolva­ zează în încheiere implicaţi­
„guvernul nipon nu trebuie considerare". După toate pro­ Vietnam. Pe de altă parte, tă. Dor cînd muncitorul va ile multiple ale războiului
groaza femeilor americane eare-şl vAd fUl 'ajunşi la maturitate şi merican, demonstrează însă trebui să-şi plătească dato­
să obiecteze faţă de restabili­ babilităţile, adaugă el, pro­ este de aşteptat ca şomajul din Vietnam. „Acest conflict,
ştiu câ vor fl trimişi In rAzbol. Iar toţi cel care încearcA sA pro­ câ prognozele s-au dovedit riile, el se va convinge că
rea drepturilor legitime ale ducţia de oţel va scădea în- să crească în continuare în declară el. complică toate
testeze împotriva acestui rAzbol, care ÎncearcA sA*şi manifeste do­ R. P. Chineze la ONU., în- excesiv de optimiste Dalele cepînd cu luna august, com­ cursul acestei veri, cînd mi­ majorarea preţurilor nu s-a problemele economice şi fi­
rinţa d c pace, au rte suferit represaliile poliţieneşti. Irucît opinia publică mon­ preliminare privind produc­ paniile avînd acumulate re­ lioane de tineri vor intra, diminuat". nanciare ale ţârii, fără a mai
dială este în favoarea pre­ ţia indică o creştere a pro­ zerve In eventualitatea de­ după terminarea şcolii, în ar­ „In speranţa câ va evita vorbi de măsura în care a-
La apelul unui detaşament mlliiar, comandantul IntrcabA : „Dc
zenţei Pekinului în organi­ dusului naţional global cu clanşării la această dată a mata de muncitori. Iată de înregistrarea unui punct graveazâ contradicţiile politi­
ce lipsesc aiiţla oameni ?" I se rAspundc : „Pentru cA şeful po­ zaţia internaţională. El a a- numai 1,56 la sută, ceea ce ar grevei siderurgiştilor. Apre­ ce, relevă Perlo, există foar­ mort, scrie Perlo în continua­ cii interne. De aceea, nu es­
liţiei a ordonat sA fie arestaţi toţi cel cc slnt împotriva rAzbotu- dâugat câ „guvernul japonez corespunde unui spor anual ciind câ declinuri similare te puţine motive sâ se spe­ re, Administraţia se bizuiepe te de aşteptat o tendinţă pro­
ştie câ majoritatea populaţiei de 6,4 la sulă. „Subliniind câ consumator. Nivelul consu­ miţătoare in economie pînă
lui din Vietnam".
ţârii doreşte ca între Japo­ această creştere se datorea­ celor înregistrate în timpul re într-o reducere a şomaju­ mului depinde însă în primul cînd nu se va pune capăt
nia şi R. P. Chineză să exis­ ză în realitate înviorării ac- grevelor din noiembrie tre­ lui pînă Ia cifra de 4,5 la rînd de salariile oamenilor războiului".
Redacţia şl administraţia zla ruîui i Deva, atr. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane nr. 12317 si 1 15 88, Tioarul i întreprinderea oolifiraficâ Deva